S********* Î********* P************* D****** C***** B****** P*** R***** L***** C* S***** A*** L* C** A* D*** B*****
Apelant ReclamantL***** T******* G***** M******* S***** P*** R***** L****
Intimat PârâtAdmite cererea formulată de intimatul pârât Liceul Teoretic "George Moroianu" Săcele, cu sediul în mun.Săcele, B-dul George Moroianu, nr.110, jud.Braşov, în contradictoriu cu apelantul reclamant Sindicatul Învăţământ Preuniversitar " Diaconu Coresi", cu sediul în mun.Braşov, str.Vasile Lupu, nr.7, jud.Braşov, cu sediul procesual ales la sediul avocatului Bianca Dicu, situat în mun.Braşov, str.Mihai Viteazul, nr.6, ap.27,jud.Braşov şi, în consecinţă; Lămureşte dispozitivul deciziei civile nr.1257/Ap/14.12.2020 pronunţată de Curtea de Apel Braşov în dos. nr.4827/62/2019, în sensul că dobânda legală la plata căreia a fost obligat pârâtul prin decizia civilă menţionată are natura juridică a unei dobânzi legale penalizatoare. Definitivă. Pronunţată azi, 16.12.2021, în condiţiile art.396 alin.2 Cod proc.civ.
Incheiere de sedinta din 16.12.2021Având nevoie de timp pentru deliberare, în acord cu dispoziţiile art. 396 (1) Cod de procedură civilă, amână pronunţarea asupra cauzei la data 16 decembrie 2021, stabilind că aceasta se va face potrivit dispoziţiilor art. 396 (2) Cod de procedură civilă
Incheiere amanare initiala a pronuntarii din 13.12.2021Îndreaptă eroarea materială strecurată în cuprinsul deciziei civile nr. 1257/Ap/14 decembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Braşov în dos. nr. 487/62/2019, prin inserarea, între ultimul paragraf al considerentelor ?i dispozitiv, a următoarelor considerente: „Împotriva acestei sentin?e a declarat apel reclamantul Sindicatul Învă?ământ Preuniversitar „Diaconul Coresi” Bra?ov, care a solicitat schimbarea sa în tot şi admiterea cererii de chemare în judecată. În motivarea căii de atac apelantul a învederat că acţiunea a avut ca scop obligarea unităţii de învăţământ pârâte la calculul şi plata creşterii salariale intitulată „gradaţie de merit" prin raportare la salariul de bază în plată al cadrului didactic - membru de sindicat reclamant la momentul acordării acestei creşteri salariale. A avut drept cauză faptul că toate unităţile de învăţământ calculează creşterea salarială în discuţie prin aplicarea procentului legal de 25% - gradaţie de merit - la salariul de bază din luna decembrie 2016 şi nu la salariul de baza achitat cadrului didactic începând cu luna ianuarie 2018. Salariul de bază din luna decembrie 2016 este mai mic decât cel achitat începând cu luna ianuarie 2018. Aplicând, în mod greşit, procentului de 25% (gradaţie de merit) la salariul din decembrie 2016, membrii de sindicat sunt privaţi de sume de bani ce li s-ar cuveni în mod legal. În motivarea hotărârii, instanţa de fond enumera mai multe acte normative, fără însă a realiza o aplicare concretă a dispoziţiilor legale la starea de fapt şi la obiectul acţiunii. Simpla redare a unor dispoziţii legale nu poate fi apreciată ca fiind o motivare a unei hotărâri judecătoreşti. Decizia nr. 41/04.06.2018 a fost pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru dezlegarea unor chestiuni de drept implicate de O.U.G. nr. 57/2015 şi de O.U.G. nr. 99/2016, care au fost legi anuale de salarizare şi au reglementat salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, respectiv în anul 2017, fiind date în aplicarea Legii cadru nr. 284/2010. Prin art. 44 pct. 9 din Legea nr. 153/2017 a fost abrogată expres Legea nr. 284/2010 şi toate actele normative succesive privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice date în aplicarea acestei legi. Prin art. 44 pct. 20, 21, 22 şi 23 din Legea nr. 153/2017 au fost abrogate actele normative care au influenţat domeniul salarial anterior intrării în vigoare a Legii nr. 153/2017. Pe cale de consecinţă şi-au încetat aplicabilitatea şi efectele Deciziei nr. 41/2018 pronunţată de ÎCCJ, ca efect al abrogării dispoziţiilor legale supuse interpretării. Instanţa de fond a re?inut şi dispoziţiile art. 38 din Legea nr. 153/2017 potrivit cărora drepturile salariale „se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31.12.2017”. Cu privire la toate aceste elemente reţinute de către instanţa de fond în considerentele hotărârii apelate, precizează că ele nu vizează perioada ce formează obiectul prezentei acţiuni. Toate se raportează la perioada de până la 31.12.2017, iar acţiunea introductivă vizează perioada de după 01.01.2018. Aşadar, actele normative şi decizia enumerate, redate şi citate de către Tribunalul Braşov până la fila 4 a hotărârii, nu vizează perioada ce formează obiectul cauzei deduse judecăţii. Tribunalul Bra?ov invocă şi decizia 82/2018 a ÎCCJ, din care sunt redate paragrafele de la 64 - 73, iar instanţa concluzionează că, faţă de această decizie „rezultă că stabilirea salariilor de bază ... se efectuează în condiţiile art. 38 din Legea nr.153/2017”. Prin acţiunea dedusă judecăţii nu s-a contestat modalitatea de stabilire a salariului de bază. Obiect al cauzei l-a format plata unor sume de bani neachitate ca urmare a aplicării procentului de 25% la o bază greşită. În strânsă legătură cu concluziile deciziei Înaltei Curţi de Casa?ie ?i Justi?ie nr. 82/2018 instanţa de fond a reţinut dispoziţiile art. 38 din Legea 153/2017, evidenţiind alineatele (2)-(6), care reglementează modalitatea de implementare în timp a legii. Nici aceste dispoziţii legale nu sunt aplicabile cauzei. Normele legale care reglementează gradaţia de merit sunt: - art. 264 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2001, - art. 5 din Anexa 1 litera B din Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, - art. 3 din Ordinul nr. 3.633/2018 - anul 2018, - art. 1 din Ordinul nr. 3.952/2019 - anul 2019. Art. 264 din Legea educaţiei naţionale prevede la alin.1 că: „Personalul didactic din învăţământul preuniversitar beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar şi reprezintă 25% din salariul de bază. Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani.” Potrivit art. 88 din aceeaşi lege, personalul didactic este format din personalul didactic de predare, personal didactic auxiliar şi personal didactic de conducere, de îndrumare şi control. Art. 5 din Anexa 1 litera B din Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 –„Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ”, prevede: „(1) Personalul didactic din învăţământ, inclusiv personalul didactic auxiliar din bibliotecile centrale universitare, beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar, bibliotecilor centrale universitare, respectiv al instituţiei de nivel superior şi reprezintă o creştere cu 25% a salariului de bază deţinut. Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani. (2) Metodologia şi criteriile de acordare a gradaţiei de merit se elaborează de către Ministerul Educaţiei Naţionale pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar, pentru personalul didactic auxiliar din bibliotecile centrate universitare şi de senatele universitare pentru instituţiile de învăţământ superior.” Ordinul nr. 3.633 din 3 mai 2018 prevede la art. 3: ,,(1) Gradaţia de merit se atribuie începând cu data de 1 septembrie 2018 şi reprezintă o creştere cu 25% a salariului de bază deţinut.” Ordinul nr. 3.952 din 24 aprilie 2019, la art. 1, prevede: „(1) Prezenta metodologie reglementează procedura şi criteriile de acordare a gradaţiei de merit personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat, sesiunea 2019. (2) Gradaţia de merit se acordă personalului didactic definit la art.88 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Gradaţia de merit prevăzută de Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă 25% din salariul de bază deţinut şi se acordă prin concurs.” Din conţinutul expres al art. 5 din Legea-cadru nr. 153/2017 reiese defini?ia ,,gradaţiei de merit" în sensul că aceasta reprezintă o creştere a salariului de bază deţinut. Acest aspect este important întrucât, în acest fel, legiuitorul a înţeles să delimiteze cadrul legal al gradaţiei de merit de cadrul legal al sporurilor. Astfel, în cuprinsul Legii nr.153/2017 sporurile sunt reglementate în Capitolul II Secţiunea a 3-a - art. 20, 21, 22, 23, 24, în timp ce gradaţia de merit este reglementată distinct în Anexa I litera B – „Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ”. Maniera distinctă de reglementare a gradaţiei de merit o diferenţiază de sporurile reglementate prin aceeaşi lege cadru. Fiind o creştere a salariului de bază şi nu un spor inclus în salariul de bază, gradaţia de merit se supune reglementărilor sale exprese, respectiv dispoziţiile legale menţionate mai sus, la care instanţa nu a făcut nicio trimitere în considerentele hotărârii apelate. Un alt aspect ce prezintă o importanţă deosebită în prezenta cauză este faptul că sediul materiei gradaţiei de merit îl reprezintă Legea nr. 1/2001 a educaţiei naţionale, dispoziţii care sunt preluate ulterior în legile conexe în aşa fel încât să se creeze cadrul legal coerent de calcul şi plată efectivă a acestei creşteri salariale. Prin urmare, gradaţia de merit se acordă exclusiv personalului din învăţământul preuniversitar, fiind un beneficiu expres reglementat de lege în favoarea personalului didactic din această ramură a învăţământului. Gradaţia de merit este instituită de legea învăţământului, iar în legea salarizării unitare modalitatea de calcul şi plată a gradaţiei de merit este reglementată distinct de alte beneficii. Instanţa de judecată, soluţionând cauza dedusa judecăţii, trebuia să analizeze modalitatea în care unitatea de învăţământ pârâtă a aplicat dispoziţiile legale care reglementează expres acordarea gradaţiei de merit. În schimb instanţa de fond asociază, în mod greşit, gradaţiei de merit dispoziţii legale care nu îi sunt aplicabile şi, prin urmare, respinge acţiunea în mod netemeinic. În concluzie trebuie reţinut că grada?ia de merit: - nu este un spor inclus în salariu, ci este o creştere a salariului de bază cu 25%; - este reglementată de legea educaţiei naţionale exclusiv pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar; - este reglementată în legea salarizării unice, în vigoare din 01.07.2017, tot în mod exclusiv pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar şi distinct faţă de sporuri şi/sau alte beneficii. Normele legale sunt explicite în sensul că procentul de 25% se aplică la salariul de bază de?inut. Din interogatoriul administrat pârâtei reiese că procentul de 25% nu se aplică la salariul de bază deţinut, ci la valoarea salariului aferent lunii decembrie a anului 2016. Prejudiciul astfel cauzat nu poate fi recuperat decât prin obligarea pârâtei la plata diferenţelor de drepturi salariale între suma achitată şi suma corect calculată. Având în vedere faptul ca prejudiciul este cauzat începând cu luna ianuarie 2018, se impune actualizarea sumelor datorate cu rata inflaţiei precum şi achitarea dobânzii legale aferente acestor sume. Nu în ultimul rând, se impune ca unitatea de învăţământ pârâtă să calculeze corect sumele datorate şi pe viitor, până la data la care membrii de sindicat nu vor mai îndeplini condiţiile legale de acordare, sau până la modificarea legislaţiei în vigoare. Intimatul-pârât Liceul Teoretic „George Moroianu” Săcele nu a formulat întâmpinare. În apel nu s-au administrat probe.” Verificând, în conformitate cu prevederile art. 479 alin.1 Cod procedură civilă, în limitele cererii de apel, văzând că nu există motive de apel de ordine publică, stabilirea situa?iei de fapt ?i aplicarea legii de către prima instan?ă Curtea constată următoarele: Din perspectiva situa?iei de fapt stabilite prin sentin?a apelată nu au fost formulate critici în calea de atac, motivele de apel vizând exclusiv modul în care instan?a de fond a aplicat în spe?ă norme de drept procesual ?i substan?ial. În mod corect sus?ine sindicatul apelant că preten?iile membrilor reprezentaţi în spe?ă vizează modul de calcul ?i plată a grada?iei de merit pentru perioada de timp ulterioară datei de 01.07.2017 or, prima instan?ă a enumerat prevederile art. 1 alin. (5) din O.U.G. nr. 99/2016, art. 34 alin.3 din Ordonan?a de urgen?ă a Guvernului nr. 57/2015 care reglementează drepturile personalului salarizat din fonduri publice aferente altor perioade (anterioare), a expus considerente din Decizia nr. 41/2018 pronunţată de Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie dată pentru dezlegarea modului de interpretare a unor articole din anume aceste ordonan?e de urgen?ă străine de spe?ă, a citat art. 38, privind aplicarea etapizată ?i a men?ionat alte articole (art. 12 alin. 1, art. 25) din Legea nr. 153/2017 care nu au nicio tangen?ă cu modul de stabilire ?i plată a grada?iei de merit acordată cadrelor didactice din învă?ământul preuniversitare, ci cu limitele maxime în care pot fi acordate sporuri, prime, compensa?ii, adaosuri etc. Niciuna dintre normele legale de mai sus nu prevede cum anume se calculează în perioada vizată de ac?iune grada?ia de merit cuvenită cadrelor didactice din învă?ământul preuniversitar, nu au un atare obiect de reglementare. Pe cale de consecin?ă, hotărârile instan?ei supreme prin care sunt dezlegate probleme de drept apărute în procesul de aplicare a lor sunt irelevante. Art. 38 din Legea nr. 153/2017, singura normă juridică ce pare a avea legătură cu spe?a, nu dispune decât că în perioada 01.07.2017 - 31.12.2018, ca regulă, salariile de bază, sporurile, primele, compensa?iile, indemniza?iile, celelalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar se men?in în plată la nivelul acordat în luna iunie 2017, iar începând cu data de 01.01.2018 se acordă anumite cre?teri salariale. Litigiul de fa?ă nu are ca obiect nici modul de stabilire ?i plată a drepturilor salariale anterioare datei de 01.01.2018, nici modul concret în care unitatea ?colară intimată a acordat cre?terile salariale reglementate de art. 38 din Legea nr. 153/2017. După enumerarea tuturor normelor legale ?i decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie anterior menţionate, a căror legătură cu obiectul ?i cauza ac?iunii nu a fost relevată concret, prima instan?ă a concluzionat abrupt că cererea de chemare în judecată nu este fondată. Corelativ cu această abordare, instan?a de fond a ignorat prevederile legale prin care este instituit dreptul cadrelor didactice din învă?ământul preuniversitar la grada?ia de merit reclamată în spe?ă, începând cu art. 264 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 ?i continuând cu art. 5 din Anexa 1, Cap.1, litera B din Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, norme legale invocate explicit de către sindicatul reclamant în sprijinul preten?iilor formulate prin cererea sa de chemare în judecată. Consecin?a acestei situa?ii o constituie faptul că nu se cunoa?te dacă instan?a de fond a analizat în procesul decizional, cu ocazia deliberării, cererea de chemare în judecată prin raportare la cauza acesteia, respectiv care sunt motivele pentru care modul în care apelantul-reclamant interpretează ?i pretinde aplicarea reglementărilor legale invocate în speţă ar fi gre?it. În atare circumstan?e, îi revine instan?ei de apel sarcina de a analiza prevederile legale pe care se întemeiază preten?iile exprimate de către apelantul reclamant, cu respectarea întregului cadru legislativ din materia salarizării personalului bugetar. Procedând în consecin?ă, Curtea re?ine că potrivit dispozi?iilor art. 264 alin. (1) din Legea educa?iei na?ionale nr. 1/2011 „Personalul didactic din învă?ământul preuniversitar beneficiază de grada?ie de merit, acordată prin concurs. Această grada?ie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului ?colar ?i reprezintă 25% din salariul de bază. Grada?ia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani.” Un mod similar de reglementare se regăse?te în art. 5 alin. 1 din Anexa 1, Cap. 1, lit. B a Legii nr. 153/2017, conform căruia: ,,(1) Personalul didactic din învă?ământ, inclusiv personalul didactic auxiliar din bibliotecile centrale universitare, beneficiază de grada?ie de merit, acordată prin concurs. Această grada?ie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului ?colar, bibliotecilor centrale universitare, respectiv al institu?iei de nivel superior ?i reprezintă o cre?tere cu 25% a salariului de bază de?inut. Grada?ia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani.” Astfel după cum lesne se poate observa, raportat la acest mod de reglementare, grada?ia de merit nu reprezintă un spor la salariul de bază, o primă, o compensa?ie, o indemniza?ie ?i nici un element al sistemului de salarizare care face parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, în sensul art. 38 alin. 2 lit. a din Legea nr. 153/2017, ci o majorare a salariului de bază cu un anumit procent. De această majorare cadrele didactice din învăţământul preuniversitar care îndeplinesc condi?iile de acordare beneficiază lunar timp de 5 ani, fiind eviden?iată distinct fa?ă de salariul de bază ?i de restul elementelor de salarizare. Legiuitorul nu a definit „salariul de bază deţinut” la care se raportează grada?ia de merit însă, în lipsa unor dispozi?ii contrare, pe cale de interpretare gramaticală ?i logică a normelor legale precitate se deduce că acesta nu poate fi decât cel aflat în plată în fiecare lună în care se calculează ?i se plăte?te gradaţia de merit, aceasta fiind semnifica?ia termenului „de?inut”. Salariul de bază de?inut de către apelan?ii - membri de sindicat reclaman?i ulterior datei de 01.01.2018 nu este cel la care a fost aplicat de către intimatul-pârât procentul de 25% de majorare, ce li se cuvenea ca beneficiari ai gradaţiei de merit. Or, fa?ă de cele de mai sus Curtea apreciază că nu există niciun temei pentru a aprecia că după data de 01.01.2018 cuantumul salariului de merit, care în perioada iulie-decembrie 2017 a fost egal cu cel acordat în luna iunie 2017, care, la rândul său, era stabilit la nivelul celui acordat în luna decembrie 2016 (în toată această perioadă însu?i salariul de bază brut lunar fiind acela?i), rămâne neschimbat, în condi?iile în care salariul brut lunar al personalului didactic din învă?ământul pre?colar a crescut. O interpretate contrară, pe lângă faptul că nu este concordantă cu nicio metodă de interpretare a normelor juridice ?i nu este sus?inută de niciun argument logic, ar conduce la transformarea de facto a acestei majorări salariale într-o primă, cu cuantum fix, independent de cuantumul salariului de bază, contrar prevederilor care au instituit dreptul în discu?ie, potrivit cărora gradaţia de merit se determină prin aplicarea unui anumit procent la salariul de bază al beneficiarului. Instanţa de fond a reţinut că intimatul-pârât a aplicat alt mod de calcul decât cel impus de lege ?i anume prin raportare, după data de 01.01.2018, la un salariu de bază diferit de cel pe care îl deţineau membrii de sindicat reprezenta?i în spe?ă deoarece în atare mod este configurat programul informatic de calcul al salariului, EDUSAL, pus la dispozi?ie de către ordonatorul principal de credite, Ministerul Educa?iei şi Cercetării. Acest argument, care pare să justifice în opinia primei instanţe conduita intimatului, nu este unul juridic. Un program informatic, în mod evident, nu are valenţa de a impune un anumit mod de interpretare a unei norme legale, fiind doar un instrument de calcul matematic conceput pentru a fi utilizat în aplicarea legii. În sfârşit, se reţine că modul în care apelantul pretinde a fi interpretată şi aplicată legisla?ia primară specială ce reglementează dreptul cadrelor didactice din învă?ământul preuniversitar la grada?ia de merit nu vine în contradic?ie cu nicio altă reglementare, de ordin general, din materia salarizării personalului bugetar. Totodată, se observă că unitatea de învă?ământ intimată nu a indicat în sus?inerea propriei pozi?ii nicio normă din legisla?ia secundară, precum ordinele emise de către ordonatorul principal de credite în aplicarea art. 5 alin. 2 din Anexa 1, Cap. 1, lit. B a Legii nr. 153/2017, potrivit căruia: „(2) Metodologia ?i criteriile de acordare a grada?iei de merit se elaborează de către Ministerul Educa?iei ?i Cercetării pentru personalul didactic din învă?ământul preuniversitar, pentru personalul didactic auxiliar din bibliotecile centrale universitare ?i de senatele universitare pentru institu?iile de învă?ământ superior.” În concluzie, grada?ia de merit reprezintă un drept de natură salarială ce li se cuvine lunar membrilor de sindicat reclaman?i pentru un interval maxim de timp de 5 ani, drept care a fost gre?it determinat de către intimat în perioada de timp vizată de ac?iune, ca urmare a refuzului nejustificat al acestuia de aplicare a procentului de creştere de 25% prevăzut de lege la salariul de bază de?inut de către apelan?ii-reclaman?i. Această împrejurare a condus, fără a exista o reglementare legală în acest sens, la plafonarea sa la nivelul anterior datei de 01.01.2018, respectiv la acordarea într-un cuantum fix, calculat prin raportare la salariul de bază din decembrie 2016 inclusiv după cre?terea acestuia în ceea ce le priveşte pe reclamante, adică după majorarea bazei de calcul stabilită de art. 264 alin. (1) din Legea educa?iei na?ionale nr. 1/2011 şi de art. 5 alin. 1 din Anexa 1, Cap.1, lit. B a Legii nr. 153/2017. Potrivit disp. art. 4 ind. 1 din Legea nr. 153/2017, prin excepţie de la prevederile alin. (4), personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ beneficiază: a) începând cu 1 ianuarie 2019 de prima tranşă de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018; b) începând cu 1 ianuarie 2020 de a doua tranşă de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018; c) începând cu 1 septembrie 2021 de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022. (6) În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022. Art. II din Legea nr. 287/2018 - Începând cu luna decembrie 2018, în aplicarea prevederilor alin. (6), salariul de bază va fi recalculat, după caz, prin raportarea salariului de bază astfel cum a fost stabilit în urma aplicării prevederilor alin. (3) la salariile de bază stabilite în anexe. Prin dispoziţiile O.U.G. nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, începând cu 1 ianuarie 2019, prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/201, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. (2) Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. În aceste context legislativ, începând cu 1 ianuarie 2019 drepturile salariale ale personalului didactic de predare se stabilesc pornind de la salariul de bază în luna decembrie 2018 la care se adaugă diferenţa de 1/4 dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018 la care se adaugă celelalte drepturi salariale care fac parte din salariul lunar potrivit dispoziţiilor legale. Dacă dispoziţiile O.U.G. nr. 57/2015 includeau în mod expres gradaţia de merit şi sporul de dirigenţie în categoria sporurilor şi indemnizaţiilor ( art. 3 ind. 3 alin. 4), Legea nr. 153/2017 nu mai face aceeaşi calificare în privinţa acestor drepturi. Legea nr. 153/2017 defineşte în corpul său noţiunile de salariu de bază, salariu lunar, venit lunar, spor, indemnizaţie, etc. folosite în cuprinsul legii, fără a da o definiţie legală şi noţiunii de majorare. În legătură cu acordarea majorării de 15% pentru complexitatea muncii, s-a reţinut prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 82 din 26 noiembrie 2018 că, pentru perioada 2019 - 2022, această majorare se acordă în condiţiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. Considerentul 81 al deciziei Înaltei Curţi de Casa?ie ?i Justi?ie nr. 82/2018 statuează că „Pentru această perioadă salariile de bază vor fi determinate utilizând salariile de bază şi majorările salariului de bază stabilite prin lege, inclusiv în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, şi salariile de bază avute în luna decembrie 2018. Astfel, în perioada 2019 - 2022, se preconizează acordarea unei creşteri anuale a salariilor de bază, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018. Începând cu anul 2019, celelalte drepturi salariale prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (sporuri, indemnizaţii, majorări etc.) vor fi determinate prin aplicarea procentelor prevăzute în conţinutul legii şi în anexe asupra salariului de bază, rezultând cuantumul acestora care va fi acordat anual.” Maniera de lucru a intimatului le-a produs membrilor de sindicat reclaman?i un prejudiciu care constă, pe de o parte, în diferen?a dintre cuantumul cuvenit la grada?iei de merit ?i cel achitat după data de 01.01.2018, ce are natura unor drepturi salariale restante, în sensul art. 166 alin. 4 din Codul muncii, cuvenite apelantelor pentru întreaga perioadă indicată în cererea de chemare în judecată şi, pe de altă parte, în devalorizarea monedei naţionale, în care se face plata salariului, ce poate fi contracarată prin actualizarea drepturilor salariale restante cu coeficientul de infla?ie, pentru conservarea valorii lor ini?iale. În sfârşit, avându-se în vedere prevederile art. 166 alin. 4, art. 278 alin. 1 din Codul muncii şi art. 1530 din Codul civil, coroborate cu art. 1535 alin.1 din acelaşi act normativ, potrivit căruia: ”(1) În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic.”, în mod corect s-a solicitat de către apelant obligarea intimatului-pârât la plata diferenţelor salariale datorate membrelor de sindicat reprezentate cu dobândă legală. În atare situaţie Curtea re?ine că cererea de chemare în judecată este întemeiată, iar modelul juridic stabilit de către judecătorul fondului nu este adecvat speţei, acesta procedând la o aplicare eronată a legii, în accep?iunea art. 479 alin. 1 Cod proc. civ., raportat la starea de fapt stabilită. Pentru aceste motive, în temeiul prevederilor art. 480 alin. 1 Cod proc. civ., Curtea va admite apelul declarat de către apelantul-reclamant Sindicatul Învă?ământ Preunivesitar Diaconu Coresi Bra?ov, în numele şi pentru membrii săi de sindicat, împotriva sentinţei civile nr. 342/MAS din 25 iunie 2020, pronunţată de Tribunalul Braşov, pe care o va schimba în tot. Va admite cererea de chemare în judecată formulată de către acela?i reclamant, în numele membrilor de sindicat Buta Iuliana, Tănase Ionuţ, Balazs Rita, Szitas Maria, Mihai Victoria, Popescu Gabriela, Botoş Veronica, Munteanu Nicolae şi Aliz Gabriela în contradictoriu cu pârâtul Liceul Teoretic „George Moroianu” Săcele şi va dispune admiterea pretenţiilor reclamantului potrivit petitelor cererii introductive de instan?ă.” Definitivă. Dată în Camera de Consiliu. Pronunţată azi, 10.12.2021, în condiţiile art. 402 ultima teză Cod procedură civilă.
Incheiere indreptare eroare materiala din 10.12.2021Admite apelul declarat de către apelantul reclamant SINDICATUL ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR ,,DIACONU CORESI”, cu sediul în mun. Braşov, str. Vasile Lupu, nr. 7, jud. Braşov, CIF 9272050, împotriva sentinţei civile nr. 342/MAS/25.06.2020 pronunţată de Tribunalul Braşov în dos. nr. 4827/62/2019, pe care o schimbă în tot. Admite cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul SINDICATUL ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR ,,DIACONU CORESI” în numele membrilor de sindicat reclamanţi Buta Iuliana, Tănase Ionuţ, Balazs Rita, Szitas Maria, Mihai Victoria, Popescu Gabriela, Botoş Veronica, Munteanu Nicolae şi Aliz Gabriela împotriva pârâtului Liceul Teoretic „George Moroianu” Săcele, cu sediul în mun. Săcele, B-dul George Moroianu, nr. 110, jud. Braşov şi, în consecinţă: - obligă pârâtul la calculul şi plata diferenţelor dintre: a) drepturile salariale ce li se cuvin reclamanţilor, începând cu luna ianuarie 2018, ca urmare a calculării gradaţiei de merit prin raportare la salariul de bază în plată la momentul acordării dreptului şi b) drepturile salariale încasate; - obligă pârâtul la plata diferenţelor salariale de mai sus actualizate în funcţie de coeficientul de inflaţie aplicabil de la scadenţă până la plată şi a dobânzii legale aferente, pentru aceeaşi perioadă; - obligă pârâtul la calculul şi plata pentru viitor a gradaţiei de merit ca procent din salariul de bază în plată la momentul acordării dreptului, până la încetarea condiţiilor legale pentru acordarea sa ori până la modificarea legislaţiei în vigoare. Definitivă. Pronunţată azi, 14.12.2020, în condiţiile art. 396 alin.2 C. proc. civ.
Hotarare 1257/2020 din 14.12.2020Având nevoie de timp pentru deliberare, în acord cu dispoziţiile art. 396 (1) Cod de procedură civilă,amână pronunţarea asupra cauzei la data 14 decembrie 2020, stabilind că aceasta se va face potrivit dispoziţiilor art. 396 (2) Cod de procedură civilă.
Incheiere amanare ulterioara a pronuntarii din 07.12.2020Având nevoie de timp pentru deliberare, în acord cu dispoziţiile art. 396 (1) Cod de procedură civilă,amână pronunţarea asupra cauzei la data 7 decembrie 2020, stabilind că aceasta se va face potrivit dispoziţiilor art. 396 (2) Cod de procedură civilă.
Incheiere amanare ulterioara a pronuntarii din 23.11.2020Având nevoie de timp pentru deliberare, în acord cu dispoziţiile art. 396 (1) Cod de procedură civilă,amână pronunţarea asupra cauzei la data 23 noiembrie 2020, stabilind că aceasta se va face potrivit dispoziţiilor art. 396 (2) Cod de procedură civilă.
Incheiere amanare initiala a pronuntarii din 09.11.2020