T***** Ş*****
InculpatAdmite sesizarea din oficiu . În baza art. 278 din Codul de procedură penală, dispune îndreptarea erorii materiale din considerentele şi dispozitivul încheierii din data de 30.05.2019, dată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. 15578/299/2019, în sensul următor: „Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele: I. Prin propunerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 11.12.2019, sub nr. 37313/299/2019, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a solicitat să se dispună prelungirea duratei măsurii arestării preventive a inculpatului T***** Ş*****, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 19.12.2019 şi până la data de 17.01.2020, inclusiv, inculpatul fiind cercetat pentru săvârşirea a două infrac?iunii de ultraj contra bunelor moravuri în concurs ideal (persoane vătămate Fră?ilă Ioana Andreea ?i Dumitrescu Ana Maria) fiecare faptă prev. de 375 din C.pen., cu aplic. art. 38 alin. (2) C.pen. ?i a unei infrac?iuni de ultraj contra bunelor moravuri (persoană vătămată Săftoiu Anastasia ) prev. de art. 375 C.pen., toate trei cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen. ?i art. 41 alin. (1) C.pen. În propunerea formulată, reprezentantul ministerului public a reţinut, în fapt, următoarele: la data de 07.11.2019, în intervalul 12:00 – 12:10, în timp ce se afla pe str. Petofi Sandor, în apropierea ?colii, minora Săftoiu Anastasia în vârstă de 12 ani, a fost abordată de un individ necunoscut care a întrebat-o ce ?coli sau licee sunt în zonă, după care i-a arătat organul genital. Persoana în cauză se afla la volanul unui autoturism tip dubă de culoare albă în momentul în care i-a arătat organul genital. S-a mai reţinut că la data de 07.11.2019, în intervalul 12:20 – 12:40, în timp ce se aflau pe str. Clucerului, intersec?ie cu str. Pivnicerului, la trecerea de pietoni, minorele Fră?ilă Ioana în vârstă de 14 ani ?i Dumitrescu Ana Maria în vârstă de 13 ani, au fost abordate de un individ necunoscut care le-a întrebat ce ?coli sau licee sunt în zonă, după care le-a arătat organul genital, masturbându-se. Persoana în cauză se afla la volanul unui autoturism tip dubă de culoare albă în momentul în care le-a arătat organul genital. În continuare, s-a arătat că la data de 07.11.2019, în intervalul 12.10 – 12:30, în timp ce se afla la intersec?ia str. Pivnicerului cu str. Clucerului, sector 1, minora Bogdan Ana Maria în vârstă de 13 ani a fost abordată de un individ necunoscut care a întrebat-o ce ?coli sunt în zonă, însă minora nu i-a răspuns ?i s-a îndepărtat de ma?ina în care se afla acel individ. În momentul în care a fost abordată, individul se afla la volanul unui autoturism tip dubă de culoare albă. În final, s-a expus că la data de 07.11.2019, în jurul orei 12.40, în timp ce se afla pe str. Paharnicului, în dreptul imobilului cu nr. 23, sector 1, minora Ioni?ă Alexia în vârstă de 14 ani a fost abordată de un individ necunoscut care a făcut o afirma?ie cu caracter sexual la adresa fetei, moment în care aceasta s-a speriat ?i a fugit spre ?coală. În momentul în care a fost abordată, individul se afla la volanul unui autoturism tip dubă de culoare albă.În ceea ce priveşte propunerea de arestare preventivă a inculpatului, Ministerul Public a arătat că cauză sunt întrunite condiţiile prev. de art. 223 alin. 2 C.pr.pen. în vederea dispunerii măsurii arestării preventive a inculpatului Andrei George pentru motivele prezentate în continuare. Din materialul probator administrat în cauză, în opinia procurorului, rezultă probe certe cu privire la săvârşirea de către inculpatul T***** Ş***** a a două infrac?iuni de ultraj contra bunelor moravuri în concurs ideal (persoane vătămate Fră?ilă Ioana Andreea ?i Dumitrescu Ana Maria) fiecare faptă prev. de 375 din C.pen., cu aplic. art. 38 alin. (2) C.pen. ?i a unei infrac?iuni de ultraj contra bunelor moravuri (persoană vătămată Săftoiu Anastasia ) prev. de art. 375 C.pen., toate trei cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen. ?i art. 41 alin. (1) C.pen. În raport cu actele şi lucrările dosarului de urmărire penală, a apreciat Ministerul Public că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 223 alin. (1) C.proc.pen. rap. la art. 202 alin. (1) şi (3) din C.proc.pen., pentru a se dispune arestarea preventivă a inculpatului Trifan ?tefan, după cum urmează: Din materialul probator administrat, există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mi?care a ac?iunii penale, inculpatul Trifan ?tefan a săvârşit cu inten?ie trei infrac?iuni de ultraj contra bunelor moravuri. A expus procurorul că, potrivit fi?ei de cazier judiciar coroborat cu verificările efectuate în aplica?ia www.portal.just.ro, se constată că la data de 08.08.2018 a fost pusă în mi?care ac?iunea penală împotriva inc. Trifan ?tefan, în dosarul nr. 2087/P/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucure?ti iar în prezent dosarul se află pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucure?ti. Totodată, fa?ă de inculpatul Trifan ?tefan a fost luată măsura preventivă a controlului judiciar, în cadrul aceluia?i dosar, prin ordonan?a din data de 08.08.2018, măsură men?inută în prezent de către instan?a de judecată. În ceea ce priveşte antecedentele penale, s-a constatat că inculpatul nu se află la primul conflict cu legea penală, în trecut acesta a mai fost condamnat pentru infrac?iunea de perversiune sexuală potrivit Codului Penal din 1969, ultima dată fiind eliberat condi?ionat la data de 12.10.2016, rest rămas de executat 374 de zile. În conformitate cu fi?a de cazier judiciar, s-a apreciat că inculpatul a săvâr?it infrac?iunile din prezenta cauză în stare de recidivă postexecutorie. Astfel, de?i în trecut inculpatul a fost sanc?ionat pentru faptele sale, acesta nu a con?tientizat care sunt urmările ac?iunilor sale ?i a perseverat în activitatea infrac?ională, săvâr?ind fapte similare. De?i suspectul a săvâr?it trei infrac?iuni din categoria celor contra ordinii ?i lini?tii publice, care se pedepsesc fiecare cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, apreciez că modalitatea de comitere - prin abordarea unor minore, momentul comiterii faptelor – în plină zi, ?i locul comiterii faptelor – în apropierea unei unită?i de învă?ământ, imprimă faptelor sale un pericol social ridicat ?i denotă o dezinhibi?ie a inculpatului în comiterea unor acte sexuale explicite, în public. A mai expus procurorul că inculpatul TRIFAN STEFAN s-a prevalat de dreptul la tacere si nu a dorit sa dea nicio declaratie,atitudine pe care a avut-o si cu ocazia audierii in calitate de suspect. A apreciat procuroul că perseverenţa infracţională şi circumstan?ele personale ale inculpatului reflectă riscul ca, pe viitor, acesta să repete fapte de natură penală, fiind tentat să comită infrac?iuni mai grave, chiar dintre cele contra libertă?ii ?i integrită?ii sexuale. Totodată, s-a considerat că prin lăsarea în libertate a inculpatului se creează o stare de pericol pentru ordinea publică şi prin faptul că se na?te în rândul opiniei publice un sentiment de insecuritate în situaţia în care persoane acuzate de săvârşirea unor infracţiuni foarte grave ar fi cercetate în stare de libertate, apreciindu-se că asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societăţii, prin organele judiciare penale, ar întreţine climatul infracţional şi ar crea persoanelor bănuite de săvârşirea unor asemenea fapte impresia că pot persista în sfidarea legii. În final, faţă de dispoziţiile art. 202 alin. (2) din C.proc.pen., procurorul a precizat că arestarea preventivă a inculpatului Trifan ?tefan este proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse acestuia şi este necesară pentru realizarea scopului asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii de la urmărirea penală ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni. Din analiza actelor de urmărire penală, procurorul a mai reţinut că in dosarul nr.2087/P/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucure?ti inculpatul TRIFAN STEFAN a fost trimis in judecata sub control judiciar pentru savarsirea aceleiasi infractiuni,cauza aflandu-se in present pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti,motiv pentru care sunt incidente in cauza prevederile art.223 alin. 1 lit. d Cpp, intrucat exista suspiciunea rezonabila ca dupa punerea in miscare a actiunii penale impotriva sa in dosarul nr.2087/P/2019 (si trimiterea sa in judecata pentru savarsirea aceleiasi infractiuni) inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune. S-a expus în continuare că sunt respectate ?i exigen?ele art. 5 paragraful 1 lit. c) din Conven?ia Europeană a Drepturilor Omului, potrivit căruia „orice persoană are dreptul la libertate ?i siguran?ă. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excep?ia următoarelor cazuri ?i potrivit căilor legale: dacă a fost arestat sau re?inut în vederea aducerii sale în fa?a autorită?ii judiciare competente, atunci când există motive verosimile de a bănui că a săvâr?it o infrac?iune”. Curtea Europeană a stabilit că art. 5 paragraful 1 lit. c) nu impune ca la momentul luării arestării preventive organele judiciare să fi adunat probe suficiente pentru a formula o acuza?ie completă (Cauza Murray c. Regatului Unit, par. 56). Indiciilor temeinice din dreptul intern le corespunde sintagma de “motive verosimile” folosită de Conven?ie ?i interpretată în jurispruden?a Cur?ii ca presupunând existen?a unor fapte sau informa?ii apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana respectivă să fi săvâr?it infrac?iunea (Cauza Fox, Campbell ?i Hartley c. Regatului Unit, paragraful 32). Totodată, Curtea a arătat că faptele care ar putea da na?tere unei bănuieli legitime nu trebuie să fie de acela?i nivel cu cele necesare pentru a justifica o condamnare sau chiar pentru a formula o acuza?ie împotriva unei persoane (Cauza Michalko c. Slovaciei). Lipsa inculpării sau a trimiterii în judecată nu implică, în mod necesar, faptul că o privare de libertate nu urmăre?te un scop legitim care să fie conform cu art. 5 paragraful 1 lit. c) (Cauza Lexa c. Slovaciei, par. 50). Chiar Curtea Europeană recunoa?te că, prin gravitatea lor particulară ?i prin reac?ia publicului, anumite infrac?iuni pot să provoace o tulburare socială de natură a justifica o deten?ie provizorie, cel pu?in pentru un anumit timp (Cauza Letellier c. Fran?ei). Prin urmare, a menţionat procurorul că la momentul actual măsura arestării preventive este necesară şi proporţională cu gravitatea acuzaţiei adusă inculpatului, existând un just echilibru între privarea de libertate a acestuia şi necesitatea prezervării ordini publice, astfel încât să fie înlăturată starea de primejdie pentru raporturile sociale şi normala lor desfăşurare în comunitate, nefiind suficientă o altă măsură preventivă pentru realizarea cu eficienţă a scopurilor prev. de art. 202 Cod proc. pen. pentru fapta săvârşita. În opinia procurorului, gravitatea faptei, modul acesteia de savarsire si anume in locuri publice,in apropierea unitatilor de invatamant si in prezenta unor minore precum si perseveren?a infrac?ională a inculpatului, reflectă un risc ridicat, ca ?i pe viitor, dacă ar fi lăsati în libertate, să manifeste acela?i comportament antisocial. Prin urmare, apreciem că la momentul actual măsura arestării preventive este necesară şi proporţională cu gravitatea acuzaţiei adusă inculpatului, existând un just echilibru între privarea de libertate a acestuia şi necesitatea prezervării ordini publice, astfel încât să fie înlăturată starea de primejdie pentru raporturile sociale şi normala lor desfăşurare în comunitate, nefiind suficientă o altă măsură preventivă pentru realizarea cu eficienţă a scopurilor prev. de art. 202 Cod proc. pen. pentru fapta săvârşita. A apreciat procurorul că gravitatea faptei, modul acesteia de săvârşire si anume in locuri publice,in apropierea unităţilor de învăţământ si in prezenta unor minore precum si perseveren?a infrac?ională a inculpatului, reflectă un risc ridicat, ca ?i pe viitor, dacă ar fi lăsaţi în libertate, să manifeste acela?i comportament antisocial. A expus în continuare că prin ordonanţa din data de 09.12.2019 emisa de DGPMB - Serviciul Omoruri s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice asupra inculpatului TRIFAN STEFAN, având in vedere ca acesta a susţinut in mod repetat ca urmează un tratament de specialitate prin efectul obligaţiei impuse de măsura controlului judiciar emisa in dosarul nr. 2087/P/2019 (aflat in prezent in faza judecăţii in prima instanţa). A justificat procurorul propunerea de prelungire a măsurii preventive în raport de starea de pericol concret pentru ordinea publica reprezentata de faptele antisociale săvârşite de inculpat si având in vedere necesitatea efectuării unei expertize medico-legale psihiatrice, procedura de durata din cauza volumului de activitate ridicat de la INML, se impune prelungirea măsurii arestării preventive fata de inculpatul TRIFAN STEFAN. Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că prin ordonan?a din data de 08.11.2019 a organelor de cercetare penală din cadrul Serviciului Omorului – Biroul Agresiuni Sexuale s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvâr?irea a trei infrac?iuni de ultraj contra bunelor moravuri ?i o infrac?iune de coruperea sexuală a minorilor, prev. de art. 375 C.pen. ?i art. 221 alin. (1) C.pen. Prin ordonan?a din data de 18.11.2019 a organelor de cercetare penală din cadrul Serviciului Omoruri – Biroul Agresiuni Sexuale s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale fa?ă de TRIFAN ?TEFAN, pentru săvâr?irea a două infrac?iunii de ultraj contra bunelor moravuri în concurs ideal (persoane vătămate Fră?ilă Ioana Andreea ?i Dumitrescu Ana Maria) fiecare faptă prev. de 375 din C.pen., cu aplic. art. 38 alin. (2) C.pen. ?i a unei infrac?iuni de ultraj contra bunelor moravuri (persoană vătămată Săftoiu Anastasia ) prev. de art. 375 C.pen., toate trei cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen. ?i art. 41 alin. (1) C.pen. Prin ordonanţa procurorului din data de 19.11.2019 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul T***** Ş*****, sub aspectul săvârşirii a două infrac?iunii de ultraj contra bunelor moravuri în concurs ideal (persoane vătămate Fră?ilă Ioana Andreea ?i Dumitrescu Ana Maria) fiecare faptă prev. de 375 din C.pen., cu aplic. art. 38 alin. (2) C.pen. ?i a unei infrac?iuni de ultraj contra bunelor moravuri (persoană vătămată Săftoiu Anastasia ) prev. de art. 375 C.pen., toate trei cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen. ?i art. 41 alin. (1) C.pen. Sub aspectul măsurilor preventive judecătorul reţine că prin ordonanţa din data de 18.11.2019, organele de cercetare penală din cadrul Serviciului Omoruri – Biroul Agresiuni Sexuale, s-a dispus reţinerea suspectului Trifan ?tefan pentru 24 de ore, începând cu data de 18.11.2019, ora 15.05, până la data de 19.11.2019, ora 15.05. De asemenea, prin încheierea judecătorului de drepturi şi libertăţi din data de 19.11.2019, dată în dosarul penal nr. 34684/299/2019 aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, a fost admisă propunerea de arestare preventivă a inculpatului T***** Ş***** şi s-a dispus arestarea preventivă a acestuia pentru o perioadă de 30 zile, de la data de 19.11.2019 şi până la 18.12.2019, inclusiv. II. Analizând actele si lucrările dosarului, judecătorul de drepturi şi libertăţi consideră că solicitarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, de prelungire a măsurii arestării preventive faţă de inculpatul T***** Ş*****, este întemeiată şi urmează a o admite. Pentru a decide astfel, judecătorul are în vedere dispoziţiile art. 234 alin.(1) C.pr.pen., care dispun că arestarea preventivă a inculpatului poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, dacă temeiurile care au determinat arestarea iniţială impun în continuare privarea de libertate a inculpatului sau există temeiuri noi care justifică prelungirea măsurii. Pe lângă dispoziţiile legale mai sus menţionate, judecătorul reţine prevederile art. 202 alin. (1) C.pr.pen., potrivit cărora măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni, art. 202 alin.(2) şi (3) potrivit cărora nicio măsură preventivă nu poate fi dispusă, confirmată, prelungită sau menţinută dacă există o cauză care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale; orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia. Mai reţine judecătorul prevederile art. 223 alin.(1) C.pr.pen, conform cărora „măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, de către judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una dintre următoarele situaţii: a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns , în scopul de ase sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte; b) inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloacele materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament; c) inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu aceasta; d) există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunii penale, împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiuni sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni”. Tot astfel, conform art. 223 alin. (2) C.pr.pen., „Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de droguri, de efectuare de operaţiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, o infracţiune privind nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi al materiilor explozive, trafic şi exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede, timbre sau de alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate în mod ilegal, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.” Pentru a se dispune luarea, prelungirea sau menţinerea măsurii arestării preventive este necesar în primul rând să existe probe din care să rezulte presupunerea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune. În analiza acestei cerinţe legale, judecătorul de drepturi şi libertăţi are în vedere interpretarea dată art. 5 paragraful 1 lit. c din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, de către Curtea de la Strasbourg, care a arătat că „existenţa unor motive verosimile de a bănui că inculpatul a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală presupune fapte sau informaţii de natură a convinge un observator obiectiv că persoana în cauză a putut comite infracţiunea pentru care este arestată” (CEDH, 30 august 1990, Fox, Campbell et Hartley, c. Royaume- Uni). Probele în baza cărora poate fi dispusă arestarea preventivă nu trebuie să aibă forţa probelor care stau la baza unei soluţii de condamnare, ci acestea trebuie să furnizeze o serie de date, informaţii verosimile şi credibile care să susţină presupunerea rezonabilă conform căreia persoana faţă de care a fost declanşată urmărirea penală a săvârşit fapta/faptele de care este acuzată; exigenţa în analiza probelor sporeşte substanţial o dată cu necesitatea stabilirii vinovăţiei persoanei anchetate (Curtea EDO: Murray contra Regatului Unit, 28 octombrie 1994, Tallat Tepe contra Turciei, 21 noiembrie 2004, Calleja contra Maltei, 7 aprilie 2005). Concret, judecătorul de cameră preliminară apreciază că în speţă există astfel de probe, în acest sens fiind avute în vedere probele administrate în faza de urmărire penală până la acest moment, respectiv: declaraţiile persoanelor vătămate Săftoiu Anastasia, Frăţilă Ioana şi Dumitrescu Ana Maria, procesele-verbale de recunoaştere din planşe fotografice, proces-verbal de vizionare a imaginilor de supraveghere video, declaraţiile martorilor Talianu Corina, Ioniţă Alexia, Bogdan Ana Maria, fişa de cazier judiciar, declaraţia suspectului T***** Ş*****. În continuare, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că data de 07.11.2019, Sec?ia 2 Poli?ie a fost sesizată de către numita Talianu Corina, director adjunct în cadrul ?colii Gimnaziale „Pia Brătianu” din Bucure?ti, str. Petoffi Sandor nr. 14-16, sector 1, cu privire la faptul că în aceea?i zi, în intervalul 12:30 – 13:00, mai multe eleve ale ?colii au fost abordate de un individ necunoscut pe străzile adiacente unită?ii de învă?ământ, care a săvâr?it gesturi obscene fa?ă de acestea. În ceea ce priveşte fapta comisă în ziua de 07.11.2019 (persoana vătămată Săftoiu Anastasia), din cuprinsul depoziţiei acesteia rezultă că la data respectivă, în jurul orei 12:05, în timp ce se deplasa spre şcoală, a fost abordată de un bărbat necunoscut ce conducea o dubiţă de culoare albă care a întrebat-o ce şcoală este cea din apropiere, răspunzându-i că este Şcoala „Pia Brătianu”, iar după ce au discutat referitor la alte şcoli aflate în zonă şi modalitatea în care s-ar deplasa la acestea, respectivul bărbat „s-a ridicat puţin din scaun şi îşi ţinea organul genital cu ambele mâini”. Numita Săftoiu Anastasia l-a descris pe autor ca fiind bărbat cu faţa ovală, păr scrut negru, ochii închişi la culoare, ten înshi la culoare, ce purta barbă. Fiind efectuată procedura recunoaşterii din planşa fotografică, persoana vătămată l-a recunoscut ca autor al infracţiunii pe inculpatul T***** Ş*****. Aspectele declarate organelor de poliţie i-au fost relatate de persoana vătămată şi martorei Talianu Maria Corina, director adjunct al Şcolii Gimnaziale „Pia Brătianu”. Referitor la fapta comisă la data de 07.11.2019 (persoane vătămate Frăţilă Ioana-Andreea şi Dumitrescu Ana-Maria), coroborând depoziţiile acestora reiese că la data respectivă, în jurul orei 12:20-12:40, în timp ce se aflau pe str. Postelnicului, au fost abordate de o persoană de sex masculin ce se afla într-un autoturism de culoare albă, marca Dacia, care le-a întrebat dacă ştiu ce şcoli se găsesc în zonă, iar la un moment dat „şi-a scos” ori „le-a arătat” organul genital. Fiind efectuate recunoaşteri din planşe fotografice cu cele două persoane vătămate, acestea l-au indicat ca autor al faptei pe inculpatul T***** Ş*****. Aspectele declarate de cele două persoane vătămate au fost relatate şi martorei Talianu Maria Corina, persoană ce a sesizat evenimentul. Depoziţiile celor 3 persoane vătămate se coroborează cu procesul-verbal de vizionare a imaginilor surprinse de camerele de supraveghere video, din cuprinul căruia rezultă că autorul faptei a condus în ziua respectivă un autoturism marca Dacia tip MCV, cu nr. de înmatriculare B-36-PAW. Fiind efectuate investigaţii şi verificări în bazele de date ale Poliţie Române, organele de cercetare penală au stabilit că autoturismul Dacia Logan MCV, de culoare gri, carosat, cu nr. de înmatriculare B-36-PAW aparţine Administraţiei Pieţelor Sector 1 Bucureşti, iar în ziua de 07.11.2019 a fost condus de inculpatul T***** Ş*****. Drept urmare, având în vedere probatoriul administrat în precedent, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că în cauză există suspiciunea rezonabilă că inculpatul T***** Ş***** a comis două infracţiuni de ultraj contra bunelor moravuri. Judecătorul, pentru motivele expuse deja în încheierea precedentă, motive pe care nu le va relua, arată că nu pot fi reţinute în sarcina inculpatului 3 infracţiuni de ultraj contra bunelor moravuri. În continuare, judecătorul de drepturi şi libertăţi mai reţine că la acest moment nu este incident niciunul dintre cazurile prevăzute de art. 16 C.p.p. care să împiedice exercitarea în continuare a acţiunii penale faţă de inculpat. Este îndeplinită, de asemenea, şi condiţia obiectivă impusă de prevederile art. 223 alin.(1) lit.d) C.pr.pen., întrucât, faţă de acesta, la data de 08.08.2018, prin ordonanţa procurorului dată în dosarul de urmărire penală nr. 2087/P/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa sub aspectul săvârşirii în concurs real a două infracţiuni de ultraj contra bunelor moravuri, prev. de art. 375 C.pen., cu aplic. art. 38 alin.(1) C.pen., fapte ce constă în aceea că: - La data de 22.02.2018, aproximativ în jurul orei 14.00, în timp ce se afla pe intrarea Dridu, în dreptul scării C a blocului F13, a efectuat acte de onanism în prezenţa persoanei vătămate Preda Alina-Andreea; -La data de 03.06.2018, în jurul orei 23:00, în timp ce se afla în scara A a blocului 28 de pe intrarea Dridu, i-a adresat expresii cu conotaţii sexuale persoanei vătămate Opran Bianca-Cristina, ulterior dezbrăcându-se şi atingându-şi organul genital. Analizând copia fişei de cazier judiciar ce se coroborează cu extrasul portalelor instanţelor de judecată, inculpatul a fost trimis în judecată pentru aceste două infracţiuni, fiind format pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti dosarul penal nr. 5181/299/2019. Văzând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată că şi cea de-a doua condiţie este îndeplinită, întrucât, la momentul comiterii noilor infracţiuni, după cum s-a arătat şi anterior, faţă de inculpat fusese pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa. Totodată, judecătorul de drepturi şi libertăţi, având în vedere gravitatea faptei, modalitatea de săvârşire a acesteia, scopul săvârşirii infracţiunii, consideră îndeplinită şi condiţia subiectivă impusă de lege, ca lăsarea în libertate a inculpatului să prezinte pericol concret pentru ordinea publică. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acceptat în cazul Letellier vs. Franţa că, în circumstanţe excepţionale, prin gravitatea lor deosebită şi prin reacţia publicului la săvârşirea lor, anumite infracţiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice detenţia înainte de proces, cel puţin pentru un timp. Pericolul social concret pentru ordinea publică pe care lăsarea în libertate a inculpatului l-ar prezenta rezultă în primul rând din natura şi gravitatea infracţiunilor săvârşite, incriminarea având scopul de a proteja o valoare socială importantă ce ocroteşte relaţiile privind convieţuirea socială. Analizând circumstanţele referitoare la fapta săvârşită, judecătorul de drepturi şi libertăţi arată că aceasta are o gravitate ridicată, dovedind perseverenţă infracţională. Astfel, săvârşirea în aceeaşi modalitate a unor noi presupuse infracţiuni de în împrejurările din speţă, denotă capacitatea redusă a autorului de estimare a consecinţelor antisociale ale comportamentului său infracţional şi nasc în mod rezonabil presupunerea că acesta va continua să săvârşească şi alte infracţiuni. Modalitatea concretă de săvârşire a faptelor şi totalul dispreţ al inculpatului pentru normele de convieţuire socială impun privarea în continuare de libertate a acestuia în forma arestării preventive. Din analiza fişei de cazier judiciar a inculpatului rezultă că acesta nu se află la primul contact cu legea penală, infracţiunile fiind comise în stare de recidivă postexecutorie în raport de condamnarea de 4 ani şi 6 luni ce a fost suferită tot pentru acest gen de infracţiuni. Observă judecătorul că inculpatul a beneficiat de clemenţa organelor judiciare, fiind liberat condiţionat la data de 12.10.2016 cu un rest de 374 de zile de închisoare. Apreciază judecătorul că fapta de natura celei săvârşite de inculpat provoacă o stare de nesiguranţă în societate, iar o lipsă de reacţie din partea organelor statului ar slăbi încrederea în eficienţa acestora, reacţia organelor judiciare trebuind să fie una fermă şi imediată, de natură să descurajeze proliferarea acestui gen de infracţiuni. Pericolul pentru ordinea publică pe care îl generează inculpatul pentru societate rezultă şi din perseverenţa infracţională de care acesta a dat dovadă, având în vedere antecedenţa sa penală. Constată judecătorul de drepturi şi libertăţi că şi la momentul comiterii presupusei infracţiuni de către inculpat acesta se afla în aceeaşi situaţie medicală şi familială, argumentele prezentate în faţa judecătorului, referitoare la faptul că pe de o parte soţia sa este însărcinată, iar pe de altă parte că trebuie să urmeze tratament de specialitate pentru combaterea afecţiunii sale psihiatrice nu pot conduce la acest moment procesual la dispunerea unei măsuri preventive mai blânde. Totodată, judecătorul re?ine că împrejurarea că inculpatul a colaborat cu organele de cercetare penală nu este de natură a atenua starea de pericol care se conturează prin analiza anterioară a criteriilor prevăzute de lege, acest aspect urmând a fi avut în vedere pe fondul cauzei, în eventualitatea dispunerii de către procuror a trimiterii sale în judecată. În ceea ce priveşte proporţionalitatea măsurii arestului preventiv, judecătorul reţine că numai măsura preventivă cea mai dură poate determina inculpatul să nu mai comită acest gen de infracţiuni, niciuna dintre măsurile preventive mai uşoare, cum sunt arestul la domiciliu sau controlul judiciar, nefiind apte să înlăture starea de pericol. Aşadar, la acest moment procesual în care încă sunt efectuate cercetări de către organele de urmărire penală, înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică nu poate fi realizată prin măsura preventivă a arestului la domiciliu şi, cu atât mai puţin prin dispunerea celei mai uşoare măsuri preventive faţă de inculpat, aceea a controlului judiciar, ci numai prin înlăturarea inculpatului pentru un timp din comunitatea afectată de ecoul faptelor (caracterul proporţional al măsurii). În consecinţă, luarea a unor măsuri alternative, cum ar fi cea a arestului la domiciliu, prevăzută de art. 218 C.pr.pen., nu este suficientă la acest moment, urmând să se aprecieze asupra necesităţii acestora pe parcursul procesului penal. Argumentele invocate de către apărătorul inculpatului, care sunt în sensul că măsura arestului preventiv nu conduce la reeducarea acestuia nu are nici un fel de relevanţă în cauza de faţă, scopurile măsurilor preventive fiind acela de a înlătura pericolul pe care îl reprezintă inculpatul la acest moment pentru comunitate şi asigurarea bunei desfăşurări a instrucţiei penale. Judecătorul de drepturi şi libertăţi nu prelungeşte această măsură preventivă pentru a încerca îndreptarea inculpatului, această măsură nereprezentând în nici un caz o pedeapsă penală. Mai observă judecătorul că prelungirea măsurii arestării preventive este strâns legată de continuarea cercetării penale. Astfel, în cauză, procurorul a menţionat în referatul cu propunere de prelungire a măsurii preventive actele de urmărire penală şi probele ce se vor administra în continuare, raportat la actele dosarului şi situaţia de fapt reţinută de către organele judiciare, motiv pentru care judecătorul reţine că în cauză este necesară efectuarea acestor activităţi în cursul urmăririi penale. În aceeaşi ordine de idei, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază ca fiind utilă soluţionării cauzei efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice cu privire la inculpat, probă ce este necesară pentru a putea fi lămurite toate împrejurările în care presupusele infracţiuni au fost comise. Având în vedere cele expuse, fiind respectat termenul rezonabil al duratei totale a privării de libertate, precum şi caracterul de necesitate şi proporţionalitate a prelungirii arestării preventive cu scopul urmărit, respectiv asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni de către inculpat, judecătorul de drepturi şi libertăţi va admite solicitarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, privind prelungirea arestării preventive a inculpatului T***** Ş***** (arestat preventiv in baza MAP nr. 104/UP/19.11.2019 emis de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti), pe o durată de 30 de zile, de la data de 19.12.2019 până la data de 17.01.2020, inclusiv. În baza art. 275 alin.(3) C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, DISPUNE: În baza art. 236 C.pr.pen. rap. la art. 234 alin. (1) C.pr.pen. admite propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive, formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti , în dosarul de urmărire penală nr. 11366/P/2019. Dispune prelungirea măsurii arestării preventive luată fa?ă de inculpatul TRIFAN ?TEFAN (, arestat preventiv in baza MAP nr. 104/UP/19.11.2019 emis de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, pe o durată de 30 de zile, de la data de 19.12.2019 până la data de 17.01.2020, inclusiv. În baza art. 275 alin.(3) C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare pentru cei prezenţi şi de la comunicare pentru părţile lipsă. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 13.12.2019, ora 11:45.” În baza art. 278 alin. (3) din Codul de procedură penală, dispoziţiile prezentei încheieri vor fi menţionate la sfârşitul încheierii din data de 13.12.2019, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul 37313/299/2019. În baza art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 23.12.2019.
Incheiere indreptare eroare materiala din 23.12.2019În baza art. 236 C.pr.pen. rap. la art. 234 alin. (1) C.pr.pen. admite propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive, formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti , în dosarul de urmărire penală nr. 11366/P/2019. Dispune prelungirea măsurii arestării preventive luată fa?ă de inculpatul TRIFAN ?TEFAN ..., arestat preventiv in baza MAP nr. 104/UP/19.11.2019 emis de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, pe o durată de 30 de zile, de la data de 19.12.2019 până la data de 17.01.2020, inclusiv. În baza art. 275 alin.(3) C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare pentru cei prezenţi şi de la comunicare pentru părţile lipsă. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 13.12.2019, ora 11:45.
Incheiere finala dezinvestire din 13.12.2019