B**** H********* L**
Reclamant pârâtS***** S**
Pârât reclamant reconvenţionalO****** D* S*** P***** I******* Ş* M****
Pârât PârâtS***** S** C* S***** A*** L* S** N***** N***** D******** K******* P*******
Pârât reclamant reconvenţionalPreschimbă din oficiu termenul de judecată din data de 14.03.2023 la data de 21.03.2023, Completul Proprietate Intelectuală 2, şedinţă publică, sala 206, ora 12:00, pentru când se vor cita părţile. Cu cale de atac odată cu fondul. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 11.01.2023.
Incheiere de sedinta din 11.01.2023Încuviinţează pentru reclamantul-pârât obiectivele propuse prin nota de probatorii din 15.11.2022. 1-18; 20-22, astfel: 1. Ce documente ar fi avut in vedere o echipa formata din chimişti si farmacologi care căutau să dezvolte medicamente administrate pe cale orala eficiente in tratarea unor tipuri de cancer plecând de la substanţe cunoscute, inhibitori de Raf-Kinaze? 2. Este adevărat că deşi sarea tosilat de sorafenib nu a prezentat diferenţe semnificative in ceea ce priveşte solubilitatea in comparaţie cu baza liberă de sorafenib (ambele sunt de 0,01 mg/100 ml in apa), biodisponibilitatea tosilatului de sorafenib a fost de 7 ori mai mare decât cea a bazei libere (24,2% pentru tosilatul de sorafenib fata de 3,5% pentru baza libera) 3. Este adevărat că sarea de clorhidrat si sarea de sulfat a sorafenibului au prezentat solubilitate mai mare decât baza liber de soratenib (0,03 mg/100 ml in apă pentru sarea de clorhidrat; 0,05 mg/100 ml in apa sarea de sulfat), dar o creştere mai mică sau deloc (semnificativa) indisponibilităţii (11,1 % pentru sarea de clorhidrat si 4,8 pentru sarea de sulfat) fată de baza liberă de sorafenib? 4. Pe baza stadiului tehnicii, era la data priorităţii (03.12.2001) valoarea solubilităţii in apă un parametru in funcţie de care se determina biodisponibilitatea unei substanţe active? 5. Pe baza stadiului tehnicii, reprezenta la data priorităţii (03.12.2001) solubilitatea in apă un element în funcţie de care persona de specialitate ar fi ales calea (forma) de administrare a compusului aril uree. 6. În cazul in care răspunsul la obiectivul precedent este afirmativ, care este valoarea solubilităţii compusului aril uree care ar compromite administrare orală sub formă solidă a acestuia? 7. O persoană specializata in farmacologie/formularea de medicamente testează la începutul studiilor de preformulare, în general, toate substanţele cu privire la care există indicii ale caracterului promitator cu privire la toti parametrii fizico-chimici c prezinta interes (solubilitatea, constanta de disociere, punctul de topire, higroscopicitatea, stabilitatea, disoluţia (dizolvarea)/viteza de dizolvare, cristalinitatea etc) sau, mai degrabă, nu ar măsura in mod obişnuit toţi parametrii sugerati simultan, ci ar caracteriza secvenţial diferitele forme ale noii substanţe chimice intr-o ordine logică ,recunoscând importanta relativa a rezultatelor respective si având intotdeauna in vedere faptul ca sunt disponibile oar cantitäti limitate de substante in vrac, incercând sa gáseasca cel mai sau cele mai promitátoare compuse, doar acesta sau acestea urmand sa fie supuse unor studii suplimentare 8. Care este solubilitatea in apă a Sorafenib? Dar a tosilatului de Sorafenib? 9. Pe baza stadiului tehnicii, la data priorităţii, era valoarea ratei de disoluţie un parametru in funcţie de care omul de meserie determina biodisponibilitatea unei substanţe active in special in cazul substanţelor care au o solubilitate extrem de redusă cum este cazul sorafenibului si a sorafenibului tosilat? 10. Având in vedere rezultatele screening-ului de săruri si valorile de solubilitate obţinute pentru sorafenib si pentru diversele säruri ale acestuia, persona specializată ar fi avut vreun motiv pentru a efectua investigati suplimentare asupra tosilatului de sorafenib si pentru a se aştepta la o eficacitate farmacologică îmbunătăţită in comparaţie cu baza liberă, in special la o biodisponibilitate semnificativ îmbunătăţită? 11. Confruntat cu o solubilitate extrem de redusă a sorafenibului si a sorafenibului tosilat, la data priorităţii, omul de meserie ar fi continuat să încerce să stabilească rata de disoluţie a sorafenibului tosilat in încercarea de a identifica compuşi pe bază de sorafenib care să poată fi administraţi pe cale orală? 12. De ce profesionistul care a efectuat testele de solubilitate, in ciuda rezultatelor promiţătoare pentru sorafenib bază, după ce a primit rezultatul că tosilatul de sorafenib are aceeaşi solubilitate slabä ca si sorafenib bază, ar considera că avea totusi şanse rezonabile de reuşită că tosilatul de sorafenib are o biodisponibilitate semnificativ îmbunătăţită, spre deosebire de clorhidratul de sorafenib si de sulfatul de sorafenib, in ciuda solubilităţii semnificativ îmbunătăţite a acestor două săruri, care, de altfel, sunt utilizate mult mai frecvent in practica comercială decât sărurile de tosilat? 13. La data priorităţii, 03.12.2001, prin ce metode se putea determina rata de disolutie a unei substanţe cu o foarte slabă solubilitate cum este Sorafenibul sau tosilatul de Sorafenib? Care erau metodele standard folosite si din ce motive? Care sunt limitele de detectie ale acestor metode? in cazul in care solubilitatea substanţei este foarte mică, asa cum este cazul Sorafenibului si a tosilatului de sorafenib, este posibil ca aceste limite de detecţie a ratei de disoluţie să nu fie atinse? 14. Care este rata de disoluţie a Sorafenib determinată prin metodele descrise in documentul Aulton? Dar a tosilatului de Sorafenib determinata prin metodele descrise in documentul Aulton? 15. Pe baza stadiului tehnicii, care sunt măsurile pe care le-ar fi adoptat persona de specialitate la data prioritatii (03.12.2001) pentru a creste solubilitatea unei substanţe active in vederea administrarii ca medicament? 16. Pe baza stadiului tehnicii, care erau la data priorităţii (03.12.2001) valorile pKa (constanta de disociere) pentru care formarea de săruri nu era considerată eficientă pentru îmbunătă?irea solubilităţii? 17. Care sunt valorile pKa in cazul Sorafenib in mediu bazic si acidic? Ce metode puteau fi folosite la data prioritätii pentru a determina aceste valori? Putea fi efectiv determinate aceste valori cu uşurinţă pentru sorafenib sau sorafenib tosilat sau trebuie aproximate prin calcule? 18. La data priorităţii, era general acceptat faptul că, pentru formarea unei sări stabile, trebuie să existe o diferenţă de cel puţin 3 unităţi intre valorile pK cea a grupului bazic si cea a ionului? 20. Având in vedere lipsa utilizării sării de tosilat in general până la data priorităţii si deci lipsa experienţei practice cu acest tip de sare in activităţile de autorizare a unor substan?e ca medicamente, precum si greutatea sa molecular mare, valoarea pK, lipsa solubilităţii si dificultatea determinării ratei de disoluţie, ar fi ales un om de meserie sarea de tosilat a sorafenib împreună cu alte săruri mai promiţătoare (hidroclorid, sulfat, fosfat, mesuilat, etc.) pentru a încerca sa creeze o tabletă cu administrare orală in încercarea de a dezvolta medicamente administrate pe cale orala eficiente in tratarea unor tipuri de cancer plecând de la substante cunoscute, inhibitor de Raf-Kinaze? 21. La data priorităţii, era evident pentru o persoană specializată in domeniu să se poată aştepta, pe baza sorafenibului ca bază liberă (si anume pe baza celor mai apropiate elemente din stadiul tehnic anterior), că sarea tosilată a sorafenibului este o formă îmbunătăţită de sorafenib pentru a fi utilizată in tratamentul tumorilor la om? 22. La data prioritätii, se putea aştepta specialistul in domeniu, cu perspective rezonabile de succes, ca sarea tosilată a sorafenibului să aibă efectiv un efect îmbunătăţit (adică o biodisponibilitate îmbunătăţită) in comparaţie cu baza liberă de sorafenib si, prin urmare, "ar fi selectat" in mod deliberat si specific sarea tosilată pentru a crea o tableta pentru a fi utilizată in tratamentul tumorilor la om. Respinge obiectivul 19 propus de reclamantul -pârât. Încuviinţează pentru pârâtul-reclamant obiectivele propuse de acesta prin nota de probatorii din data de 15.11.2022 astfel: 1. Să se stabilească dacă revendicarea independentă 12 a brevetului de invenţie nr. RO/EP2305255 îndeplineşte condiţia noutăţii prin raportare la Documentul D (ANEXA 5 la cererea reconvenţională: Brevetul US WO 00/ 42012 Ai), aflat in stadiul tehnicii la momentul datei de prioritate a brevetului, mai exact dacă documentul mentionat dezvăluie compusul sorafenib si sarea tosilat a acestuia 2. Să se stabilească, cunoscând conţinutul documentelor anexate cererii reconvenţionale (Documentele de la D2 la 11 - Anexele de la 3 la 12), dacă ingredientul activ sorafenib si inclusiv utilizarea acestuia sub forma unor säruri farmaceutic acceptabile printre care sărurile tosilat, era deja propus prin diferite documente din stadiul tehnicii si erau cunoscute persoanei de specialitate din domeniu la data de prioritate a brevetului contestat, 3 decembrie 2001; 3. Să se stabilească dacă persona de specialitate in domeniu, cunoscând conţinutul documentelor anexate cererii reconventionale (Documentele de la D2 la D11 Anexele de la 3 la 12) si confruntată cu problema tehnică obiectiva de determinare a unei formulări farmaceutice saline, ar fi obţinut intr-o manieră evidentă, fără vreo activitate inventivă, sarea de tosilat protejată de revendicarea 12 a brevetului de invenţie nr. RO/EP2305255 - mai exact dacă persoana de specialitate ar putea deduce obiectul revendicării 12 a brevetului contestat într-o manieră evidentă din stadiul tehnicii; 4. Să se stabilească, prin raportare la documentele anexate cererii reconvenţionale (Documentele de la D2 la D11- Anexele de la 3 la 12) dacă persoana specializată din domeniu, in considerarea împrejurării că sorafenibul avea in vedere o substanţă in dezvoltare clinică, era canalizată către determinarea solubilităţii acestei substan?e si dacă o astfel de practică corespunde practicii standard in industrie si dacă necesită o activitate inventivă; 5. Pentru obiectivele 2-4 de mai sus să se răspundă in mod separat prin raportare doar la documentele D8 si D9 (ANEXELE g şI 10 la cererea reconventionala) 6. Să se stabilească, cunoscând conţinutul documentelor anexate cererii reconvenţionale (Documentele de la D2 lad11 - Anexele de la 3 la 12) dacă face parte din rutina experţilor din domeniul dezvoltării de substan?e active să elaboreze compuşi hidrofobici si prin urmare, slabi solubili in apă, aşa cum este sorafenib sub formă de săruri pentru a obţine o biodisponibilitate mai buna. Dispune emiterea unei adrese către expertul desemnat la termenul din data de 15.11.2022 spre a-i fi comunicată numirea în cauză si obiectivele încuviinţate, cu menţiunea de a depune raportul de expertiză cu minim 10 zile înaintea termenului de judecată stabilit. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei astăzi, 29.11.2022.
Incheiere de sedinta din 29.11.2022AMÂNĂ PRONUNŢAREA ASUPRA OBIECŢIUNILOR EXPERTIZEI LA DATA DE 29.11.2022
Incheiere amanare initiala a pronuntarii din 22.11.2022administrarea probelor propuse Termen 14.03.2023
Incheiere de sedinta din 15.11.2022Pentru a se lua cunoştinţă de obiectivele raportului de expertiză propuse de părţi
Incheiere de sedinta din 20.09.2022Pentru a se lua cunoştinţă de întâmpinare
Incheiere de sedinta din 17.05.2022Pentru lipsă de procedură
Incheiere de sedinta din 15.03.2022Admite declaratia de abtinere formulata de d-nul judecator Vlad Tari. Inainteaza cauza la Registratura Sectiei a III-a Civila in vederea repartizarii aleatorii. Definitiva. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor, azi, 08.09.2021.
Incheiere de sedinta din 08.09.2021