C************* O*************
InculpatÎn baza art. 278 alin. 1 C.pr.pen., îndreaptă din oficiu, eroarea materială strecurată în cuprinsul părţii introductive a Încheierii din data de 26.02.2020, pronunţată în dosarul nr. 32/753/2019/a3 al Tribunalului Militar Bucure?ti, în sensul că, din eroare, la tehnoredactarea acesteia nu au fost implementate măsurile luate de judecător, apreciate ca fiind necesare pentru solu?ionarea cererii de recuzare, astfel că, după primul paragraf se vor citi următoarele: ”Având în vedere dispoziţiile art. 68 alin. 5 C.pr.pen., preşedintele de complet a apreciat necesară în soluţionarea cererii de recuzare ascultarea procurorului militar care a participat la şedinţa de judecată din data de 18.02.2020, respectiv maior Nica George. Fiind ascultat, procurorul militar, maior Nica George a arătat că potrivit Codului de procedură penală, în soluţionarea unei cereri de recuzare, poate fi ascultat şi procurorul, însă potrivit Legii 303/2004, procurorul participă la şedinţele de judecată, formulează cereri şi pune concluzii, ori nu este prevăzut în Statutul magistraţilor să fie ascultat ci doar să participe la şedinţă în forma punerii de concluzii. A arătat că în situaţia în care se analizează în spiritul legii art. 68 alin. 5 C.pr.pen. cu privire la ascultare, procurorul poate fi ascultat cu privire la temeiurile abţinerii sau recuzării, aspect, practic neacoperit de Legea 303/2004, dar în spiritul aflării adevărului şi pentru buna colaborare între instituţii, colaborare loială, aşa cum se exprimă Curtea Constituţională în mai multe decizii, a făcut precizări sub aspectul temeiniciei cererii de recuzare. A menţionat că a constatat în cadrul şedinţei de judecată în cadrul căreia inculpatul colonel medic Vasiliu Ovidiu Dumitru, prin av. Gherase Iustina a formulat pentru a doua oară în cauză o sesizare la inspecţia judiciară împotriva judecătorului cauzei şi totodată, o cerere de recuzare a judecătorului pe anumite aspecte pe care acesta le-ar fi învederat unei angajate a instanţei cu ocazia unei chemării a acesteia în biroul său, ocazie în care i-a comunicat acestei angajate că nu poate continua situaţia în care este înscrisă pe lista de pacienţi a medicului col. Vasiliu Ovidiu întrucât acesta este inculpat, iar apărarea inculpatului a considerat că prin aceasta, judecătorul s-a antepronunţat cu privire la vinovăţia inculpatului, făcându-l pe acesta penal. Acest aspect nu reiese din susţinerile menţionate în cererea de recuzare, ci doar din simplul fapt că judecătorul a menţionat că persoana (îngrijitoarea) este pe lista de pacienţi a unei persoane care este cercetat într-o cauză penală, nicidecum nu s-a pronunţat cu privire la vinovăţia inculpatului, acest lucru fiindu-i interzis potrivit codului deontologic şi dispoziţiilor legale. A precizat că în cuprinsul cererii de recuzare se face referire chiar şi la persoana dânsului, dar acest lucru nu a dus la aceeaşi atitudine a inculpatului, în sensul de a fi recuzat sau de a se formula împotriva sa o sesizare la inspecţia judiciară, ceea ce l-a dus cu gândul la faptul că inculpatul a luat la despre ceea ce menţionează în cererea de recuzare în mod indirect, iar susţinerea doamnei Comănoiu Georgeta este neadevărată, în sensul că niciodată nu a purtat vreo discuţie cu doamna grefier de faţă cu doamna Comănoiu Georgeta, care a afirmat că a fost de faţă şi nu a fost prezent nici în biroul domnului preşedinte la acel episod relatat de inculpat, când dl. judecător colonel Cristian Vrabie a afirmat că este înscrisă pe lista de pacienţi a unui inculpat, acestea fiind lucrurile învederate de inculpat dar nu au susţinere faptică în ceea ce îl priveşte. Pentru a contribui pe deplin la aflarea adevărului, procurorul militar a arătat că inculpatul a aflat cu ocazia discutării cu doamna Comănoiu Georgeta despre intenţia preşedintelui instanţei de a formula nişte sesizări penale,care într-adevăr există, dar acest lucru nu ar trebui să ducă, în opinia sa, la o cerere de recuzare, întrucât nicio sesizare cu are legătură cu infracţiunea care face obiectul judecăţii cauzei aflate pe rolul Tribunalului Militar Bucureşti. În continuare, a făcut referire la doctrină, respectiv la Codul de procedură penală, Mihail Udroiu, comentariu pe articole; la prevederile legale, cazul de recuzare invocat de inculpat fiind cel prevăzut la art. 64 alin. 1 lit. f C.pr.pen., acestui caz de recuzare îi este circumscrisă şi situaţia judecătorului care şi-a exprimat părerea cu privire la soluţia ce ar putea fi dată în cauză, practic antepronunţarea. În opinia sa, nu există nicio situaţie în care, el şi judecătorul cauzei colonel Cristian Vrabie, şi-ar fi exprimat părerea cu privire la soluţia ce ar putea fi dată în cauză sau la vinovăţia inculpatului. A menţionat că nu şi-a exprimat niciodată vreo părere în afara cadrului legal şi cu privire la aspectele pentru care au fost sesizaţi. Cu privire la cele două sesizări formulate de preşedintele instanţei, în care se face referire şi la fapte eventual săvârşite de dl. Vasiliu Ovidiu, aceste sesizări nu se circumscriu nici modului de sesizare prin plângere, nici prin denunţ, ci art. 291 C.pr.pen., sesizări făcute de persoane cu funcţii de conducere şi pentru faptul că această persoană, întâmplător, are calitate de judecător, aceasta nu îl pune în situaţia de incompatibilitate pentru a fi recuzat, mai ales că în sesizări nu se face nicio menţiune cu privire la vinovăţia inculpatului din cauza în care este trimis în judecată. În doctrină, se menţionează că formularea de către judecător a unei plângeri penale împotriva unei părţi, nu constituie în sine un motiv care să conducă reţinerea unui risc de parţialitate a magistratului în ipoteza în care acesta investit să judece, să soluţioneze o cauză, cerere, privind partea sau subiectul procesual în lipsa altor elemente obiective care să justifice concluzia existenţei unei suspiciuni rezonabile cu privire la lipsa de imparţiabilitate a judecătorului. Nu este vorba de denunţ, ci de o sesizare a unei persoane care este obligată conform legii să procedeze astfel atunci când ia la cunoştinţă despre posibila săvârşire a unor fapte, sens în care s-a exprimat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a arătat că susţinerile unui inculpatul, în sensul că a formulat o plângere penală sub aspectul săvârşirii unei infracţiuni, de exemplu abuz în serviciu faţă de magistraţii care îl judecă, nu poate fi circumscrisă noţiunii de duşmănie, cererea de recuzare nefiind întemeiată sub acest aspect. A mai făcut referire la o altă speţă, respectiv o soluţie a Judecătoriei Cluj Napoca din 2015, unde s-a statuat că formularea de către persoana vătămată a unei plângeri la inspecţia judiciară în perioada în care judecătorul cauzei era prim procuror la un parchet poate constitui o suspiciune rezonabilă că este în măsură să afecteze imparţiabilitatea judecătorului. În referire la o altă situaţie menţionată de doctrină, a arătat că s-a acceptat teza incompatibilităţii judecătorului care a constatat în sala de judecată o infracţiune de audienţă, o ipoteză aplicabilă în cauza de faţă, ar fi în situaţia în care judecătorul sesizează din oficiu cu privire la o infracţiune de audienţă, alta decât cea de mărturie mincinoasă, acesta va fi incompatibil să exercite ulterior funcţia de judecată pentru infracţiunea pentru care s-a sesizat din oficiu, dar va putea judeca în continuare infracţiunea de audienţă, aşadar formularea unor sesizări penale de către magistratul care judecă o cauză îl face incompatibil în acele cauze pe care le-a sesizat. După ce a făcut referire la Codul de procedură penală german, art. 22 punctul 1 , situaţia în care judecătorul este persoana vătămată în cauza pe care urmează să o judece, trebuie avută în vedere ca o împrejurare care se circumscrie unui temei de incompatibilitate, a menţionat că nu este vorba de o persoană vătămată ci de nişte sesizări făcute potrivit art. 291 C.pr.pen. Susţinerile apărătorului inculpatului sunt total neadevărate şi fără legătură cu cererea de recuzare.”, cum este corect. În baza art. 278 alin. 3 C.pr.pen., despre îndreptarea efectuată se va face menţiune la sfârşitul actului corectat. În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat, rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Examinată în camera de consiliu şi pronunţată în ?edin?ă publică, azi, 16.04.2020.
Incheiere indreptare eroare materiala din 16.04.2020În baza art. 68 alin. 1 şi 5 C.pr.pen. respinge cererea de recuzare, formulată de inculpatul colonel medic VASILIU OVIDIU DUMITRU din cadrul U.M. 02412 Bucureşti - Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu Acad. Ştefan Milcu Bucureşti prin apărător ales, avocat Gherase Iustina, împotriva preşedintelui completului de judecată CPF 7 al Tribunalului Militar Bucureşti în dosarul nr. 32/753/2019, întrucât temeiurile invocate, respectiv art. 64 alin. 1 lit. f C.pr.pen. nu subzistă. În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen. obligă inculpatul colonel medic Vasiliu Ovidiu Dumitru la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Conform art. 68 alin. 7 C.pr.pen. încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Soluţionată în camera de consiliu şi pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26.02.2020.
Incheiere recuzare din 26.02.2020Amana cauza la data de 26.02.2020.
Incheiere de sedinta din 24.02.2020Amana cauza la data de 24.02.2020.
Incheiere de sedinta din 19.02.2020