S**** "*** C******** S* B******** - S******** R******** D* T******** F******* D* C******* G*****
ReclamantS***** V******* C******
PârâtAdmite cererea de îndreptare eroare materială. În baza disp. art. 442 din Codul de procedura civila dispune îndreptarea erorii materiale strecurate în practicaua, considerentele şi dispozitivul Sentinţei civile nr. 1263/19.11.2015 pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul nr. 1163/121/2015, în sensul că în loc de “ Motivându-şi în fapt acţiunea, a arătat că pârâtul a fost salariatul societăţii pârâte, în funcţia de conducător tren până la data de 29.04.2014. La data încetării contractului individual de muncă, pârâtul figurează în evidenţele contabile ale societăţii cu un debit în valoare de În data de 18.03.2013, în timp ce se afla în incinta SC MAIRON SA GĂIEŞTI a efectuat în mod greşit manevra de urcare pe cântar şi a lovit şi avariat rezervorul autocamionului, ceea ce a condus la pierderea unei cantităţi de 440 litri de motorină, în valoare de 3144 lei. A mai precizat că, în data de 01.04.2013 pârâtul şi-a asumat un angajament de plată faţă de societare, prin care a precizat că urmează să achite contravaloarea pagubelor cauzate societăţii în cuantum de 3144 lei, în rate lunare de câte 500 lei, până la data de 15 octombrie 2013. Pârâtul nu şi-a respectat angajamentul, sens în care a formulat prezenta cerere de chemare în judecată. În susţinerea acţiunii s-a folosit de proba cu înscrisuri şi a depus la dosarul cauzei copii de pe contractul individual de muncă al pârâtului, fişa postului pentru pârât, angajamentul de plată al pârâtului (filele 6 – 11 la dosar). În drept a invocat disp. art. 1166, 1188, 1196, 1270, 1350, 1381, 1489 Noul Cod Civil şi art. 1025 şi următoarele N.C.pr.civ. Pârâtul, legal citat nu s-a prezentat în instanţă şi nu a propus probe în apărare. La termenul din 29.10.2013, instanţa a invocat excepţia necompetenţei materiale, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, care vizează răspunderea patrimonială a pârâtului faţă de reclamant ca urmare a raporturilor de muncă, astfel de litigii fiind de competenţa Tribunalului Galaţi. Prin SC nr. 8637/29.10.2013, instanţa a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Galaţi – Secţia I Civilă, în temeiul disp. art. 269 alin. 1 şi 2 din Codul muncii. Pe rolul Tribunalului Galaţi, acţiunea a fost înregistrată sub acelaşi număr. În acest ciclu procesual nu au fost administrate noi probe. În temeiul disp. art. 258 C.pr.civ. instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri. Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar în temeiul art. 270 din Codul muncii. Analizând şi coroborând materialul probator administrat în prezenta cauză, instanţa reţine următoarele: Potrivit copiei contractului individual de muncă nr. 405/03.10.2011 (filele 6 – 10 la dosar), pârâtul Corozel Vasile a fost salariatul societăţii în funcţia de şofer. Prin angajamentul de plată din data de 01.04.2013 (fila 11 la dosar Judecătorie) pârâtul a arătat că, în data de 18.03.2013, în timp ce se afla la SC MAIRON Găieşti, a efectuat manevre de urcare pe cântar şi a lovit rezervorul autocamionului. În urma acestei avarii, s-au pierdut 440 litri de motorină şi s-a angajat să achitate contravaloarea acestora, respectiv 3144 lei, în rate de lunare de câte 500 lei, până la data de 15 octombrie 2013. Dat fiind faptul că, pârâtul nu şi-a onorat angajamentul de plată, reclamanta a promovat prezenta acţiune, pe care instanţa o apreciază ca fiind temeinică pentru următoarele considerente: Potrivit disp. art.271 al.1 din Codul Muncii pentru a exista răspundere patrimonială este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii de fond: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui ce a produs paguba; fapta ilicită şi personală a salariatului, săvârşită în legătură cu munca sa; prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului; raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu; vinovăţia (culpa) salariatului. Numai întrunirea cumulativă a acestor condiţii legale, atrage răspunderea patrimonială, lipsa uneia dintre condiţiile enumerate înlătură această răspundere. De asemenea, pentru a da naştere răspunderii, prejudiciul trebuie să întocmească cumulativ anumite trăsături: să fie real şi cert, să fie cauzat direct angajatorului, să fie material şi să nu fi fost reparat la data la care angajatorul solicită acoperirea pagubei. În prezenta cauză, prin angajamentul de plată dat de către pârât în data de 01.04.2013, reclamanta a dovedit existenţa prejudiciului suferit prin acţiunea pârâtului în timpul îndeplinirii sarcinilor de serviciu. Potrivit disp. art.270 alin.1 salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi in legătura cu munca lor. Faţă de aceste considerente şi având în vedere angajamentul de plată al pârâtului, instanţa urmează să admite acţiunea şi să-l oblige pe pârât să plătească reclamantului suma de 3144 lei cu titlu de despăgubiri” , se va scrie în mod corect „Motivându-şi în fapt acţiunea a arătat că pârâtul a fost salariatul societăţii în funcţia de conductor tren până la data de 29.04.2014, când s-a dispus încetarea raporturilor de muncă pentru absenţe nemotivate. A mai susţinut că, pârâtul figurează în evidenţele contabile ale societăţii cu un debit în valoarea de 4181,07 lei, compus din 280,07 lei reprezentând c/val. uniforme şi echipament neuzat şi 3901 lei, reprezentând c/val. curs şef de tren Reclamanta a precizat că în data de 13.05.2013, pârâtul a început un curs de şef de tren şi prin actul adiţionat nr. S.725/5/3909/24.07.2013 la art. 3.6 s-a prevăzut că acesta să nu aibă iniţiativa încetării raportului de muncă pe o durată de 5 ani, după promovarea examenului de absolvire, în caz contrar va suporta toate cheltuielile ocazionate de formarea profesională, proporţional cu perioada nelucrată în acest termen. De asemenea, întrucât, de la data absolvirii cursului de şef de tren, respectiv 17.07.2013, pârâtul a lucrat doar până la data de 29.04.2014, reclamanta a susţinut că termenul de 5 ani prevăzut în actul adiţional la contractul individual de muncă nu a fost respectat, aşa încât acesta datorează reclamantei suma de 3901 lei. A mai arătat că, pârâtul are de primit 586 lei, reprezentând rest de plată conform SC nr. 612/2013 şi 80 lei – cheltuieli de judecată şi 1238,78 lei cu titlu de garanţei materială. Având în vedere că pârâtul are de achitat suma de 4181,07 lei reclamanta , a solicitat să se constate compensată suma cu suma de 1904,78 lei din debitul pârâtului şi acesta din urmă să fie obligat la plata sumei de 2276,29 lei. În susţinerea acţiunii s-a folosit de proba cu înscrisuri şi a depus în copie Decizia nr. Gl 12/670/29.04.2014, adresa Biroului Financiar Staţii nr. GL3-3-1/139/22.04.2014, nota de calcul a echipamentului neuzat şi actul adiţional nr. S 725/5/3909/24.07.2013 (file 5 – 17 la dosar). În drept a invocat disp. art. 194 şi următoarele din NCPC şi art. 254 alin. 1 din Codul muncii. Pârâtul legal citat, nu au formulat întâmpinare şi nici nu s-a prezentat în faţa instanţei de judecată pentru a formula apărări. În temeiul disp. art. 258 NCPC instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri. Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar în temeiul art. 270 din Codul muncii. Analizând şi coroborând materialul probator administrat în prezenta cauză, instanţa reţine următoarele: Pârâtul a fost salariatul societăţii reclamante. Potrivit actului adiţional la contractul individual de muncă (fila 8 la dosar) pârâtul a participat la Programul de calificare profesională pentru ocupaţia şef tren, începând cu data de 13.05.2013. La pct. 3.6. din acest act, s-a prevăzut obligaţia pârâtului de a nu avea iniţiativa încetării raporturilor de muncă cu societatea reclamantă, pe o durată de 5 ani după promovarea examenului de absolvire; în caz contrar va suporta toate cheltuielile ocazionate de formarea profesională, proporţional cu perioada nelucrată din acest termen. Pe durata cursurilor de calificare, recalificare şi policalificare, personalul societăţii va fi salarizat în regie, având ca sarcini de serviciu stabilite de unitate sau subunitate în legătură cu pregătirea profesională (art. 20 alin.4 din contractul colectiv de muncă – fila 31 la dosar) Din cuprinsul Deciziei nr. Gl.12/670 din 29.04.2014 (fila 10 la dosar) se reţine că, pârâtul S***** V******* C****** a fost concediat pentru abateri disciplinare în temeiul disp. art. 248 alin. 1 lit.”e” din Codul muncii, astfel că, acesta a prestat activitate la societatea reclamantă 8 luni de zile, faţă de 60 de luni, cum s-a prevăzut în actul adiţional la contractul individual de muncă. Este firesc ca eforturilor financiare făcute de angajator cu formarea profesională să-i corespundă obligaţia salariatului de a presta muncă pentru acel angajator o perioadă de muncă minimă, astfel cum prevede de altfel şi art. 198 alin.1 C. Muncii. În temeiul principiului libertăţii muncii salariatul poate să nu-şi respecte obligaţia asumată. În acest caz, el va trebui să suporte cheltuielile organizate de pregătirea sa profesională, proporţional cu perioada nelucrată astfel cum prevede art. 198 alin.3 C. Muncii. Ca urmare, având în vedere textul mai sus menţionat şi faptul că prin nerespectarea angajamentului asumat, pârâtul a cauzat reclamantei un prejudiciu, aceasta fiind lipsită de serviciile unui angajat şcolarizat. Potrivit dispoziţiilor art. 254 din Codul muncii, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor, salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale. Dovada certitudinii prejudiciului cade în sarcina angajatorului, fiind necesar ca din actele de constatare a pagubei sau din alte probe să rezulte neîndoielnic întinderea cuantumului pagubei. În împrejurările descrise mai sus, instanţa apreciază ca fiind dovedite fapta ilicită a pârâtului, vinovăţia acestuia în nerespectarea obligaţiilor contractuale, prejudiciul suferit de reclamantă şi raportul de cauzalitate între fapta pârâtului şi acest prejudiciu. Prin conduita sa, pârâtul a cauzat reclamantei un prejudiciu ce se impune a fi acoperit în temeiul art. 254 C. Muncii, raportat la prevederile Contractului Colectiv de muncă, prejudiciu evaluat de reclamantă la suma de 4181 lei. Instanţa nu va reţine susţinerea reclamantei în sensul că operează compensarea cu suma de 1094,78 lei, întrucât în temeiul disp. art. 38 din Codul muncii, salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscut prin lege şi orice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate. Astfel fiind, se va admite acţiunea şi îl va obliga pârâtul să plătească reclamantei sumei de 4181,07 lei cu titlu de despăgubiri”. Îndreptarea se va face în ambele exemplare ale hotărârii. Cu apel în 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Galaţi – Secţia I Civilă.
Incheiere indreptare eroare materiala din 31.03.2016Admite acţiunea. Obligă pe pârâtul STOICA VALENTIN CRIPRIAN să plătească reclamantei SNTFC „CFR CĂLĂTORI” SA BUCUREŞTI – Sucursala Regională de Transport Feroviar de Călători Galaţi suma de 4181,07 lei, reprezentând contravaloare curs şef de tren şi uniforme şi echipament de protecţie uzat. Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Galaţi – Secţia I Civilă.
Hotarare 1263/2015 din 19.11.2015amână pronunţarea la 19.11.2015
Incheiere amanare initiala a pronuntarii din 12.11.2015Pentru administrare probe.
Incheiere de sedinta din 13.10.2015