A****** N******** P***** P**** S* I******** S******
IntimatP**** G*** F***** P***** A* C****** B*********
Recurent PetentM********* M****** F******* Ş* P********* S*************** G******* D* I******** S******
IntimatAdmite cererea formulata din oficiu. Dispune îndreptarea erorii materiale strecurare în considerentele sentinţei civile nr. 1901/23.11.2011, pronunţată de Judecătoria Câmpulung, în dosarul nr. 4209/205/2011, în sensul că se înlocuiesc considerentele: INSTANŢA Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată următoarele: Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 14.09.2011, sub numărul 4209/205/2011, petentul Proca Gigi-Fănel, în calitate de Primar al comunei Berevoeşti, în contradictoriu cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale - Direcţia Generală de Inspecţie Socială, a solicitat anularea procesului verbal de contravenţie seria MMFPS nr. 0002292 şi nr. 0002293, ambele din 06.09.2011 şi exonerarea petentului de la plata amenzilor aplicate. În motivare, petentul a arătat că ambele procese verbale sunt lovite de nulitate absolută, întrucât acestea s-au încheiat fără o documentare şi verificare prealabilă, în lipsa petentului, la aceeaşi ora şi de către acelaşi agent constatator şi fără a se indica exact locul întocmirii procesului verbal, simpla menţiune a localităţii Piteşti nefiind suficientă. A mai arătat faptul că nu s-au respectat dispoziţiile privind dreptul de a formula obiecţiuni şi nici cele privind indicarea unui martor asistent. În drept, plângerea nu este motivată. Plângerea este scutită de taxa de timbru şi timbru judiciar, conform art. 15 lit. i din Legea 146/1997 şi art. 36 din OG nr. 2/2001. La data de 13.10.2011, intimatul a depus întâmpinare (fila 19), prin care a solicitat respingerea plângerii. La termenul din data de 23.11.2011, instanţa a dispus disjungerea capătului de cerere privind anularea procesului verbal de contravenţie seria MMFPS nr. 0002293/06.09.2011 şi formarea unui nou dosar. Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele: Prin procesul-verbal de contravenţie seria MMFPS nr. 0002292 din data de 06.09.2011 petentul Proca Gigi-Fănel, în calitate de Primar al comunei Berevoieşti a fost sancţionat contravenţional cu amendă de 2.500 lei, întrucât nu a transmis la Agenţia teritorială A.J.P.S. Argeş - până la data de 05.08.2011, situaţia centralizatoare privind titularii ajutorului social şi sumele de plată şi nici documentele privind situaţia lunară a activităţilor realizate în planul de acţiuni sau de lucrări de interes local, conform art. 131 alin. 3 lit. c din legea nr. 416/2001. Examinând cu prioritate procesul verbal de contravenţie seria MMFPS nr. 0002292 din data de 06.09.2011, sub aspectul legalităţii întocmirii sale, prin prisma motivelor ce atrag ineficacitatea acestuia, ce pot fi reţinute şi din oficiu, instanţa apreciază că procesul verbal antemenţionat a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale imperative, edictate pentru încheierea sa valabilă. Astfel, instanţa reţine faptul că procesul verbal nr. 0002292 din data de 06.09.2011 cuprinde toate menţiunile prevăzute sub sancţiunea nulităţii conform art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv conţine numele şi prenumele agentului constatator şi al petentului, data acesteia şi nu în ultimul rând semnătura agentului constatator (fila 8). Cu privire la descrierea faptei în procesul verbal de contravenţie, instanţa reţine că, în mod formal, această condiţie de legalitate a actului încheiat de agentul constatator este satisfăcută. Petentul susţine faptul că actul de sancţionare este lovit de nulitate absolută, întrucât acestea s-au încheiat fără o documentare şi verificare prealabilă, acest aspect nefiind probat şi nici combătut de petent, motiv pentru care instanţa înlătură această apărare. De asemenea, petentul apreciază că procesul verbal de contravenţie este nul, absolut întrucât s-a încheiat în lipsa petentului, la aceeaşi ora şi de către acelaşi agent constatator care a întocmit procesul verbal MMFPS nr. 0002293. Încheierea procesului verbal în lipsa contravenientului este reglementată de O.G. nr. 2/2001, astfel încât nu se poate că ori de câte ori un proces-verbal ar fi încheiat în lipsa petentului ar atrage nulitatea absolută. De altfel, legea stabileşte prin art. 17, cauzele de nulitate absolută a procesului verbal, încheierea procesului verbal în lipsa contravenientului la aceeaşi ora şi de către acelaşi agent constatator care a întocmit procesul verbal MMFPS nr. 0002293, nefiind unele dintre ele. De altfel, petentul nici nu a indicat vreun temei legal nerespectat de intimată la întocmirea procesului verbal cu privire la aspectele antemenţionate. În opinia instanţei, motivele de nulitate învederate de petent nu pot fi reţinute - nici drept cauze de nulitate relativă. De altfel, toate aspectele pe care petentul le-a menţionat, ca fiind cauze de nulitate absolută a procesului verbal, nu se încadrează în dispoziţiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001. În aceste condiţii, instanţa poate analiza cauzele de nulitate invocate de petent drept cauze de nulitate relativă. Sancţiunea pentru încălcarea art. 16 şi 19 alin. 1 din O.G. 2/2001 este nulitatea virtuală, care intervine în cazul în care se face dovada unei vătămări produse petentului, potrivit art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă. În speţă, vătămarea petentului prin neindicarea exactă a locul întocmirii procesului verbal, ci doar indicarea generică a localităţii Piteşti nu a fost dovedită de petent. Totodată, dispoziţiile privind dreptul de a formula obiecţiuni - sunt în mod logic aplicabile, în situaţia în care procesul verbal se întocmeşte în prezenţa petentului, or în situaţia de faţă procesul de contravenţie contestat a fost întocmit în lipsă. Cu privire la neindicarea unui martor asistent, instanţa observă faptul că intimata a menţionat că procesul verbal a fost întocmit la sediul I.T.M. Argeş, de faţă fiind doar inspectorii de muncă, aceştia având calitatea de martori. În aceste condiţii, instanţa apreciază temeinic motivul pentru care intimata nu a indicat un martor asistent. Pentru motivele expuse, instanţa apreciază legal procesul verbal contestat. În ceea ce priveşte aspectul temeiniciei procesului verbal întrucât, deşi acesta se bucură de prezumţia de legalitate şi veridicitate a celor consemnate – dată fiind natura sa juridică duală, de act administrativ cu regim special de contestare şi de mijloc de probă – această prezumţie trebuie pusă în balanţă cu respectarea garanţiilor instituite de art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Pentru a concluziona astfel, instanţa are în vedere criteriile stablilite de Curtea CEDO pe cale jurisprudenţială (cauza Ozturk împotriva Turciei, Salabiaku împotriva Franţei), care plasează sancţiunile cu caracter represiv şi punitiv general aplicabile, în sfera noţiunii autonome de „acuzaţie în materie penală”, în pofida gravităţii uneori reduse a acestora. Actul normativ special cu aplicabilitate în domeniul contravenţional, respectiv O.G. nr. 2/2001 nu conţine dispoziţii exprese referitoare la forţa probantă a procesului verbal de constatare a contravenţiei, însă fiind vorba despre un act administrativ, se aplică principiile generale ale dreptului administrativ privind prezumţia de legalitate şi temeinicie a procesului verbal încheiat. Totodată, instanţa îşi va circumscrie analiza şi prin prisma dispoziţiilor art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, sens în care, apreciază că, pentru a califica dacă sancţiunea aplicată petentului intră în noţiunea autonomă de „acuzaţie în materie penală”, elementul esenţial, determinant, pentru o astfel de calificare este cuantumul mare al amenzii. Stabilit fiind acest fapt, instanţa va avea în vedere jurisprudenţa Curţii CEDO, mai exact cauzele Salabiaku împotriva Franţei par. 28, precum şi Janosevic împotriva Suediei, în care, Curtea a stabilit, sub aspectul sarcinii probei că art. 6 par. 2 nu interzice existenţa unor prezumţii de fapt sau de drept, însă prin reglementarea acestora, statele membre trebuie să respecte cerinţa proporţionalităţii între mijloacele folosite şi scopul legitim urmărit. Cu alte cuvinte, în aprecierea temeiniciei procesului verbal de contravenţie, instanţa va avea în vedere asigurarea unui just echilibru pe de o parte între prezumţia de nevinovăţie ce îi este garantată de dispoziţiile convenţionale anterior evocate şi dreptul la apărare garantat de par. 1 al art. 6 şi pe de altă parte prezumţia de legalitate si temeinicie de care se bucură procesul verbal atacat. Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanţa s-a pronunţat deja. Cu privire la temeinicie, instanţa reţine că petentul nu a propus nicio probă de natură să combată cele reţinute în procesul verbal. Consecinţa acestui fapt îl reprezintă – în aprecierea instanţei – răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie de care se bucură în virtutea par. 2 al art. 6 din Convenţia Drepturilor Omului petentul, concomitent cu validarea/confirmarea prezumţiei de temeinicie a actului administrativ supus controlului judecătoresc. Fapta petentului, astfel cum a fost ea reţinută în procesul verbal, întruneşte elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute de art. 131 alin. 3 lit. c din Legea nr. 416/2001 si este sanctionata conform art. 281 alin. 1 lit. b din aceeaşi lege. Sub aspectul proporţionalităţii sancţiunii aplicate, văzând dispoziţiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanţa apreciază că aceasta este corespunzător dozată, fiind aplicata chiar amenda minima stabilita de dispozitiile legale antementionate. În consecinţă, instanţa urmează să respingă plângerea formulată de petent şi să menţină procesul verbal de contravenţie ca legal şi temeinic. cu următoarele considerente: INSTANŢA Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată următoarele: Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 14.09.2011 sub numărul 4209/205/2011, petentul Proca Gigi Fănel, în calitate de Primar al comunei Berevoieşti în contradictoriu cu Ministerul muncii, familiei şi protecţiei sociale- Direcţia generală de inspecţie socială a solicitat anularea procesului verbal de contravenţie seria MMFPS nr. 0002292 şi nr. 0002293 ambele din 06.09.2011 şi exonerarea petentului de la plata amenzilor aplicate. În motivare, petentul a arătat că ambele procese verbale sunt lovite de nulitate absolută întrucât acestea s-au încheiat fără o documentare şi verificare prealabilă, în lipsa petentului, la aceeaşi ora şi de către acelaşi agent constatator şi fără a se indica exact locul întocmirii procesului verbal, simpla menţiune a localităţii Piteşti nefiind suficientă. A mai arătat faptul că nu s-au respectat dispoziţiile privind dreptul de a formula obiecţiuni şi nici cele privind indicarea unui martor asistent. În drept, plângerea nu este motivată. Plângerea este scutită de taxa de timbru şi timbru judiciar, conform art. 15 lit. i din Legea 146/1997 şi art. 36 din OG nr. 2/2001. La data de 13.10.2011 intimatul a întâmpinare (fila 19), prin care a solicitat respingerea plângerii. La termenul din data de 23.11.2011, instanţa a dispus disjungerea capătului de cerere privind anularea procesului verbal de contravenţie seria MMFPS nr. 0002293/06.09.2011 şi formarea unui nou dosar. Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele: Prin procesul-verbal de contravenţie seria procesului verbal de contravenţie seria MMFPS nr. 0002292 din data de 06.09.2011, petentul Proca Gigi Fănel, în calitate de Primar al comunei Berevoieşti a fost sancţionat contravenţional cu amendă de 2500 lei, întrucât nu a transmis la agenţia teritorială AJPS Argeş până la data de 05.08.2011, situaţia centralizatoare privind titularii ajutorului social şi sumele de plată şi nici documentele privind situaţia lunară a activităţilor realizate în planul de acţiuni sau de lucrări de interes local, conform art. 131 alin. 3 lit. c din legea nr. 416/2001. Examinând cu prioritate procesul verbal de contravenţie nr. seria MMFPS nr. 0002292 din data de 06.09.2011 sub aspectul legalităţii întocmirii sale, prin prisma motivelor ce atrag ineficacitatea acestuia, ce pot fi reţinute şi din oficiu, instanţa apreciază că procesul verbal antemenţionat a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale imperative, edictate pentru încheierea sa valabilă. Astfel, instanţa reţine faptul că procesul verbal nr. 0002292 din data de 06.09.2011 cuprinde toate menţiunile prevăzute sub sancţiunea nulităţii conform art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv conţine numele şi prenumele agentului constatator şi al petentului, data acesteia şi nu în ultimul rând semnătura agentului constatator (fila 8). Cu privire la descrierea faptei în procesul verbal de contravenţie, instanţa reţine că, în mod formal, această condiţie de legalitate a actului încheiat de agentul constatator este satisfăcută. Petentul apreciază că procesul verbal de contravenţie este nul absolut întrucât s-a încheiat în lipsa petentului, la aceeaşi ora şi de către acelaşi agent constatator care a întocmit şi procesul verbal MMFPS nr. 0002293. Încheierea procesului verbal în lipsa contravenientului este reglementată de OG nr. 2/2001( prin interpretarea art. 19), astfel încât, nu se poate susţine că ori de câte ori un proces verbal ar fi încheiat în lipsa petentului, acest fapt ar atrage eo ipso, nulitatea absolută pentru actul de sanctionare. De altfel, aceeaşi lege stabileşte la art. 17, cauzele de nulitate absolută a procesului verbal, iar încheierea procesului verbal în lipsa contravenientului, la aceeaşi ora şi de către acelaşi agent constatator care a întocmit un alt proces verbal, nefiind unele dintre ele. De altfel, petentul nici nu a indicat vreun temei legal nerespectat de intimată la întocmirea procesului verbal cu privire la aspectele antemenţionate, ci s-a limitat la a invoca sanctiunea nulitatii absolute. Cu privire la neindicarea locului exact al intocmirii procesului verbal, conform art. 16 din OG nr. 2/2001, instanta observa ca, sancţiunea pentru încălcarea art. 16, precum şi pentru încalcarea art. 19 alin. 1 din O.G. 2/2001 este nulitatea virtuală, care intervine doar în cazul în care, se face dovada unei vătămări produse petentului, potrivit art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă. În speţă, vătămarea petentului prin neindicarea exactă a locul întocmirii procesului verbal, ci doar indicarea generică a localităţii Piteşti, nu a fost dovedită de petent. Totodată, dispoziţiile privind dreptul de a formula obiecţiuni sunt în mod logic aplicabile doar în situaţia în care procesul verbal se întocmeşte în prezenţa petentului, or în situaţia de faţă, intrucat procesul de contravenţie contestat a fost întocmit în lipsă, aceste dispozitii nu isi mai pot gasi aplicarea. Cu privire la neindicarea unui martor asistent, instanţa observă faptul că intimata a menţionat că procesul verbal a fost întocmit la sediul ITM Argeş, de faţă fiind doar inspectori de muncă, aceştia neputând avea calitatea de martori. În aceste condiţii, instanţa apreciază temeinic motivul pentru care intimata nu a indicat un martor asistent, nefiind încalcat art. 19 din OG nr. 2. Pentru motivele expuse, instanţa apreciază legal procesul verbal contestat. În ceea ce priveşte temeiniciei procesului verbal întrucât, deşi acesta se bucură de prezumţia de legalitate şi veridicitate a celor consemnate – dată fiind natura sa juridică duală, de act administrativ cu regim special de contestare şi de mijloc de probă –, această prezumţie trebuie pusă în balanţă cu respectarea garanţiilor instituite de art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Pentru a concluziona astfel, instanţa are în vedere criteriile stablilite de Curtea EDO pe cale jurisprudenţială (cauza Ozturk împotriva Turciei, Salabiaku împotriva Franţei), care plasează sancţiunile cu caracter represiv şi punitiv general aplicabile, în sfera noţiunii autonome de „acuzaţie în materie penală”, în pofida gravităţii uneori reduse a acestora. Actul normativ special cu aplicabilitate în domeniul contravenţional, respectiv OG nr. 2/2001 nu conţine dispoziţii exprese referitoare la forţa probantă a procesului-verbal de constatarea a contravenţiei, însă fiind vorba despre un act administrativ, se aplică principiile generale ale dreptului administrativ privind prezumţia de legalitate şi temeinicie a procesului verbal încheiat. Totodată, instanţa îşi va circumscrie analiza şi prin prisma dispoziţiilor art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, sens în care, apreciază că, pentru a califica dacă sancţiunea aplicată petentului intră în noţiunea autonomă de „acuzaţie în materie penală”, elementul esenţial, determinant, pentru o astfel de calificare este cuantumul mare al amenzii. Stabilit fiind acest fapt, instanţa va avea în vedere jurisprudenţa Curţii EDO, mai exact cauzele Salabiaku împotriva Franţei par. 28, precum şi Janosevic împotriva Suediei, în care, Curtea a stabilit, sub aspectul sarcinii probei că art. 6 par. 2 nu interzice existenţa unor prezumţii de fapt sau de drept, însă prin reglementarea acestora, statele membre trebuie să respecte cerinţa proporţionalităţii între mijloacele folosite şi scopul legitim urmărit. Cu alte cuvinte, în aprecierea temeiniciei procesului verbal de contravenţie, instanţa va avea în vedere asigurarea unui just echilibru pe de o parte între prezumţia de nevinovăţie ce îi este garantată de dispoziţiile convenţionale anterior evocate şi dreptul la apărare garantat de par. 1 al art. 6 şi pe de altă parte prezumţia de legalitate si temeinicie de care se bucură procesul verbal atacat. Cu privire la legalitatea procesului verbal instanţa s-a pronunţat deja. Cu privire la temeinicie, instanţa reţine că petentul nu a propus nicio probă de natură să combată cele reţinute în procesul verbal, mărginindu-se doar sa sustina ca, acesta s-a încheiat fără o documentare şi verificare prealabilă. In aceste condiţii, afirmatia petentului nefiind probata, instanţa o considera neîntemeiată, motiv pentru care va înlătură această apărare. Consecinţa acestui fapt îl reprezintă – în aprecierea instanţei – răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie de care se bucură în virtutea par. 2 al art. 6 din Convenţia Drepturilor Omului petentul, concomitent cu validarea/confirmarea prezumţiei de temeinicie a actului administrativ supus controlului judecătoresc. Fapta petentului, astfel cum a fost ea reţinută în procesul verbal, întruneşte elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute de art. 131 alin. 3 lit. c din Legea nr. 416/2001 si este sanctionata conform art. 281 alin. 1 lit. b din aceeaşi lege. Sub aspectul proporţionalităţii sancţiunii aplicate, văzând dispoziţiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanţa apreciază că aceasta este corespunzător dozată, fiind aplicata chiar amenda minima stabilita de dispozitiile legale antementionate. În consecinţă, instanţa urmează să respingă plângerea formulată de petent şi să menţină procesul verbal de contravenţie ca legal şi temeinic. Cu recurs, conform 281 ind.3 Cpc, în termen de 15 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica azi, 12 decembrie 2011.
Respinge plângerea ca neîntemeiată. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 23.11.2011.
În baza art. 242 al. 1 pct. 2 C.p.civ. suspendă judecarea cauzei. Cu recurs pe toată durată suspendării. Pronunţată în şedinţa publică, azi, 12 octombrie 2011.