A****** V*****
ReclamantS* S*******
PârâtAdmite în parte cererea de chemare în judecată precizată formulată de reclamantul A****** V***** în contradictoriu cu pârâta S.C. SUPERCOM S.A. Obligă pârâta S.C. SUPERCOM S.A. la plata către reclamantul A****** V***** a sumei brute de 24.335,25 lei cu titlu de diferenţe de drepturi salariale brute pentru orele suplimentare, spor pentru orele lucrate pe timp de noapte şi spor pentru orele efectuate de reclamant în zilele de repaus săptămânal şi sărbători legale, sume la care angajatorul va calcula reţinerile pentru obţinerea sumei nete şi va efectua viramentele prevăzute de lege. Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 2.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert şi onorariu avocat. Cu drept de apel care se depune la instanţa a cărei hotărâre se atacă, în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată potrivit art. 396 alin. 2 din codul de procedură civilă, azi, 11.06.2015.
Hotarare 6208/2015 din 11.06.2015Amână pronunţarea la data de 11.06.2015.
Incheiere amanare initiala a pronuntarii din 04.06.2015în vederea achitării onorariului de expert
Incheiere de sedinta din 07.05.2015în vederea administrării probatoriului
Incheiere de sedinta din 12.03.2015Încuviinţează în parte cererea de refacere a lucrării de către expert formulată de pârâta S* S******* SA, expertul urmând a lămuri instanţa supra aspectului că la calculul orelor suplimentare efectuat a avut în vedere respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână (art.110 din codul muncii). În măsura în care durata timpului de muncă săptămânal nu depăşeşte 40 de ore va reface calculul pentru perioadele respective. Cu privire la calculul orelor de noapte, expertul va lămuri instanţa dacă pentru perioada decembrie 2008 – 30.04.2011, reclamantul a efectuat cel puţin 3 ore de muncă de noapte sau după caz, a efectuat muncă de noapte în proporţie de cel puţin 30% din timpul său lunar de lucru, urmând a reface lucrarea pentru perioada în care salariatul nu se încadrează în prevederile art. 122 alin. 1 din codul muncii. Va respinge obiecţiunea referitoare la cuantumul sporului utilizat de expert, având în vedere că potrivit art. 16 şi art. 41 lit. c şi e din Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pentru perioada 2007-2010, încheiat conform art. 10 şi art. 11 din legea nr. 130/1996, republicată, înregistrat la Ministerul muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei cu nr. 2895/29.11.2006, se prevede pentru orele suplimentare şi pentru orele lucrate în zilele libere şi în sărbători legale ce nu au fost compensate corespunzător cu ore libere plătite să se acorde un spor de 100% din salariul de bază, iar pentru lucrul în timpul nopţii, un spor de 25% din salariul de bază. Expertul va lămuri instanţa dacă pentru perioada 30.04.2011-02.11.2011 a) salariatul a efectuat muncă de noapte cel puţin 3 ore din timpul său zilnic de lucru sau, după caz,, a efectuat muncă de noapte în proporţie de cel puţin 30% din timpul său lunar de lucru urmând a reface lucrarea pentru perioada în care salariatul nu se încadrează în prevederile art. 125 alin. 1 din codul muncii. Totodată va lămuri instanţa dacă în această perioadă a beneficiat de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază. Va respinge obiecţiunea referitoare la cuantumul sporului utilizat de expert, având în vedere că potrivit art. 125 alin. 1 din codul muncii: Art. 126. - Salariaţii de noapte beneficiază: a) fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază; b) fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru. Tribunalul va respinge obiecţiunile de la punctul III, cu privire la orele prestate în zilele de repaus săptămânal şi sărbători legale, având în vedere că expertul a avut în vedere recomandările instanţei cu privire la cadrul legal aplicabil în perioada de referinţă, respectiv prevederile art. 16 şi art. 41 lit. c şi e din Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pentru perioada 2007-2010, încheiat conform art. 10 şi art. 11 din legea nr. 130/1996, republicată, înregistrat la Ministerul muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei cu nr. 2895/29.11.2006, se prevede pentru orele suplimentare şi pentru orele lucrate în zilele libere şi în sărbători legale se acordă un spor de 100% din salariul de bază. Totodată s-a avut în vedere la calculul plăţii orelor lucrate în zilele de repaus săptămânal respectiv orele prestate în zilele de sâmbătă şi duminică, prevederile legale de la data efectuării acestora, respectiv art. 132 alin. 2 şi alin. 3 şi art. 137 alin. 5 din codul muncii, în conformitate cu care perioada de repaus săptămânal lucrată efectiv NU SE COMPENSEAZĂ cu timp liber plătit, ci angajatorul este ţinut de plata orelor efectuate în aceste zile cu un spor la salariu de 100% şi de acordarea în alte zile a repausului săptămânal, astfel încât, salariatul care lucrează în aceste condiţii să beneficieze atât de repausul săptămânal acordat în alte 2 zile consecutive cât şi de plata orelor efectuate în zilele de sâmbătă şi duminică prin adăugarea sporului prevăzut de lege, spre deosebire de restul orelor suplimentare care pot fi compensate cu timp liber plătit, acordat în compensare în următoarele 30 de zile după efectuarea acestora, potrivit art. 119 Codul Muncii. Dispune comunicarea către expert a unui exemplar al încheierii de şedinţă în care s-a discutat cererea de refacere a lucrării în vederea verificării lucrării şi lămuririi aspectelor referitoare la calculul efectuat, învederate de părţi, expertul urmând a fi citat cu o copie a obiecţiunilor pârâtei.
Incheiere de sedinta din 09.02.2015Amână pronunţarea la data de 09.02.2015.
Incheiere amanare ulterioara a pronuntarii din 06.02.2015Amână pronunţarea la data de 06.02.2015.
Incheiere amanare ulterioara a pronuntarii din 05.02.2015amână pronunţare asupra obiecţiunilor formulate de pârâtă la raportul de expertiză pentru data de 05.02.2015.
Incheiere de sedinta din 29.01.2015pentru a lua cunoştinţă de raportul de expertiză
Incheiere de sedinta din 04.12.2014pentru lipsă raport de expertiză
Incheiere de sedinta din 23.10.2014instanţa rămâne în pronunţare asupra obiecţiunilor formulate de către reclamant la raportul de expertiză : Admite cererea de refacere a lucrării de către expert formulată de reclamant, Tribunalul apreciind că expertul trebuie să efectueze lucrarea în funcţie de obiectivele stabilite de instanţă şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, urmând ca forţa lor probantă să fie apreciată de instanţă la data pronunţării hotărârii. Se va solicita expertului să efectueze şi să prezinte un mod de calcul în funcţie de cadrul legal aplicabil în perioada decembrie 2008-2 noiembrie 2011. Dispune comunicarea către expert a unui exemplar al încheierii de şedinţă în care s-a discutat cererea de refacere a lucrării în vederea verificării lucrării şi lămuririi aspectelor referitoare la calculul efectuat, învederate de reclamant, expertul urmând a fi citat cu o copie a obiecţiunilor reclamantului. Tribunalul atrage atenţia expertului asupra prevederilor legale şi contractuale aplicabile, după cum urmează: Cadrul legal aplicabil în perioada decembrie 2008 – 30.04.2011. Art. 108 - Timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul îl foloseşte pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă. Prevederile art.117 alin.1 din codul muncii, potrivit cărora munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută de art. 109 este considerată muncă suplimentară. In conformitate cu prevederile art. 109 alin.1 din codul muncii, pentru salariaţii cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână, repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămâni fiind de regulă, uniformă de 8 ore pe zi, timp de 5 zile, cu două zile de repaus, iar în funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, se poate opta pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână (art.110 din codul muncii). Modul concret de stabilire a programului inegal – prevede art. 113 din codul muncii – va fi negociat prin contractul colectiv de muncă sau prevăzut prin regulamentul intern; programul de lucru inegal poate funcţiona numai dacă este specificat expres în contractul individual de muncă. Potrivit art. 119 Codul Muncii, munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea acestora. In aceste condiţii, salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul de lucru. Art. 120 din codul muncii, prevede că „în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut de art. 119 alin. 1 în luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia, spor ce se stabileşte prin negociere în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă şi nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază. Cu privire la orele prestate pe timp de noapte, următoarele: Potrivit art. 122 din codul muncii munca prestată între orele 22,00 - 6,00 este considerată muncă de noapte. Potrivit art. 123 din codul muncii „salariaţii care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte beneficiază fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază, fie de un spor la salariu de minimum 15% din salariul de bază pentru fiecare oră de noapte prestată.” Potrivit art. 16 şi art. 41 lit. c şi e din Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pentru perioada 2007-2010, încheiat conform art. 10 şi art. 11 din legea nr. 130/1996, republicată, înregistrat la Ministerul muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei cu nr. 2895/29.11.2006, se prevede pentru orele suplimentare şi pentru orele lucrate în zilele libere şi în sărbători legale ce nu au fost compensate corespunzător cu ore libere plătite să se acorde un spor de 100% din salariul de bază, iar pentru lucrul în timpul nopţii, un spor de 25% din salariul de bază. Cu privire la orele prestate în zilele de repaus săptămânal: Repausul săptămânal (perioada 2004-2008). Art. 132. - (1) Repausul săptămânal se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica. (2) În cazul în care repausul în zilele de sâmbătă şi duminică ar prejudicia interesul public sau desfăşurarea normală a activităţii, repausul săptămânal poate fi acordat şi în alte zile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern. (3) În situaţia prevăzută la alin. (2) salariaţii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă. Sărbătorile legale Art. 134. - (1) Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt: - 1 şi 2 ianuarie; - prima şi a doua zi de Paşti; - 1 mai; - 1 decembrie; - prima şi a doua zi de Crăciun; - 2 zile pentru fiecare dintre cele două sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora. (2) Acordarea zilelor libere se face de către angajator. Potrivit art. 16 şi art. 41 lit. c şi e din Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pentru perioada 2007-2010, încheiat conform art. 10 şi art. 11 din legea nr. 130/1996, republicată, înregistrat la Ministerul muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei cu nr. 2895/29.11.2006, se prevede pentru orele suplimentare şi pentru orele lucrate în zilele libere şi în sărbători legale se acordă un spor de 100% din salariul de bază. Cadrul legal aplicabil perioadei 30.04.2011-032.11.2011. Munca suplimentară Art. 120. - (1) Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută la art. 112, este considerată muncă suplimentară. (2) Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident. Art. 121. - (1) La solicitarea angajatorului salariaţii pot efectua muncă suplimentară, cu respectarea prevederilor art. 114 sau 115, după caz. (2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilită potrivit prevederilor art. 114 sau 115, după caz, este interzisă, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident. Art. 122. - (1) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. (2) În aceste condiţii salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru. (3) În perioadele de reducere a activităţii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere plătite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni. Art. 123. - (1) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut de art. 122 alin. (1) în luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia. (2) Sporul pentru munca suplimentară, acordat în condiţiile prevăzute la alin. (1), se stabileşte prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă, şi nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază. SECŢIUNEAa3-a Munca de noapte Art. 125. - (1) Munca prestată între orele 22,00-6,00 este considerată muncă de noapte. (2) Salariatul de noapte reprezintă, după caz: a) salariatul care efectuează muncă de noapte cel puţin 3 ore din timpul său zilnic de lucru; b) salariatul care efectuează muncă de noapte în proporţie de cel puţin 30% din timpul său lunar de lucru. (3) Durata normală a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depăşi o medie de 8 ore pe zi, calculată pe o perioadă de referinţă de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul săptămânal. (4) Durata normală a timpului de lucru pentru salariaţii de noapte a căror activitate se desfăşoară în condiţii speciale sau deosebite de muncă nu va depăşi 8 ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore decât în cazul în care majorarea acestei durate este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil şi numai în situaţia în care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior. (5) În situaţia prevăzută la alin. (4), angajatorul este obligat să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore. (6) Angajatorul care, în mod frecvent, utilizează munca de noapte este obligat să informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de muncă. Art. 126. - Salariaţii de noapte beneficiază: a) fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază; b) fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru. CAPITOLULII SECŢIUNEAa2-a Repausul săptămânal Art. 137. - (1) Repausul săptămânal se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica. (2) În cazul în care repausul în zilele de sâmbătă şi duminică ar prejudicia interesul public sau desfăşurarea normală a activităţii, repausul săptămânal poate fi acordat şi în alte zile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern. (3) În situaţia prevăzută la alin. (2) salariaţii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă. (4) În situaţii de excepţie zilele de repaus săptămânal sunt acordate cumulat, după o perioadă de activitate continuă ce nu poate depăşi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de muncă şi cu acordul sindicatului sau, după caz, al reprezentanţilor salariaţilor. (5) Salariaţii al căror repaus săptămânal se acordă în condiţiile alin. (4) au dreptul la dublul compensaţiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2). Art. 138. - (1) În cazul unor lucrări urgente, a căror executare imediată este necesară pentru organizarea unor măsuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru înlăturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalaţiilor sau clădirilor unităţii, repausul săptămânal poate fi suspendat pentru personalul necesar în vederea executării acestor lucrări. (2) Salariaţii al căror repaus săptămânal a fost suspendat în condiţiile alin. (1) au dreptul la dublul compensaţiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2). SECŢIUNEAa3-a Sărbătorile legale Art. 139. - (1) Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt: - 1 şi 2 ianuarie; - prima şi a doua zi de Paşti; - 1 mai; - prima şi a doua zi de Rusalii; - Adormirea Maicii Domnului; - 1 decembrie; - prima şi a doua zi de Crăciun; - două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora. Să se aibă în vedere la calculul plăţii orelor lucrate în zilele de repaus săptămânal respectiv orele prestate în zilele de sâmbătă şi duminică, prevederile legale de la data efectuării acestora, respectiv art. 132 alin. 2 şi alin. 3 şi art. 137 alin. 5 din codul muncii, în conformitate cu care perioada de repaus săptămânal lucrată efectiv NU SE COMPENSEAZĂ cu timp liber plătit, ci angajatorul este ţinut de plata orelor efectuate în aceste zile cu un spor la salariu de 100% şi de acordarea în alte zile a repausului săptămânal, astfel încât, salariatul care lucrează în aceste condiţii să beneficieze atât de repausul săptămânal acordat în alte 2 zile consecutive cât şi de plata orelor efectuate în zilele de sâmbătă şi duminică prin adăugarea sporului prevăzut de lege, spre deosebire de restul orelor suplimentare care pot fi compensate cu timp liber plătit, acordat în compensare în următoarele 30 de zile după efectuarea acestora, potrivit art. 119 Codul Muncii. Pronunţată azi, 12.09.2014, în şedinţă publică.
Incheiere de sedinta din 11.09.2014în vederea luării la cunoştinţă de raportul de expertiză contabilă comunicat în şedinţă publică
Incheiere de sedinta din 19.06.2014pentru lipsă raport de expertiză
Incheiere de sedinta din 22.05.2014pentru lipsă raport de expertiză
Incheiere de sedinta din 10.04.2014în vederea administrării probatoriului
Incheiere de sedinta din 27.02.2014în vederea depunerii de înscrisuri
Incheiere de sedinta din 30.01.2014în vederea depunerii de înscrisuri
Incheiere de sedinta din 19.12.2013în vederea administrării probatoriului
Incheiere de sedinta din 31.10.2013în vederea luării la cunoştinţă de înscrisurile depuse
Incheiere de sedinta din 03.10.2013pentru a se lua cunoştinţă de înscrisuri
Incheiere de sedinta din 05.09.2013pentru a se depune de către reclamant precizări
Incheiere de sedinta din 23.05.2013