Dosar 17603/212/2016/a1 din 04.11.2016

Informatii dosar

• Sedinta din data de 07.11.2016 la ora 08:30

  Complet: Camânări/incidente 4

• Admite cererea

  Admite cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de contestatorii Sîrbu Mihai-Stancu şi Sîrbu Diana-Luminiţa. Dispune îndreptarea erorii materiale din cuprinsul sentinţei civile nr. 10427/19.09.2016, pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. 17603/212/2016, în sensul înlăturării din considerentele hotărârii a părţii referitoare la motivarea soluţiei din alt dosar al instanţei, respectiv a următoarelor paragrafe: „Contestatoarea Learciu (fostă Munteanu) Anca a încheiat cu BRD Groupe Societe Generale S.A. contractul de credit nr. 196/26.07.2006. Ca urmare a neachitării ratelor creditului BRD Groupe Societe Generale S.A. a cedat creanţa rezultată din acest contract către EOS KSI România S.R.L. prin contractul de cesiune de creanţe nr. 277/31.05.2011. Ca urmarea a acestei cesiuni, creditoarea cesionară EOS KSI România S.R.L. a declanşat executarea silită, fiind învestit BEJ Menaef Cristian, la care a fost înregistrat dosarul de executare nr. 166/2014. În cursul executării executorul judecătoresc a emis acte de executare şi a dispus înfiinţarea popririi asupra veniturilor pe care debitoarea le obţinea de la angajatorul Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale Radionav S.A., care în cursul anului 2014 a comunicat că debitoarea nu are calitatea de angajat, iar ulterior, în anul 2016, a procedat la reţinerea şi virarea sumelor către executorul judecătoresc, urmare a unei noi adrese de înfiinţare a popririi din 22.01.2016. Cu titlu preliminar, în ceea ce priveşte obiectul contestaţiei asupra căruia instanţa urmează să se pronunţe după admiterea excepţiei tardivităţii contestaţiei la executarea silită însăşi, instanţa apreciază că acesta este reprezentat doar de contestaţia împotriva executării silite prin poprire. Contrar susţinerilor contestatoarei instanţa apreciază că cererea de anulare a încheierii de încuviinţare a executării silite şi de constatare a intervenirii prescripţiei dreptului de a cere executarea silită instanţa reprezintă de fapt motive de contestare a executării silite însăşi, cu privire la care a fost admisă excepţia tardivităţii. Astfel, în ceea ce priveşte anularea încheierii de încuviinţare a executării instanţa reţine pe de o parte că ar avea ca efect anularea întregii executări derulate după acest moment, ceea ce echivalează cu o contestaţie la executarea silită însăşi, iar pe de altă parte că o asemenea anulare nu se poate solicita fără limită în timp, câtă vreme această cerere poate fi formulată în cadrul contestaţiei la executare (potrivit art. 712 alin. 3 C.pr.civ.), contestatorul fiind astfel ţinut de respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 715 C.pr.civ., termen ce în cauză a fost depăşit de contestatoare, astfel cum s-a reţinut în încheierea din 21.07.2016, având în vedere că cel mai târziu la data de 09.02.2016 aceasta a luat cunoştinţă despre existenţa executării silite, ea fiind în ipoteza prevăzută de teza finală a art. 715 alin. 1 pct. 3 C.pr.civ., respectiv în aceea de a nu fi primit până la acel moment încheierea de încuviinţare a executării silite şi nici somaţia, ca urmare a faptului că anterior i-au fost comunicate la o adresă unde nu mai locuia. În privinţa cererii de constatare a intervenirii prescripţiei dreptului de a cere executarea silită instanţa apreciază de asemenea că în cadrul contestaţiei la executare o asemenea susţinere reprezintă un motiv ce vizează executarea silită însăşi, cu privire la care s-a constatat intervenirea prescripţiei, având în vedere că admiterea împlinirii prescripţiei ar avea ca efect anularea întregii executări. Indiferent de modul în care s-ar aprecia asupra curgerii şi împlinirii prescripţiei, în funcţie de momentul începerii curgerii acesteia, instanţa are în vedere că invocarea acestui aspect în cadrul contestaţiei implică respectarea termenului în care contestaţia poate fi formulată, neputând fi acceptat că intervenirea prescripţiei ar putea fi invocată fără o limitare în timp. Instanţa are în vedere că în privinţa executării silite şi a actelor de executare sunt prevăzute termene speciale în care contestaţia poate fi formulată, indiferent că motivele ar fi de nulitate absolută sau relativă, o asemenea distincţie putând opera în judecata unei cauze întemeiate pe procedura comună, dar nu şi în cea specială a contestaţiei la executare, în cadrul căreia legiuitorul, în scopul asigurării unei executări silite într-un termen rezonabil, a stabilit termene scurte şi precise în care actele de executare ori executarea silită însăşi să poată fi contestate. În ceea ce priveşte contestaţia ce vizează executarea silită prin poprire instanţa urmează să o respingă ca neîntemeiată, constatând că nu există motive de nulitate a popririi înfiinţate la data de 22.01.2016. În fapt contestatoarea nu a invocat niciun motiv de nulitate propriu executării silite prin poprire, în fapt această anulare fiind solicitată în virtutea faptului că s-a solicitat anularea executării silite însăşi ca urmare a intervenirii prescripţiei dreptului creditoarei de a cere executarea silită şi a lipsei calităţii de creditoare a intimatei. Cum aceste susţineri au fost calificate ca motive de contestaţie la executarea silită însăşi, iar în privinţa acesteia a fost admisă excepţia tardivităţii formulării şi urmează să fie respinsă pentru acest motiv, pe cale de consecinţă va fi respinsă şi contestaţia privind executarea prin poprire, instanţa neidentificând motive de nulitate absolută pe care să le invoce din oficiu. Faţă de cele anterior expuse urmează ca instanţa să respingă ca tardiv formulată contestaţia la executarea silită însăşi şi ca neîntemeiată pe cea privind executarea silită prin poprire.” Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Constanţa. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 07.11.2016.

  Incheiere finala dezinvestire 16922/2016 din 07.11.2016