S***** G****** P*** A*** J*** D****** C****
ReclamantI*** B***** - M****
PârâtAdmite in parte cererea
Hotarare 5668/2012 din 11.09.2012amana pr. la 11.09.2012.
Incheiere amanare initiala a pronuntarii din 05.09.2012Cu privire la excepţia invocată, de fond, absolută şi dirimantă, reţine următoarele: În fapt, între S.C. Apa Grup S.A. Botoşani, în calitate de operator şi Ilaş Bianca Maria, în calitate de utilizator s-au desfăşurat activităţi de prestări servicii, operatorul asigurând prestarea serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare, iar utilizatorul obligându-se să achite contravaloarea facturilor emise de către furnizor. Din înscrisurile depuse la dosar (facturi fiscale şi fişa analitică) reiese că faptul că pârâtul are un debit restant în cuantum de 1.071,47 lei reprezentând contravaloare servicii apă - canal prestate în perioada 24.10.2008 - 24.10.2010 ?i penalită?i de întârziere în cuantum de 455,36 lei aferent debitului din perioada amintită. În drept, potrivit art. 1 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripţia extinctivă, dreptul la acţiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, iar potrivit art. 3 alin. 3, termenul de prescripţie este de 3 ani. Instanţa nu poate reţine noile dispoziţii ale art. 2512 C.civ. (1 - Prescripţia poate fi opusă numai de cel în folosul căruia curge, personal sau prin reprezentant şi fără a fi ţinut să producă vreun titlu contrar ori să fi fost de bună credinţă. 2 - Organul de jurisdicţie competent nu poate aplica prescripţia din oficiu), deoarece prin art. 201 din lg. nr. 71/2011 (pentru punerea în aplicare a Codului Civil) se statuează că: Prescripţiile începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului Civil sunt ş rămân supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit. Astfel, cu atât mai mult prescripţiile începute şi împlinite la data intrării în vigoare a Codului Civil sunt şi rămân supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit, aţa cum este cazul prezentei. Instanţa va avea în vedere şi dispoziţiile art. 30 alin. 3 din lg. nr. 241/2006 care prevăd că: Prin derogare de la prevederile art. 42 alin. 9 din Legea nr. 51/2006, utilizatorii sunt obligaţi să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciului de care au beneficiat, în termenul de scadenţă de 15 zile de la data emiterii facturilor; data emiterii facturii şi termenul de scadenţă se înscriu pe factură. De asemenea, se constată că reclamanta nu a făcut dovada vreunui caz de întrerupere sau suspendare a cursului prescripţiei extinctive. Având în vedere că prescripţia începe să curgă de la data când se naşte dreptul la acţiune, în cazul de faţă pentru fiecare factură în parte, în termenul de scadenţă de 15 zile de la data emiterii facturilor, iar reclamanta a formulat acţiunea la data de 21.12.2011, instanţa constată că excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune este întemeiată, motiv pentru care va admite excepţia şi va respinge acţiunea ca fiind prescrisă, cu privire la suma de 47,89 lei (debit şi penalităţi, deopotrivă), evidenţiată în facturile fiscale emise în perioada 24.10.2008 - 24.11.2008. Pentru restul sumelor care exced acestei perioade (1.478,94 lei), în temeiul art. 167 Cod procedură civilă instanţa încuviinţează probatoriul cu înscrisurile depuse la dosar, ca fiind pertinent, util şi concludent în soluţionarea cauzei şi va dispune citarea pârâtei cu menţiunea de a se prezenta „personal la interogatoriu”, sub sancţiunea prev. de art. 225 Cod procedură civilă.