D******* D* S******* B**************
Intimat PârâtS**** M***** S*****
Recurent ReclamantM********* S********
Intimat PârâtAdmite cererea de îndreptare materială formulată de D.DE S. P.A J.B.N. Îndreaptă eroarea materială din cadrul Deciziei civile nr. 703/2019 pronunţată în dosarul nr. 684/112/2018 în sensul că motivarea şi dispozitivul acesteia sunt următoarele: „Prin Sentinţa civilă nr. 678 din 20 decembrie 2018, pronunţată de Tribunalului Bistriţa-Năsăud în dosarul nr. 684/112/2018, a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta S.M.-S. în contradictoriu cu pârâta D.DE S. P. A J. B.N., a fost respinsă excepţia inadmisibilităţii invocată de chematul în garanţie M.S.şi a fost respinsă cererea de chemare în garanţie formulată de pârâta D.DE S.P.A J. B.-N. în contradictoriu cu chematul în garanţie M.S.La data de 7 februarie 2019 recurenta S.M.-S. a formulat cerere de recurs împotriva acestei sentinţe, solicitând schimbarea hotărârii atacate în sensul admiterii acţiunii şi a cererii de chemare în garanţie. În motivarea recursului s-a arătat, în esenţă, că direcţiile de sănătate publică se încadrează în categoria structurilor subordonate Ministerului Sănătăţii, categorie menţionată expres în definiţia funcţiilor publice de stat, că există o necorelare legislativă care permite stabilirea arbitrară a drepturilor salariale şi că se impunea admiterea cererii de chemare în garanţie. Analizând motivele de casare invocate de recurenta S. M.-S., instanţa reţine următoarele:Criticile formulate de recurentă se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.Principala critică formulată de recurentă se referă la faptul că, în mod eronat, prima instanţă ar fi respins solicitarea de stabilire a cuantumului brut al salariului de bază la nivelul salariilor pentru personalul din administraţia publică centrală. Astfel, recurenta a arătat că direcţiile de sănătate publică judeţene sunt structuri subordonate M.S., fiind astfel aplicabile prevederile pct. I din cap. I al Anexei VIII la Legea nr. 153/2017. În acord cu prima instanţă, curtea reţine că conform Cap. I pct. I al Anexei 8 a Legii nr. 153/2017, funcţiile publice de stat sunt cele stabilite şi avizate potrivit legii în cadrul aparatului Administraţiei Prezidenţiale, al Parlamentului, al Guvernului, al ministerelor, al Academiei Române, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, al Consiliului Naţional al Audiovizualului, al Consiliului Legislativ, al Casei Naţionale de Pensii Publice, al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, al Inspecţiei Muncii, al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi structurilor subordonate, al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului şi structurilor subordonate, al Autorităţii pentru Reformă Feroviară, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi unităţilor subordonate, al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, organismele intermediare pentru programele operaţionale, precum şi pentru funcţiile publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici din cadrul instituţiei prefectului (s. ns.). Cap. II cuprinde salariile pentru personalul din unităţile teritoriale, iar funcţiile publice teritoriale sunt cele stabilite şi avizate potrivit legii din cadrul instituţiei prefectului, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi din structurile teritoriale ale Academiei Române.Analizând definiţia funcţiilor publice de stat redată mai sus, se observă că la ministere nu apare sintagma „şi structurilor subordonate”, care se regăseşte la alte organe ale administraţiei publice centrale enumerate în acelaşi context. Prin urmare, omisiunea este una intenţionată, iar structurile subordonate ministerelor sunt excluse din categoria unităţilor publice de stat.Atâta vreme cât la unele autorităţi sau instituţii publice se menţionează expres că şi structurile subordonate cuprind funcţii publice de stat, iar menţiunile sunt inserate distinct, pe măsură ce sunt enumerate instituţiile, şi nu generic, la finalul reglementării, modalitatea de interpretare a legii este neechivocă.De altfel, dacă s-ar accepta interpretarea recurentei ar rezulta că toate funcţiile din instituţiile subordonate unui minister sunt, fără excepţie, funcţii publice de stat, ceea ce ar fi în vădită contradicţie cu prevederile redate mai sus şi care stabilesc că reprezintă funcţii publice teritoriale, printre altele, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor. Or, contrar susţinerilor recurentei, nu ne aflăm în prezenţa unei necorelări legislative, ci interpretarea corectă a Cap. I pct. I al Anexei 8 a Legii nr. 153/2017 este cea de mai sus şi ea exclude funcţiile din unităţile subordonate ministerelor din categoria funcţiilor publice de stat. În concluzie, din moment ce funcţiile din direcţiile publice de sănătate nu pot fi încadrate în enumerarea funcţiilor publice de stat, reiese că acestea sunt funcţii publice teritoriale, astfel că salariul recurentei a fost stabilit corect din acest punct de vedere. În ceea ce priveşte hotărârile judecătoreşti citate de recurentă, curtea reaminteşte că în sistemul nostru jurisprudenţa nu constituie izvor de drept. Având în vedere aceste consideraţii, curtea reţine că primul motiv de recurs este neîntemeiat.Recurenta a înţeles să critice şi soluţia instanţei de fond de respingere a cererii de chemare în garanţie. Cum această cerere nu a fost formulată de recurenta-reclamantă, ci de intimata-pârâtă, curtea reţine că această critică este lipsită de interes, fiind evident că unei părţi nu îi poate profita în vreun fel cererea de chemare în garanţie formulată de partea adversă, astfel că nu o va analiza pe fond. Pentru aceste motive, curtea va respinge recursul formulat, ca neîntemeiat. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE Respinge ca neîntemeiat recursul formulat de recurenta S.M.-S., cu domiciliul în ...., în contradictoriu cu intimata D. DE S.P.A J. B.N., cu sediul în ...., împotriva Sentinţei civile nr. 678 din 20 decembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul nr. 684/112/2018, pe care o menţine în întregime. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică azi, 20 mai 2019. Preşedinte Judecător Judecător Grefier Red./Dact. I.P./14.06.2019/2 ex. Jud. fond: O.G.”. Prezenta încheiere de îndreptare a erorii materiale este definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iulie 2019.
Incheiere indreptare eroare materiala din 08.07.2019Respinge ca neîntemeiat recursul formulat de recurenta S.M.-S.împotriva Sentinţei civile nr. 678 din 20 decembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul nr. 684/112/2018, pe care o menţine în întregime. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică azi, 20 mai 2019.
Hotarare 703/2019 din 20.05.2019