V**** G*** - P*** R***** O****** M***** L*******
ReclamantM********* I******* - C****** D* N******* S******** E******** - P*** R************ C******** V*******
PârâtRespinge, ca nefondată contestaţia formulată de contestatorul Vicol Gigi împotriva deciziei de concediere nr. 43 din 18 iulie 2009 emisă de intimatul Memorialul Ipoteşti - Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 4.11.2009.
În cadrul cererii de intervenţie accesorie terţul nu devine un simplu apărător al părţii în favoarea căreia a intervenit. El trebuie să aibă un interes propriu în participarea la judecata procesului care se poartă între anumite persoane pentru ca prin aceasta să poată evita să fie acţionat ulterior în judecată de către partea a cărei apărare o sprijină. De altfel, aşa cum rezultă din doctrină, în pricinile cu caracter strict personal ( aşa cum este şi cauza de faţă ) intervenţia voluntară accesorie este inadmisibilă dacă este în legătură cu capătul de cerere prin care se valorifică dreptul strict personal. Totodată, este de observat faptul că prezenta cerere de intervenţie accesorie este lipsită de interes şi în contratul în care sindicatul respectiv a uzat deja de dreptul său de mandat special, formulând cererea de judecată şi semnând-o alături de pârât şi reprezentându-l pe acesta în instanţă, în temeiul art. 28 alin. 2 din Legea 54/2003 care îi conferă acest drept. Astfel, potrivit acestui text de lege „în exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauză. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată”. Prin urmare, sindicatul şi-a exercitat şi exercită dreptul respectiv, iar acesta nu i-a fost contestat, încât formularea unei cereri de intervenţie accesorie separată, în condiţiile prev. de art. 49 alin. 3 Cod procedură civilă nu mai este necesară. Aşa fiind, instanţa respinge cererea de încuviinţare în principiu a intervenţiei accesorii. Având în vedere înscrisurile depuse de apărătorul intimatei şi termenul solicitat de reprezentantul contestatorului reclamant pentru studiul acestora,
Respinge excepţia tardivităţii emiterii deciziei 43/2009 şi excepţia nulităţii absolute a acestei decizii. Fixează termen de judecată la 21.10.2009, cu citarea părţilor. Cu drept de recurs o dată cu fondul cauzei.
amână propnunţarea la 9 octombrie 2009
Având în vedere cererea de amânare formulată de pârâtă pentru lipsa reprezentantului legal, Faţă de necesitatea ca pârâta să depună copia foilor de pontaj pentru intervalul 1 aprilie 2002 – 18 iunie 2009.