B***** J****
PârâtO***** S***** B***** - P***** C******* C***** R** P*** R*********** L****
ReclamantAdmite cererea formulată de reclamanta Ocolul Silvic Bucegi Piatra Craiului Ciucaş RA şi dispune şi din oficiu, îndreptarea erorii materiale, strecurate în considerentele sentinţei civile nr.4492/MAS/10.07.2020 pronunţată de Tribunalul Braşov în dosarul nr. 32/62/2020, în sensul că se vor trece corect următoarele considerente: „Constată că prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. de mai sus, la data de 11.10.2021, reclamanta Ocolul Silvic Bucegi-Piatra Craiului-Cuicaş RA a solicitat în contradictoriu cu pârâtul B***** J**** ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 27.460,40 lei cu titlu de daune - interese reprezentând contravaloarea cioatelor nejustificate constatate cu prilejul controlului de fond efectuat în intervalul 19.07.2017 - 14.09.2017 în cantonul "Valea Pietrii" gestionat de către pârât în perioada în care a deţinut calitatea de angajat al regiei reclamante. Cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea prezentei cauze. În susţinerea cererii formulate învederează următoarele: În fapt, regia administrează fondul forestier proprietatea Comunei Apaţa, în calitate de structură silvică proprie a acestei unităţi administrativ teritoriale, astfel cum rezulta din actele constitutive ale regiei. În temeiul contractului individual de muncă înregistrat în registrul general de evidenţă al salariaţilor sub nr. 103/05.09.2016, pârâtul B***** J**** a ocupat postul de pădurar al cantonului «Valea Pietrii» înfiinţat în cadrul regiei în vederea administrării fondului forestier proprietatea comunei Apaţa. Aceste atribuţii au fost exercitate de către pârâtul, B***** J****, până în data de 25.05.2018 când raporturile de muncă ale acestuia cu regia noastră au încetat în temeiul demisiei formulate de către angajat, înregistrată sub nr.1627/26.04.2018 şi Deciziei nr.21/30.04.2018. În intervalul 19.07.2017 - 14.09.2017, în cantonul Valea Pietrii gestionat de pădurar, B***** J****, s-a efectuat un control de fond, în condiţiile dispoziţiilor art. 15 şi următoarele din HG nr.1076/2009 pentru aprobarea Regulamentului de pază a fondului forestier. Acest control a fost efectuat ca urmare a cercetării la faţa locului dispusă în cadrul Dosarului nr.1049/P/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalului Braşov, cu participarea personalului având atribuţii de paza din cadrul regiei, şi anume: pădurarul titular de canton, B***** J****, Şeful de district, ing. Gal Elemer şi responsabilul pază şi protecţie, ing. Clinciu Gheoerghe Viorel. În acest sens solicită a se avea în vedere că prin ordonanţa emisă în data de 28.06.2017 în cadrul Dosarului nr.1049/P/2016, faţă de pârâtul B***** J**** s-a dispus punerea în mişcare a urmării penale pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin.1, alin.2 Cod penal, tăiere fără drept de arbori prevăzută de art.107 alin.(1) lit.d), alin.2 lit d) din Legea nr.46/2008 - Codul Silvic şi furt de arbori prevăzută de art.109 alin (1) lit.d, alin.2 lit.d) din Legea nr.46/2008. Rezultatele controlului efectuat sunt consemnate în actul de control de fond înregistrat la regia sub nr.4367/15.09.2017 conform căruia în cantonul gestionat de pădurar, B***** J****, s-au identificat 911 cioate nejustificate cu un volum total de 108,896 mc şi o valoare a prejudiciului de 27.460,395 lei. Evaluarea prejudiciului adus fondului forestier prin tăierile ilegale (cioate nejustificate) constatate cu prilejul cercetării la fata locului în urma căreia s-a întocmit actul de control de fond nr.4367/15.09.2017 s-a făcut în conformitate cu dispoziţiile OUG nr.85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, cu modificările si completările ulterioare şi cu dispoziţiile art. 105 din Legea nr.46/2008 - Cod Silvic, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum rezultă din fişa de calcul a prejudiciului ataşată acţiunii. Verificările interne cu privire la rezultatele controlului efectuat în cantonul Valea Pietrii, au relevat faptul că niciuna din cele 911 cioate nejustificate identificare nu sunt înscrise în condica de serviciu a pădurarului şi nu sunt raportate conducerii regiei sau organelor de cercetare penala abilitate. În sprijinul celor mai sus precizate ataşează, în copie certificată de conformitate cu originalul, condica de serviciu şi rapoartele privind rezultatele patrulării întocmite în cursul anului 2017 de către pârâtul, B***** J****, astfel cum au fost înregistrate la registratura regiei noastre. În aceste condiţii apreciază ca incidente în cauză sunt dispoziţiile art. 51 alin.(2^2) şi (3) din Legea nr.46/2008 - Codul Silvic, cu modificările şi completările ulterioare potrivit căruia: ”(2^1) Personalul silvic cu atribuţii de pază răspunde patrimonial, în conformitate cu prevederile Codului muncii, pentru pagubele produse pe suprafeţele de fond forestier sau în terenurile din afara fondului forestier pe care le are în pază, în situaţia în care în termen de 24 de ore de la constatarea pagubelor nu informează, în scris, ocolul silvic; (3) În exercitarea atribuţiilor de serviciu privind paza fondului forestier, precum şi constatarea contravenţiilor şi a faptelor ce constituie infracţiuni silvice, personalul silvic este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, în limitele competenţelor stabilite de lege.” În acest sens sunt şi prevederile din fişa postului pârâtului, B***** J**** cât şi cele ale art. 6 din Anexa la HG nr.1076/2009 conform cărora, în calitate de pădurar titular de canton, pârâtul avea următoarele obligaţii: a) Să apere integritatea fondului forestier împotriva tăierilor ilegale şi a sustragerii de lemn sau alte produse ale pădurii; b) Să controleze permanent circulaţia materialului lemnos pe drumurile forestiere şi pe cele publice precum şi să verifice dacă lemnul este însoţit de acte legale de provenienţă, luând măsurile necesare pentru neregulile constatate conform legislaţiei în vigoare; c) Să identifice cioatele arborilor tăiaţi ilegal şi locurile arborilor scoşi din pământ şi să le înregistreze în condica de serviciu; d) Să încheie acte de constatare a contravenţiilor şi infracţiunilor silvice şi să ţină evidenţa acestora în condica de serviciu; e) Să confişte şi să reţină, după caz, materialele lemnoase provenite din săvârşirea faptelor ilegale, în condiţiile prevăzute de lege; f) Să completeze corespunzător evidentele specifice în condica de serviciu şi în anexă la condică. Nu numai că pârâtul B***** J**** nu şi-a îndeplinit obligaţiile de pază a fondului forestier, de constatare şi de raportare a delictelor silvice săvârşite în cantonul gestionat, în vederea identificării şi tragerii la răspundere a făptuitorilor dar, mai mult decât atât, a participat direct, în calitate de autor/coautor sau complice la săvârşirea faptelor de tăiere fără drept şi furt de arbori din cantonul gestionat. În susţinerea celor mai sus precizate, solicită a se avea în vedere starea de fapt reţinută cu prilejul urmăririi penale efectuate în Dosar nr. 1049/P/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, astfel cum este consemnată în Ordonanţa emisă la data de 20.04.2021 (filele 39-42). Prin aceasta ordonanţa, în temeiul dispoziţiilor art. 315 alin.(1) lit.b) Cod procedură penala cu referire la art.314 alin.(1) lit.a Cod procedură penală raportat la art.16 alin.(1) lit.b) teza I Cod procedură penală, s-a dispus însă clasarea cauzei cu privire la inculpatul B***** J****, având în vedere ca prin modificările aduse Legii nr.46/2008 - Codul Silvic de Legea nr.197/2020, s-a renunţat la „incriminarea repetabilităţii actelor de tăiere fără drept de arbori şi de sustragere de arbori”, cum sunt şi faptele pârâtului B***** J**** ( a se vedea filele 134-136, 159 din ordonanţa). Menţionează că prin cererea înregistrată la reclamantă sub nr.2415/12.06.2018 a solicitat Parchetului de lângă Tribunalul Braşov constituirea ca parte civilă în dosarul penal în vederea recuperării prejudiciului în valoare de 27.460,40 lei reprezentând contravaloarea cioatelor nejustificate identificate cu prilejul cercetării la faţa locului dispusă în vederea soluţionării Dosarului nr. 1049/P/2016. Clasarea cauzei în condiţiile mai sus precizate şi, pe cale de consecinţă nesoluţionarea cauzei civile în cadrul dosarului penal, o determină să formuleze prezenta acţiune în pretenţii în vederea recuperării prejudiciului adus fondului forestier prin faptele pârâtului, B***** J****. Pentru toate considerentele mai sus expuse, apreciază că incidente în prezenta cauza sunt dispoziţiile: - Art. 254 din Legea nr.53/2003 - Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare, conform căruia: ”Salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor.” - Art. 1.350 Cod Civil conform căruia ”(1) Orice persoană trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile pe care le-a contractat. (2) Atunci când fără justificare, nu îşi îndeplineşte această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părţi şi este obligată să repare acest prejudiciu în condiţiile legii.”; Aşa cum a arătat mai sus şi cum va reieşi din administrarea probatoriului propus în cauză, în persoana pârâtului, B***** J****, sunt întrunite toate cele patru condiţii ale angajării răspunderii civile contractuale pentru prejudiciul cauzat regiei reclamante, respectiv: - Fapta ilicită, constând în neîndeplinirea obligaţiilor de pază a fondului forestier în vederea identificării la timp şi tragerii la răspundere a autorilor faptelor de tăiere fără drept şi furt de material lemnos din cantonul gestionat. Această fapta a fost săvârşită de către pârât prin omisiune şi anume pârâtul nu a constatat şi nu a comunicat regiei existenţa celor 911 cioate nejustificate constatate cu prilejul controlului de fond efectuat în cursul anului 2017; participarea în calitate de autor/coautor sau de complice la săvârşirea faptelor de tăiere fără drept şi de furt de arbori din fondul forestier gestionat, astfel cum rezultă din cuprinsul ordonanţei din 20.04.2021 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov în Dosar 1049/P/2016. - Prejudidiciul în valoare de 27.460,40 lei reprezentând contravaloarea celor 911 arbori tăiaţi fără drept ale căror cioate au fost identificate cu prilejul cercetării la faţa locului/controlului efectuat în cursul anului 2017. - Legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciul reclamat, cioatele nejustificate identificate şi respectiv prejudiciul suferit de regie fiind consecinţa directă a neîndeplinirii de către pârât a obligaţiilor privind paza fondului forestier din cantonul gestionat „Valea Pietrii”. - Vinovăţia, sub forma intenţiei, în condiţiile în care nu numai că pârâtul nu a asigurat paza fondului forestier, dar mai mult decât atât a participat în calitate de autor sau complice la faptele de tăiere şi furt de material lemnos. În drept, acţiunea este întemeiată pe prevederile art. 194, art. 1350 Cod Civil, art. 51 din Legea nr.46/2008 - Codul Silvic, art. 254, art. 268 alin.(1) lit.c din Legea nr.53/2003 - Codul Muncii, HG nr.1076/2009 pentru aprobarea Regulamentului de pază a fondului forestier, art. 25 alin.(5) Cod procedură civilă, art. 269 Codul Muncii, art. 208 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, cu modificările şi completările ulterioare. Acţiunea este scutită de plata taxei de timbru. Pârâtul nu a depus întâmpinare. În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri. Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele: Pârâtul B***** J**** a fost angajat în funcţia de pădurar la cantonul ”Valea Pietrii” înfiinţat în cadrul reclamantei în vederea administrării fondului forestier al comunei Apaţa, în baza contractului individual de muncă nr. 103/05.09.2016 (f. 8 – 10). Aceste atribuţii au fost exercitate de către pârâtul, B***** J****, până în data de 25.05.2018 când raporturile de muncă ale acestuia cu pârâta au încetat în temeiul demisiei formulate de către angajat, înregistrată sub nr.1627/26.04.2018 şi Deciziei nr.21/30.04.2018. În intervalul 19.07.2017 - 14.09.2017, în cantonul Valea Pietrii gestionat de pădurar, pârâtul B***** J****, s-a efectuat un control de fond, în condiţiile dispoziţiilor art. 15 şi următoarele din HG nr.1076/2009 pentru aprobarea Regulamentului de pază a fondului forestier. Acest control a fost efectuat ca urmare a cercetării la faţa locului dispusă în cadrul Dosarului nr.1049/P/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalului Braşov, cu participarea personalului având atribuţii de paza din cadrul regiei, şi anume: pădurarul titular de canton, B***** J****, Şeful de district, ing. Gal Elemer şi responsabilul pază şi protecţie, ing. Clinciu Gheoerghe Viorel. Prin ordonanţa emisă în data de 28.06.2017 în cadrul Dosarului nr.1049/P/2016, faţă de pârâtul B***** J**** s-a dispus punerea în mişcare a urmării penale pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin.1, alin.2 Cod penal, tăiere fără drept de arbori prevăzută de art.107 alin.(1) lit.d), alin.2 lit d) din Legea nr.46/2008 - Codul Silvic şi furt de arbori prevăzută de art.109 alin (1) lit.d, alin.2 lit.d) din Legea nr.46/2008. Rezultatele controlului efectuat sunt consemnate în actul de control de fond înregistrat la reclamantă sub nr.4367/15.09.2017 conform căruia în cantonul gestionat de pădurarul B***** J****, s-au identificat 911 cioate nejustificate cu un volum total de 108,896 mc şi o valoare a prejudiciului de 27.460,395 lei. Evaluarea prejudiciului adus fondului forestier prin tăierile ilegale (cioate nejustificate) constatate cu prilejul cercetării la fata locului în urma căreia s-a întocmit actul de control de fond nr.4367/15.09.2017 s-a făcut în conformitate cu dispoziţiile OUG nr.85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, cu modificările si completările ulterioare şi cu dispoziţiile art. 105 din Legea nr.46/2008 - Cod Silvic, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum rezultă din fişa de calcul a prejudiciului f.25-33. Verificările interne cu privire la rezultatele controlului efectuat în cantonul Valea Pietrii, au relevat faptul că niciuna din cele 911 cioate nejustificate identificare nu sunt înscrise în condica de serviciu a pădurarului şi nu sunt raportate conducerii regiei sau organelor de cercetare penala abilitate în acest sens pentru verificare au fost ataşate înscrisuri f.34-101. În sprijinul celor mai sus precizate au fost verificate înscrisurile ataşate cererii de chemare în judecată care nu au fost contestate de către pârât, în copie certificată de conformitate cu originalul, condica de serviciu şi rapoartele privind rezultatele patrulării întocmite în cursul anului 2017 de către pârâtul, B***** J****, astfel cum au fost înregistrate la registratura reclamantei. Nota de lichidare cuprinde valoarea prejudiciului menţionat în actul de control nr.5559, 5560, 5561/11.1.2017. Pârâtul nu a depus întâmpinare, nu s-a prezentat la nici un termen de judecată, nu a oferit nici o apărare pentru a infirma cele susţinute în acţiune. Prejudiciul cauzat reclamantului, recunoscut de către pârât, este dovedit prin documentele anexate la dosarul cauzei. Conform art. 254 alin. 1 din Legea nr. 53/2003, republicată (Codul muncii), „Salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor si principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor.” Art. 1350 Cod civil prevede că „Orice persoana trebuie să îşi execute obligaţiile pe care le-a contractat (alin. 1). Atunci când, fără justificare, nu îşi îndeplineşte aceasta îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părţí şi este obligată să repare acest prejudiciu, în condiţiile legii (alin. 2)”. Conform fişei postului pârâtul „întocmeşte, verifică şi urmăreşte situaţia încasărilor aferente contractelor de închiriere şi raportează către CJ situaţia privind sumele de virat către acesta, urmărind virarea lunară a acestor drepturi cu încadrarea în cota aferentă”. Pârâtul nu a respectat atribuţiile din fişa postului motiv pentru care cu ocazia cercetării disciplinare s-a constata producerea unei pagube în cuantum de 27.460,395 lei. În prezenta cauză instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile atragerii răspunderii patrimoniale a pârâtului fiind dovedită calitatea de salariat al angajatorului păgubit a celui care a produs paguba la data producerii acesteia, existenţa faptei ilicite şi personale a salariatului, săvârşită în legătură cu munca sa, existenţa prejudiciului cauzat patrimoniului angajatorului, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăţia salariatului. Angajatorul a făcut dovada în instanţă a sarcinilor de serviciu a căror neîndeplinire şi respectiv îndeplinire defectuoasă a dus la producerea prejudiciului, în acest sens fiind reţinute atât atribuţiile din fişa postului cât şi aspectele din cercetarea disciplinară şi pe care pârâtul le-a recunoscut fără nici un fel d obiecţiuni. În ceea ce priveşte vinovăţia Codul muncii nu face nici o distincţie răspunderea patrimonială fiind angajată în egală măsură pentru toate formele vinovăţiei fie că sunt săvârşite cu intenţie – directă sau indirectă, din imprudenţă sau din neglijenţă. De asemenea pentru răspunderea patrimonială distincţia dintre formele şi gradele de vinovăţie nu produce efecte întrucât salariatul răspunde de producerea prejudiciului, chiar şi în cazul când culpa sa este foarte uşoară. Principalele modalităţi de stabilire şi recuperare a prejudiciului produs sunt învoiala părţilor şi acţiunea în justiţie. Răspunderea patrimonială fiind o răspundere contractuală (art. 253 alin.1 şi art. 254 alin.1 din Codul Muncii este evident că cele două părţi angajatorul şi salariatul se pot înţelege asupra existenţei prejudiciului produs uneia dintre ele şi a condiţiilor de reparare a lui. Este o soluţie firească ce rezultă din caracterul consensual al contractului individual de muncă (mutus consensus). De altfel, şi modificarea acestui contract poate interveni în principiu, numai prin acordul părţilor (art.41 alin.1 din Codul Muncii). Răspunderea patrimonială derivă din contract reprezentând o consecinţă a nerespectării unor obligaţii contractuale. Recuperarea pagubelor produse angajatorului prin acordul părţilor a căpătat o reglementare legală în urma completării art. 254 din Codul Muncii prin Legea nr. 40/2011. Conform noului text de lege alin.3 „În situaţia în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina şi în legătură cu munca sa va putea solicita salariatului printr-o notă de constatare şi evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părţilor, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării.” Aşadar, nota de constatare şi evaluare a pagubei nu produce prin ea însăşi nici un efect juridic împotriva salariatului, dacă nu se realizează acordul părţilor. Fără acest acord ea poate fi folosită cel mult ca probă în conflictul de muncă având ca obiect angajarea răspunderii patrimoniale a salariatului. Începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1.900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/oră” conform HG NR. 846/2017. Instanţa de judecată a fost sesizată dat fiind faptul că pârâtul nu a executat de bună voie obligaţia de despăgubire pe care a recunoscut-o în faza de cercetare. În literatura de specialitate s-a apreciat faptul că instanţa de judecată nu ar mai putea fi sesizată de păgubit pentru ca acesta să stabilească cuantumul despăgubirilor şi modalitatea de recuperare a pagubei. Dacă instanţa este sesizată va trebui să ia act de învoiala părţilor şi să verifice dacă învoiala nu urmăresc un scop imoral sau ilicit, dacă nu este potrivnică legilor, intereselor statului sau părţilor şi dacă nu este rezultatul unui viciu de consimţământ. În cauză nu a fost identificată îndeplinirea unor astfel de situaţii. Totodată nu există nici un impediment ca salariatul să recunoască prejudiciul şi să îşi asume un angajament scris de plată. Pentru a fi valabil el trebui acceptata de angajator, cum a fost cazul în speţa de faţă. În ambele situaţii însă trebuie avut în vedere faptul că nici învoiala părţilor şi nici angajamentul de plată nu constituie titluri executorii şi drept urmare în baza lor nu se pot face reţineri lunare din drepturile salariale pentru acoperirea pagubei. În raport de această stare de fapt şi drept reclamanta s-a adresat instanţei de judecată în vederea obţinerii unui titlu executoriu pe care să poată să îl pună în executare dat fiind faptul că fostul salariat pârâtul din prezenta cauză nu şi-a executat obligaţia de reparare a prejudiciului produs reclamantei, prin plata de bună voie, în condiţiile în care fostul angajator a fost de acord inclusiv cu încetarea raporturilor de muncă. Raporturile juridice dintre părţi sunt guvernate de prevederile Legii nr.53/2003 privind Codul muncii, care prevede la art.295 în sensul că ,,(1) Dispoziţiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziţii cuprinse în legislaţia muncii şi, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispoziţiile legislaţiei civile”. Din legislaţia civilă sunt relevante sub aspectul analizat următoarele norme: - art. 1.531 ,,(1) Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării. (2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor şi beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea întinderii prejudiciului se ţine seama şi de cheltuielile pe care creditorul le-a făcut, într-o limită rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (3) Creditorul are dreptul şi la repararea prejudiciului nepatrimonial. Din probele administrate în cauză sunt întrunite toate cele patru condiţii ale angajării răspunderii civile contractuale pentru prejudiciul cauzat regiei reclamante, respectiv: Există fapta ilicită, constând în neîndeplinirea obligaţiilor de pază a fondului forestier în vederea identificării la timp şi tragerii la răspundere a autorilor faptelor de tăiere fără drept şi furt de material lemnos din cantonul gestionat. Această fapta a fost săvârşită de către pârât prin omisiune şi anume pârâtul nu a constatat şi nu a comunicat regiei existenţa celor 911 cioate nejustificate constatate cu prilejul controlului de fond efectuat în cursul anului 2017; participarea în calitate de autor/coautor sau de complice la săvârşirea faptelor de tăiere fără drept şi de furt de arbori din fondul forestier gestionat, astfel cum rezultă din cuprinsul ordonanţei din 20.04.2021 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov în Dosar 1049/P/2016. S-a făcut dovada prejudidiciul în valoare de 27.460,40 lei reprezentând contravaloarea celor 911 arbori tăiaţi fără drept ale căror cioate au fost identificate cu prilejul cercetării la faţa locului/controlului efectuat în cursul anului 2017. S-a făcut dovada legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciul reclamat, cioatele nejustificate identificate şi respectiv prejudiciul suferit de regie fiind consecinţa directă a neîndeplinirii de către pârât a obligaţiilor privind paza fondului forestier din cantonul gestionat „Valea Pietrii”. S-a făcut dovada vinovăţia, sub forma intenţiei, în condiţiile în care nu numai că pârâtul nu a asigurat paza fondului forestier, dar mai mult decât atât a participat în calitate de autor sau complice la faptele de tăiere şi furt de material lemnos. În raport de această stare de fapt şi de drept instanţa apreciază că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru atragerea răspunderii patrimoniale, pârâtul deşi legal citat nu s-a apărat în nici un fel, nu a depus întâmpinare, nu s-a prezentat în instanţă, nu a invocat vicii de consimţământ sau alte apărări prin care să facă dovada că nu este de acord cu cele consemnate în acţiunea introductivă de instanţă, în înscrisurile administrate în probaţiune depuse la dosarul cauzei, nu a contestat semnătura de pe nici unul dintre acestea, motiv pentru care va admite acţiunea formulată de reclamant.” în locul considerentelor iniţiale. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Apelul se depune la Tribunalul Braşov. Dată în Camera de Consiliu. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi 28.06.2022.
Incheiere indreptare eroare materiala din 28.06.2022Admite cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul OCOLUL SILVIC BUCEGI-PIATRA CRAIULUI-CIUCAŞ R.A. în contradictoriu cu pârâtul BÖLÖNI JÁNOS. Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 27460,40 lei cu titlul de daune reprezentând contravaloare cioate nejustificate constatate cu prilejul controlului de fond efectuat în intervalul 19.07.2017-14.09.2017 în cantonul „Valea Pietrii”. Ia act că reclamantul îşi rezervă dreptul de a solicita obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată pe cale separată. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Apelul se va depune la Tribunalul Braşov. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi 03.05.2022.
Hotarare 492/2022 din 03.05.2022Amână pronunţarea în cauză la data de 03.05.2022, aceasta urmând a se realiza prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.
Incheiere amanare initiala a pronuntarii din 19.04.2022Termenul de judecată a fost preschimbat din data de 22.02.2022 în data de 19.04.2022.
Incheiere de sedinta din 22.02.2022Preschimbă termenul din data de 22.02.2022 sala T1 ora 09:00 în data de 19.04.2022 sala T1 ora 09:00. Dispune citarea părţilor. Dată în Camera de consiliu şi pronunţată în şedinţă publică azi, 15.02.2022.
Incheiere de sedinta din 15.02.2022