P******** D* P* L**** Î*******
ContestatorP****** C**
IntimatP************ R*****
Intimat IntimatM*** E******
Intimat CondamnatDec.90/C/În baza art. 23 alin. 10 din Legea nr. 255/2013, admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr. 600/F/06.03.2014 pronunţate de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală în dosarul nr. 5217/3/2014. Desfiinţează în totalitate sentinţa penală nr. 600/F/06.03.2014 şi, pe fond, rejudecând : Admite sesizarea formulată de Comisia nr. 2 de evaluare a incidenţei aplicării legii penale mai favorabile, constituită în temeiul H.G. nr. 836/2013 la nivelul Penitenciarului Bucureşti - Rahova, privind pe condamnatul M*** E******. Constată că prin sentinţa penală nr. 699/02.07.2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul nr. 3092/118/2012, modificată şi rămasă definitivă prin decizia penală nr. 232/10.12.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 Judecători, persoana privată de libertate a fost condamnată la o pedeapsă principală rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare. Descontopeşte pedeapsa principală rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată condamnatului prin sentinţa penală nr. 699/02.07.2013, în pedepsele componente, astfel : - pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare (aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prevăzute de art. 257 din Codul penal 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi art. 3201 alin. 7 din Codul de procedură penală 1968) şi - pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare (aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prevăzute de art. 257 din Codul penal 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi art. 3201 alin. 7 din Codul de procedură penală 1968), pedepse pe care le repune în individualitatea lor. Constată intervenirea legii penale mai favorabile şi, în consecinţă, în baza art. 6 alin. 1 din Noul Cod penal, reduce cele două pedepse de câte 2 ani şi 6 luni închisoare fiecare, aplicate condamnatului prin sentinţa penală nr. 699/02.07.2013, la 2 ani şi 4 luni închisoare fiecare, respectiv maximul special de 7 ani închisoare prevăzut de art. 291 din Noul Cod penal pentru infracţiunea de trafic de influenţă, maxim special redus la jumătate şi, ulterior, redus cu o treime, conform art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi art. 396 alin. 10 din Noul Cod de procedură penală. În temeiul art. 33 lit. a din Codul penal 1969 şi art. 34 alin. 1 lit. b din Codul penal 1969, contopeşte cele două pedepse de câte 2 ani şi 4 luni închisoare fiecare, aplicând, în final, condamnatului pedeapsa principală rezultantă de 2 ani şi 4 luni închisoare. În baza art. 6 alin. 5 teza I din Noul Cod penal, constată că pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b din Codul penal 1969, neexecutată (conform art. 66 din Codul penal din 1969, respectiv, art. 68 alin. 1 lit. c din Noul Cod penal) nu mai este prevăzută de art. 291 din Noul Cod penal, astfel că nu se mai execută. Constată că pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b din Codul penal 1969 are corespondent în art. 66 alin. 1 lit. a şi b din Noul Cod penal, urmând a se executa în acest conţinut, în condiţiile şi pe durata prevăzută de art. 65 din Noul Cod penal. Conform art. 72 din Noul Cod penal, deduce din durata pedepsei principale rezultante aplicate prin prezenta decizie durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 06.02.2012 şi până la data de 20.04.2012. Potrivit art. 71 din Noul Cod penal, deduce din durata pedepsei principale rezultante aplicate prin prezenta decizie durata executării pedepsei privative de libertate de la data de 11.12.2013 până la zi. Anulează M.E.P.Î. nr. 115/10.12.2013 emis de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală în baza sentinţei penale nr. 699/02.07.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală şi dispune emiterea unui nou M.E.P.Î. corespunzător pedepsei principale rezultante aplicate prin prezenta decizie. În temeiul art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat cu ocazia soluţionării prezentei contestaţii rămân în sarcina statului, din care suma de 100 de lei, reprezentând contravaloarea onorariului cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27.03.2014.
Hotarare 90/2014 din 27.03.2014