B**** G*******
Intimat ReclamantC*** J******** D* P***** G*****
Apelant PârâtC*** N******** D* P***** P****** - C****** C******* D* C**********
Apelant PârâtÎNCHEIERE - 28.04.2022 - Cameră de Consiliu Din oficiu dispune îndreptarea erorii materiale strecurate în considerentele D.C. nr.198/18.03.2022 a Curţii de apel Galaţi în sensul că în loc de: “Asupra apelului înregistrat la Curtea de Apel Galaţi – Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale sub nr.4878/121/2020. Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele : Prin sentinţa civilă nr. 1541/21.10.2021, Tribunalul Galaţi a respins excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei Casa Naţională de Pensii Publice Bucureşti-Comisia Centrală de Contestaţii, a inadmisibilităţii şi a tardivităţii ca fiind nefondate. A admis în parte cererea formulată de reclamantul B**** G*******, având domiciliul în Grecia, localitatea Neapoli Thessaloniki, Str. Iasonidou Nr.5, cu domiciliul procesual ales la Dima Chiraţa, Calea Vitan, nr.233, bl.1A, sc.1, et.2, ap.7, în contradictoriu cu pârâtele C*** J******** D* P***** G***** cu sediul în Galaţi, Str. Ştiinţei nr. 97, jud. Galaţi şi C*** N******** D* P***** P****** - C****** C******* D* C********** cu sediul în Bucureşti, Sector 2, Str. Latină nr.8, având ca obiect „contestaţie decizie de pensionare”. A dispus anularea deciziei nr. 260881/16.02.2016 emisă de intimata C*** J******** D* P***** G*****. A obligat pe intimata C*** J******** D* P***** G***** să emită pentru contestator decizia de pensie comunitară în funcţie de stagiul de cotizare realizat în baza Regulamentelor CEE nr. 883/2004 şi nr. 987/2009 şi pentru perioada 14.03.2007-11.05.2017. A obligat pe intimata C*** J******** D* P***** G***** să plătească contestatorului drepturile de pensie stabilite pentru perioada 14.03.2007-11.05.2017. A respins capătul de cerere privind obligarea intimatei Casa Naţională de Pensii Publice Bucureşti-Comisia Centrală de Contestaţii să emită o hotărâre de admitere a contestaţiei sale, ca fiind nefondat. Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele : Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi sub nr. 4878/121/2020 la data de 22.12.2020, contestatorul B**** G******* a formulat în contradictoriu cu intimata C*** J******** D* P***** G***** contestaţie împotriva deciziei nr. 260881/16.02.2016, solicitând anularea deciziei, şi obligarea intimatei la emiterea unei decizii de acordare a drepturilor de pensie pentru perioada 14.03.2007-11.05.2017 şi la plata a drepturilor de pensie astfel stabilite, precum şi obligarea intimatei Casa Naţională de Pensii Publice Bucureşti-Comisia Centrală de Contestaţii să emită o hotărâre de admiterea cererii sale. În motivarea cererii, contestatorul a arătat în esenţă că în anul 2007 s-a adresat CNPP Grecia în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă, cu luarea în considerare şi a perioadei în care a prestat activitate pe teritoriul României, respectiv o perioadă de 24 de ani, 8 luni şi 20 zile. În urma acestei solicitări, dând eficienţă Regulamentelor Europene nr. 1408/71 şi nr. CE 574/72, autoritatea grecească a solicitat părţii române să stabilească dreptul său de pensie pentru perioada lucrată pe teritoriul României, cu luarea în calcul a perioadei de 19 ani şi 7 luni de cotizare realizat în Grecia şi, potrivit dispoziţiilor legale să emită decizia de pensionare. A susţinut contestatorul că intimata C*** J******** D* P***** G***** prin decizia nr. 260881/16.02.2016 i-a comunicat faptul că anterior aderării României la Uniunea Europeană s-a încheiat un Acord bilateral între România şi Grecia şi că aceasta nu are nici o obligaţie de acordare a unor drepturi de pensie, astfel că trebuie să depună o nouă cerere în Grecia. A arătat că abordarea problemei dreptului său de pensie de către intimata CJP Galaţi este greşită, întrucât, raportat la calitatea sa de refugiat politic elen repatriat (cetăţean european), i se aplică cu prioritate Regulamentele Europene 1408/71 şi 574/72 în detrimentul reglementării anterioare, respectiv Tratatul Bilateral Economic dintre România şi Grecia din 1996, modificat prin Acordul din 2003. A apreciat contestatorul că, potrivit instrucţiunilor de aplicare a regulamentelor europene sus amintite, dreptul său la pensie trebuia stabilit începând cu data depunerii, respectiv 14.03.2007, fără a cerceta calitatea sa de refugiat politic repatriat. La stabilirea dreptului său de pensie pentru perioada lucrată în Grecia s-a avut în vedere şi perioada de 15 ani lucrată pe teritoriul României, dar această recunoaştere nu are caracterul unei pensii pentru perioada cotizată şi în baza cotizaţiilor plătite, ci are un caracter complementar pentru a i se acorda o pensie socială şi pentru a i se complini dreptul la pensie cu vechimea acumulată în Grecia. Dacă s-ar fi avut în vedere stagiul de cotizare din România, atunci ar fi trebuit luată în calcul întreaga perioada de 20 ani, 9 luni şi 21 de zile, şi nu 15 ani, maximul stabilit pentru fiecare cetăţean refugiat politic repatriat. Însă, începând cu data 01.01.2007 nu se mai aplică Tratatul Bilateral dintre România şi Grecia, întrucât a intrat în vigoare Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană, care nu a acceptat aplicarea dispoziţiilor normelor europene de asigurări sociale şi prestaţii la pensie, acestei categorii de cetăţeni europeni – refugiaţi politici eleni repatriaţi. Mai mult, contestatorul a învederat că, potrivit aplicării în timp a normelor de drept, ultima reglementare în vigoare şi de imediată aplicare este Norma europeană CEE/1408/71 şi CEE/574/72, şi nu Acordul Economic Bilateral dintre România şi Grecia. A subliniat că la data de 31.03.2012 la Comisia Europeană s-a declanşat împotriva României procedura de înfringement pentru nerespectarea legislaţiei privind asigurările şi prestaţiile sociale în ceea ce priveşte stabilirea drepturilor de pensie ale refugiaţilor politici eleni repatriaţi din România, pentru încălcarea legislaţiei europene – CEE/1408/71, CEE/883/2004, CEE 883/2004 şi CEE/987/2009. A mai susţinut contestatorul că nu sunt respectate normele europene, norme care îi dau posibilitatea accesului la baza de date referitoare la stagiul său de cotizare în România şi la valoarea punctului de pensie stabilit pentru fiecare perioadă lucrată pe teritoriul României. De asemenea, a arătat că după intrarea României în Uniunea Europeană la data de 01.01.2007, i se aplică norma europeană, astfel încât stabilirea valorii punctului de pensie şi acordarea dreptului de pensie rămân ca obligaţie în sarcina statului român prin C*** J******** D* P***** G*****, obligaţie pe care statul grec nu o poate complini, întrucât nu deţine baza de date şi nici nu are competenţa în acest sens. În drept, au fost invocate dispoziţiile din Regulamentele Europene 1408/71 şi 574/72, modificate şi completate, precum şi Instrucţiunile de punere în aplicare a acestor regulamente. Intimatele C*** J******** D* P***** G***** şi Casa Naţională de Pensii Publice-Comisia Centrală de Contestaţii au formulat întâmpinare prin care au invocat excepţia tardivităţii, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi excepţia inadmisibilităţii, iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea contestaţiei ca nefondată. Au precizat că în cauză contestatorul s-a adresat IKA-ETAM Grecia printr-o cerere, prin care a solicitat acordarea drepturilor de pensie cuvenite, având în vedere activitatea pe care a desfăşurat-o pe teritoriul României, respectiv 24 ani, 8 luni şi 20 zile şi pe teritoriul Greciei 16 ani, 3 luni şi 1 zi, însă autoritatea din Grecia a solicitat părţii române să stabilească dreptul său de pensie pentru perioada lucrată pe teritoriul României. Astfel contestatorul a formulat cerere către CJP Galaţi la data de 01.07.2007, iar în urma analizării cererii şi dosarului contestatorului, intimata a respins cererea prin decizia nr. R 10988/13.01.2014, reţinând că nu se poate stabili dreptul de pensie întrucât „potrivit prevederilor art. 5 al Acordului din 23.02.1996 privind recunoaşterea şi valorificarea totală sau parţială la pensie în Grecia a unor perioade realizate în România, orice obligaţie a părţii române privind drepturile de asigurări sociale ale refugiaţilor politici greci repatriaţi, încetează”. De asemenea, au mai precizat că s-a emis o nouă decizie nr. 260881/21.12.2015 de acordare a pensiei comunitare ca urmare a pronunţării unei hotărâri UE, decizie care nu a fost contestată, pentru ca ulterior aceasta să fie revizuită prin decizia nr. 260881/16.02.2016, întrucât nu s-a ţinut cont de faptul că decizia nr. R 10988/13.01.2014 era definitivă la data pronunţării hotărârii UE, astfel că titularul trebuia să formuleze o nouă cerere pentru acordarea drepturilor sale. Au susţinut, că au comunicat această ultimă decizie din 16.02.2016 autorităţilor din Grecia şi în urma comunicărilor dintre cele două instituţii, s-a emis decizia nr. 272095/28.11.2017 privind acordarea unor drepturi de pensie comunitară începând cu data de 11.05.2017, decizie care nu a fost contestată, data formulării unei noi cereri-formularul E202 la instituţia din Grecia. Ca urmare, în luna februarie 2018 i s-au achitat drepturile de pensie restante în cuantum de 9.179 lei. În drept, au invocat disp. art. 205-208 C.pr.civ. Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar în temeiul art. 157 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. În temeiul dispoziţiilor art. 258 C.pr.civ., instanţa a încuviinţat pentru părţi proba cu înscrisuri. Potrivit dispoziţiilor art. 248 C.pr.civ., instanţa a analizat cu pioritate excepţiile invocate de intimate prin întâmpinare. În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei Casa Naţională de Pensii Publice Bucureşti-Comisia Centrală de Contestaţii, tribunalul a reţinut că este nefondată, întrucât potrivit dispoziţiilor art. 32 coroborate cu ale art. 36 C.pr.civ., una din condiţiile necesare pentru ca o persoană fizică sau juridică să fie parte într-un proces civil este aceea să aibă calitate procesuală, respectiv să existe identitate între părţi şi subiectele raportului juridic litigios. Astfel, calitatea procesuală pasivă reprezintă identitatea dintre persoana pârâtului şi cel ?inut în raportul juridic dedus judeca?ii. În speţă, tribunalul reţine că se solicită obligarea intimatei Casa Naţională de Pensii Publice Bucureşti-Comisia Centrală de Contestaţii să emită o hotărâre de admiterea cererii sale, în condiţiile în care a formulat o contestaţie, care nu a fost soluţionată până la această dată. Prin urmare, instanţa a respins această excepţie ca fiind nefondată. Asupra excepţiei inadmisibilităţii, instanţa a reţinut că aceasta se referă la un gen de acţiune care nu poate fi promovată în justiţie, dreptul pretins încălcat neregăsindu-şi ocrotire în sfera juridicului şi care îl pune pe magistrat în imposibilitate să o analizeze. Analizând prezenta cerere, instanţa a constatat că nu se încadrează în această categorie şi prin urmare, a respins-o ca fiind nefondată excepţia inadmisibilităţii. Asupra excepţiei tardivităţii, instanţa a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 109 alin. 2 C.pr.civ., „sesizarea instanţei se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată. Potrivit art. 149 din Legea nr. 263/2010, „(1)deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii şi de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrala de Contestaţii, respectiv la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii. (2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedura administrativa prealabila, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.” Prin art. 150 alin. 3 din Legea nr. 263/2010, legiuitorul a reglementat în mod imperativ faptul că, în soluţionarea contestaţiilor, Comisia Centrală de Contestaţii (…) adoptă hotărâri ce se comunică persoanelor în cauză şi caselor teritoriale de pensii în termen de 5 zile de la adoptare, iar la art. 151 alin. (3), se arată că „hotărârile prevăzute la art. 150 alin. (3) pot fi atacate la instanţa judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare”. Este adevărat că după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, pot face obiect al controlului judecătoresc numai Hotărârile emise de Comisia Centrală de Contestaţii, însă în prezenta cauză deşi contestaţia a fost depusă la CJP Galaţi la data de 31.10.2016, astfel cum se susţine prin adresa nr. 190/01.10.2021 emisă de intimată(fila 167 dosar), aceasta nu a fost soluţionată nici până la această dată, astfel că nu se poate imputa contestatorului acest aspect, astfel că şi această excepţie a fost respinsă ca fiind nefondată. Pe fondul cauzei, analizând şi coroborând materialul probator administrat în prezenta cauză, instanţa a reţinut următoarele: Contestatorul Bălan Gheorghe, născută în România la data de 01.11.1943, este refugiat politic din România, repatriat în Grecia. La data de 14.03.2007 s-a adresat Casei Naţionale de Pensii şi Asigurări Sociale din Grecia-IKA ETAM-pentru a i se stabili drepturile de pensie pentru limita de vârstă, având în vedere şi perioada în care a lucrat pe teritoriul României, respectiv 24 ani, 8 luni şi 20 de zile conform atestatului privind cariera de asigurat în România. Autoritatea grecească a dat curs cererii sale şi, potrivit Regulamentului European 1408/71 şi Regulamentului CE 574/72, a solicitat părţii române să stabilească dreptul de pensie al contestatoarei pentru perioada lucrată în România, cu luarea în calcul a perioadei de cotizare în Grecia în perioada 09.1985-2006, corespondentul a 10.051 zile de muncă, potrivit legii statului elen(file file 44, 45 dosar). Prin Decizia R 10988/13.01.2014 emisă de C*** J******** D* P***** G***** a fost respinsă cererea de pensionare pentru limită de vârstă privind pe contestatorul B**** G*******, motivul respingerii fiind calitatea acesteia de refugiat politic grec repatriat faţă de care, în temeiul art. 5 din Acordul din 23.02.1996 încheiat între Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene, partea română nu are nicio obligaţie de acordare a unor drepturi de pensie(file 101, 102 dosar), decizie care nu a fost contestată. În cuprinsul deciziei emise de C*** J******** D* P***** G***** se menţionează stagiul de cotizare realizat de contestator în România ca fiind de 24 ani, 8 luni şi 20 zile, iar în Grecia de 16 ani, 3 luni şi 1 zi. Tribunalul a reţinut că deşi, în anul 2010, după aderarea României la Uniunea Europeană, stabilirea dreptului de pensie trebuia să se facă conform legisla?iei române ?i Regulamentelor nr. 1408/71 ?i nr. 574/72, casa teritorială de pensii a respins aceste solicitări, întrucât a considerat că le sunt aplicabile prevederile Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitivă a compensării contribuţiilor de asigurări sociale ale refugiaţilor politici greci repatriaţi din România, semnat la Atena, la 23 februarie 1996. Este de necontestat caracterul obligatoriu în România al unui Regulament European, în baza art. 288 alin. 2 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, precum şi împrejurarea că regulamentul intră în vigoare faţă de un nou stat membru de la data aderării la Uniune. Potrivit celui de al şaselea considerent al Regulamentului nr. 1408/71:„[…] dispoziţiile de coordonare trebuie să le garanteze lucrătorilor care se deplasează în cadrul Comunităţii, precum şi persoanelor aflate în întreţinerea lor şi urmaşilor acestora menţinerea drepturilor şi avantajelor dobândite sau în curs de a fi dobândite”. Articolul 6 din regulamentul menţionat prevede următoarele:„Sub rezerva dispoziţiilor articolelor 7, 8 şi 46 alineatul (4), prezentul regulament înlocuieşte, cu privire la persoanele şi problemele din domeniul său de aplicare, dispoziţiile oricărei convenţii de securitate socială la care sunt părţi: (a) […] exclusiv două sau mai multe state membre. Prin derogare de la acest articol 6, articolul 7 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul nr. 1408/71 prevede:„Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 6, continuă să se aplice următoarele: (c) unele dispoziţii ale convenţiilor în domeniul securităţii sociale pe care statele membre le au încheiat anterior datei de la care se aplică prezentul regulament, în cazul în care ele sunt mai favorabile beneficiarilor sau dacă ele decurg din împrejurări istorice specifice şi au un efect limitat în timp şi dacă ele sunt prezentate în anexa III. Acordul bilateral dintre guvernele elen şi român, încheiat la 23 februarie 1996, pentru reglementarea definitivă a compensării contribuţiilor de asigurări sociale ale refugiaţilor politici greci repatriaţi din Romania nu este reprodus în anexa III la Regulamentul nr. 1408/71. Problema de drept esenţială în prezenta cauză este dacă dispoziţiile Regulamentelor nr. 1408/71 ?i nr. 574/72 sunt sau nu aplicabile în spe?ă, având în existenţa acordului bilateral dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene. Această problemă de drept a făcut obiectul unor întrebări preliminare formulate de instanţe din România. Prin Ordonanţa pronunţată la data de 22. 01.2015 în cauzele conexate C-401/13 şi C-432/13 Balasz-Casa Judeţeană de Pensii Cluj şi prin Ordonanţa din data de 22 aprilie 2015 în cauza C-646/13 Curtea de Justiţie a Uniunii Europene stabileşte că un acord bilateral privind prestaţiile de securitate socială ale resortisanţilor unuia dintre statele semnatare care au avut calitatea de refugiaţi politici pe teritoriul celuilalt stat semnatar, încheiat la o dată la care unul dintre cele două state semnatare nu aderase încă la Uniune şi care nu figurează în anexa III la acest regulament, nu rămâne aplicabil situaţiei unor refugiaţi politici repatriaţi în statul lor de origine înainte de încheierea acordului bilateral şi de intrarea în vigoare a regulamentului menţionat. Prin urmare, conform jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, contestatorului urmează a i se aplica Regulamentul 1408/71, cu modificările şi completările ulterioare. În consecinţă, decizia contestată, nr. R/8746/10.08.2011 emisă de intimata Casa Judeţeană de Pensii Brăila prin care s-a refuzat stabilirea unei pensii pe motiv că se aplică Acordul bilateral din 1996 este nelegală. Ca urmare, ulterior, ca urmare a cererii din data de 15.12.2015, C*** J******** D* P***** G***** emite decizia nr. 260881/21.12.2015(file 104, 106 dosar), prin raportare la Regulamentul 1408/71 şi la Regulamentul 574/72 pentru stabilirea modalităţilor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor salariaţi, lucrătorilor independenţi şi membrilor familiilor acestora care se deplasează în interiorul Comunităţii, modificate şi completate prin Regulamentele nr. 883/2004 şi nr. 987/2009, prin care i s-au stabilit contestatorului drepturi de pensie comunitară începând cu data de 01.01.2007. Prin decizia nr. 260881/16.02.2016 C*** J******** D* P***** G***** a revizuit decizia nr. 260881/21.12.2015(file 106, 107 dosar), motivat de faptul că nu a formulat o cerere în acest sens, decizie împotriva căreia s-a formulat contestaţie la Comisia Centrală de Contestaţii, dar care nu a fost soluţionată, deşi au trecut mai mulţi ani. Ulterior, C*** J******** D* P***** G***** emite decizia nr. 272096/28.11.2017(file 118, 119 dosar) şi stabileşte contestatorului drepturi de pensie comunitară începând cu data de11.05.2017, prin raportare la Regulamentele nr. 883/2004 şi nr. 987/2009 şi Legea nr. 263/2010, ca urmare a cererii din data de 14.09.2017, decizie care nu este contestată şi astfel a rămas definitivă, fiind achitate şi drepturile de pensie restante acordate în baza acestei decizii. Practic, prin prezenta contestaţie se urmăreşte stabilirea acestor drepturi de pensie începând cu data formulării primei cereri de pensionare, respectiv din data de 14.03.2007 şi până la data emiterii ultimei decizii de stabilire a drepturilor de pensie comunitară, respectiv 11.05.2017. Raportat la motivul revizuirii, în sensul că nu se formulase cerere pentru acordarea pensiei, raportat la faptul că iniţial s-a respins cererea de acordare a pensiei comunitare ca urmare a interpretării greşite a dispoziţiilor legale aplicabile în cauză, instanţa reţine că revizuirea deciziei de pensionare pentru acest motiv este excesivă, aceasta cu atât mai mult cu cât chiar în cuprinsul deciziei de revizuire s-a reţinut că s-a formulat cerere în acest sens şi s-au stabilit drepturile de pensie începând cu data de 01.01.2007, iar pe de alată parte contestatorul îndeplinea condiţiile pentru stabilirea drepturilor de pensie. Ca urmare, s-a impus admiterea contestaţiei formulate, anularea deciziei nr. 260881/16.02.2016 emisă de intimata C*** J******** D* P***** G***** şi obligarea intimatei C*** J******** D* P***** G***** să emită pentru contestator decizie de pensie comunitară în funcţie de stagiul de cotizare realizat în baza Regulamentelor CEE nr. 883/2004 şi nr. 987/2009 şi pentru perioada 14.03.2007-11.05.2017 şi să-i plătească drepturile de pensie astfel stabilite. În ceea ce priveşte capătul de cerere privind obligarea intimatei Casa Naţională de Pensii Publice Bucureşti-Comisia Centrală de Contestaţii să emită o hotărâre de admitere a contestaţiei sale, faţă de soluţia ce urmează a fi pronunţată în cauză cu privire la primul capăt de cerere, instanţa l-a respins ca fiind nefondat.”, se va menţiona corect: “Asupra apelului înregistrat la Curtea de Apel Galaţi – Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale sub nr.4878/121/2020. Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele : Prin sentinţa civilă nr. 1541/21.10.2021, Tribunalul Galaţi a respins excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei Casa Naţională de Pensii Publice Bucureşti-Comisia Centrală de Contestaţii, a inadmisibilităţii şi a tardivităţii ca fiind nefondate. A admis în parte cererea formulată de reclamantul B**** G*******, având domiciliul în Grecia, localitatea Neapoli Thessaloniki, Str. Iasonidou Nr.5, cu domiciliul procesual ales la Dima Chiraţa, Calea Vitan, nr.233, bl.1A, sc.1, et.2, ap.7, în contradictoriu cu pârâtele C*** J******** D* P***** G***** cu sediul în Galaţi, Str. Ştiinţei nr. 97, jud. Galaţi şi C*** N******** D* P***** P****** - C****** C******* D* C********** cu sediul în Bucureşti, Sector 2, Str. Latină nr.8, având ca obiect „contestaţie decizie de pensionare”. A dispus anularea deciziei nr. 260881/16.02.2016 emisă de intimata C*** J******** D* P***** G*****. A obligat pe intimata C*** J******** D* P***** G***** să emită pentru contestator decizia de pensie comunitară în funcţie de stagiul de cotizare realizat în baza Regulamentelor CEE nr. 883/2004 şi nr. 987/2009 şi pentru perioada 14.03.2007-11.05.2017. A obligat pe intimata C*** J******** D* P***** G***** să plătească contestatorului drepturile de pensie stabilite pentru perioada 14.03.2007-11.05.2017. A respins capătul de cerere privind obligarea intimatei Casa Naţională de Pensii Publice Bucureşti-Comisia Centrală de Contestaţii să emită o hotărâre de admitere a contestaţiei sale, ca fiind nefondat. Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele : Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi sub nr. 4878/121/2020 la data de 22.12.2020, contestatorul B**** G******* a formulat în contradictoriu cu intimata C*** J******** D* P***** G***** contestaţie împotriva deciziei nr. 260881/16.02.2016, solicitând anularea deciziei, şi obligarea intimatei la emiterea unei decizii de acordare a drepturilor de pensie pentru perioada 14.03.2007-11.05.2017 şi la plata a drepturilor de pensie astfel stabilite, precum şi obligarea intimatei Casa Naţională de Pensii Publice Bucureşti-Comisia Centrală de Contestaţii să emită o hotărâre de admiterea cererii sale. În motivarea cererii, contestatorul a arătat în esenţă că în anul 2007 s-a adresat CNPP Grecia în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă, cu luarea în considerare şi a perioadei în care a prestat activitate pe teritoriul României, respectiv o perioadă de 24 de ani, 8 luni şi 20 zile. În urma acestei solicitări, dând eficienţă Regulamentelor Europene nr. 1408/71 şi nr. CE 574/72, autoritatea grecească a solicitat părţii române să stabilească dreptul său de pensie pentru perioada lucrată pe teritoriul României, cu luarea în calcul a perioadei de 19 ani şi 7 luni de cotizare realizat în Grecia şi, potrivit dispoziţiilor legale să emită decizia de pensionare. A susţinut contestatorul că intimata C*** J******** D* P***** G***** prin decizia nr. 260881/16.02.2016 i-a comunicat faptul că anterior aderării României la Uniunea Europeană s-a încheiat un Acord bilateral între România şi Grecia şi că aceasta nu are nici o obligaţie de acordare a unor drepturi de pensie, astfel că trebuie să depună o nouă cerere în Grecia. A arătat că abordarea problemei dreptului său de pensie de către intimata CJP Galaţi este greşită, întrucât, raportat la calitatea sa de refugiat politic elen repatriat (cetăţean european), i se aplică cu prioritate Regulamentele Europene 1408/71 şi 574/72 în detrimentul reglementării anterioare, respectiv Tratatul Bilateral Economic dintre România şi Grecia din 1996, modificat prin Acordul din 2003. A apreciat contestatorul că, potrivit instrucţiunilor de aplicare a regulamentelor europene sus amintite, dreptul său la pensie trebuia stabilit începând cu data depunerii, respectiv 14.03.2007, fără a cerceta calitatea sa de refugiat politic repatriat. La stabilirea dreptului său de pensie pentru perioada lucrată în Grecia s-a avut în vedere şi perioada de 15 ani lucrată pe teritoriul României, dar această recunoaştere nu are caracterul unei pensii pentru perioada cotizată şi în baza cotizaţiilor plătite, ci are un caracter complementar pentru a i se acorda o pensie socială şi pentru a i se complini dreptul la pensie cu vechimea acumulată în Grecia. Dacă s-ar fi avut în vedere stagiul de cotizare din România, atunci ar fi trebuit luată în calcul întreaga perioada de 20 ani, 9 luni şi 21 de zile, şi nu 15 ani, maximul stabilit pentru fiecare cetăţean refugiat politic repatriat. Însă, începând cu data 01.01.2007 nu se mai aplică Tratatul Bilateral dintre România şi Grecia, întrucât a intrat în vigoare Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană, care nu a acceptat aplicarea dispoziţiilor normelor europene de asigurări sociale şi prestaţii la pensie, acestei categorii de cetăţeni europeni – refugiaţi politici eleni repatriaţi. Mai mult, contestatorul a învederat că, potrivit aplicării în timp a normelor de drept, ultima reglementare în vigoare şi de imediată aplicare este Norma europeană CEE/1408/71 şi CEE/574/72, şi nu Acordul Economic Bilateral dintre România şi Grecia. A subliniat că la data de 31.03.2012 la Comisia Europeană s-a declanşat împotriva României procedura de înfringement pentru nerespectarea legislaţiei privind asigurările şi prestaţiile sociale în ceea ce priveşte stabilirea drepturilor de pensie ale refugiaţilor politici eleni repatriaţi din România, pentru încălcarea legislaţiei europene – CEE/1408/71, CEE/883/2004, CEE 883/2004 şi CEE/987/2009. A mai susţinut contestatorul că nu sunt respectate normele europene, norme care îi dau posibilitatea accesului la baza de date referitoare la stagiul său de cotizare în România şi la valoarea punctului de pensie stabilit pentru fiecare perioadă lucrată pe teritoriul României. De asemenea, a arătat că după intrarea României în Uniunea Europeană la data de 01.01.2007, i se aplică norma europeană, astfel încât stabilirea valorii punctului de pensie şi acordarea dreptului de pensie rămân ca obligaţie în sarcina statului român prin C*** J******** D* P***** G*****, obligaţie pe care statul grec nu o poate complini, întrucât nu deţine baza de date şi nici nu are competenţa în acest sens. În drept, au fost invocate dispoziţiile din Regulamentele Europene 1408/71 şi 574/72, modificate şi completate, precum şi Instrucţiunile de punere în aplicare a acestor regulamente. Intimatele C*** J******** D* P***** G***** şi Casa Naţională de Pensii Publice-Comisia Centrală de Contestaţii au formulat întâmpinare prin care au invocat excepţia tardivităţii, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi excepţia inadmisibilităţii, iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea contestaţiei ca nefondată. Au precizat că în cauză contestatorul s-a adresat IKA-ETAM Grecia printr-o cerere, prin care a solicitat acordarea drepturilor de pensie cuvenite, având în vedere activitatea pe care a desfăşurat-o pe teritoriul României, respectiv 24 ani, 8 luni şi 20 zile şi pe teritoriul Greciei 16 ani, 3 luni şi 1 zi, însă autoritatea din Grecia a solicitat părţii române să stabilească dreptul său de pensie pentru perioada lucrată pe teritoriul României. Astfel contestatorul a formulat cerere către CJP Galaţi la data de 01.07.2007, iar în urma analizării cererii şi dosarului contestatorului, intimata a respins cererea prin decizia nr. R 10988/13.01.2014, reţinând că nu se poate stabili dreptul de pensie întrucât „potrivit prevederilor art. 5 al Acordului din 23.02.1996 privind recunoaşterea şi valorificarea totală sau parţială la pensie în Grecia a unor perioade realizate în România, orice obligaţie a părţii române privind drepturile de asigurări sociale ale refugiaţilor politici greci repatriaţi, încetează”. De asemenea, au mai precizat că s-a emis o nouă decizie nr. 260881/21.12.2015 de acordare a pensiei comunitare ca urmare a pronunţării unei hotărâri UE, decizie care nu a fost contestată, pentru ca ulterior aceasta să fie revizuită prin decizia nr. 260881/16.02.2016, întrucât nu s-a ţinut cont de faptul că decizia nr. R 10988/13.01.2014 era definitivă la data pronunţării hotărârii UE, astfel că titularul trebuia să formuleze o nouă cerere pentru acordarea drepturilor sale. Au susţinut, că au comunicat această ultimă decizie din 16.02.2016 autorităţilor din Grecia şi în urma comunicărilor dintre cele două instituţii, s-a emis decizia nr. 272095/28.11.2017 privind acordarea unor drepturi de pensie comunitară începând cu data de 11.05.2017, decizie care nu a fost contestată, data formulării unei noi cereri-formularul E202 la instituţia din Grecia. Ca urmare, în luna februarie 2018 i s-au achitat drepturile de pensie restante în cuantum de 9.179 lei. În drept, au invocat disp. art. 205-208 C.pr.civ. Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar în temeiul art. 157 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. În temeiul dispoziţiilor art. 258 C.pr.civ., instanţa a încuviinţat pentru părţi proba cu înscrisuri. Potrivit dispoziţiilor art. 248 C.pr.civ., instanţa a analizat cu pioritate excepţiile invocate de intimate prin întâmpinare. În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei Casa Naţională de Pensii Publice Bucureşti-Comisia Centrală de Contestaţii, tribunalul a reţinut că este nefondată, întrucât potrivit dispoziţiilor art. 32 coroborate cu ale art. 36 C.pr.civ., una din condiţiile necesare pentru ca o persoană fizică sau juridică să fie parte într-un proces civil este aceea să aibă calitate procesuală, respectiv să existe identitate între părţi şi subiectele raportului juridic litigios. Astfel, calitatea procesuală pasivă reprezintă identitatea dintre persoana pârâtului şi cel ?inut în raportul juridic dedus judeca?ii. În speţă, tribunalul reţine că se solicită obligarea intimatei Casa Naţională de Pensii Publice Bucureşti-Comisia Centrală de Contestaţii să emită o hotărâre de admiterea cererii sale, în condiţiile în care a formulat o contestaţie, care nu a fost soluţionată până la această dată. Prin urmare, instanţa a respins această excepţie ca fiind nefondată. Asupra excepţiei inadmisibilităţii, instanţa a reţinut că aceasta se referă la un gen de acţiune care nu poate fi promovată în justiţie, dreptul pretins încălcat neregăsindu-şi ocrotire în sfera juridicului şi care îl pune pe magistrat în imposibilitate să o analizeze. Analizând prezenta cerere, instanţa a constatat că nu se încadrează în această categorie şi prin urmare, a respins-o ca fiind nefondată excepţia inadmisibilităţii. Asupra excepţiei tardivităţii, instanţa a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 109 alin. 2 C.pr.civ., „sesizarea instanţei se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată. Potrivit art. 149 din Legea nr. 263/2010, „(1)deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii şi de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrala de Contestaţii, respectiv la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii. (2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedura administrativa prealabila, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.” Prin art. 150 alin. 3 din Legea nr. 263/2010, legiuitorul a reglementat în mod imperativ faptul că, în soluţionarea contestaţiilor, Comisia Centrală de Contestaţii (…) adoptă hotărâri ce se comunică persoanelor în cauză şi caselor teritoriale de pensii în termen de 5 zile de la adoptare, iar la art. 151 alin. (3), se arată că „hotărârile prevăzute la art. 150 alin. (3) pot fi atacate la instanţa judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare”. Este adevărat că după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, pot face obiect al controlului judecătoresc numai Hotărârile emise de Comisia Centrală de Contestaţii, însă în prezenta cauză deşi contestaţia a fost depusă la CJP Galaţi la data de 31.10.2016, astfel cum se susţine prin adresa nr. 190/01.10.2021 emisă de intimată(fila 167 dosar), aceasta nu a fost soluţionată nici până la această dată, astfel că nu se poate imputa contestatorului acest aspect, astfel că şi această excepţie a fost respinsă ca fiind nefondată. Pe fondul cauzei, analizând şi coroborând materialul probator administrat în prezenta cauză, instanţa a reţinut următoarele: Contestatorul Bălan Gheorghe, născută în România la data de 01.11.1943, este refugiat politic din România, repatriat în Grecia. La data de 14.03.2007 s-a adresat Casei Naţionale de Pensii şi Asigurări Sociale din Grecia-IKA ETAM-pentru a i se stabili drepturile de pensie pentru limita de vârstă, având în vedere şi perioada în care a lucrat pe teritoriul României, respectiv 24 ani, 8 luni şi 20 de zile conform atestatului privind cariera de asigurat în România. Autoritatea grecească a dat curs cererii sale şi, potrivit Regulamentului European 1408/71 şi Regulamentului CE 574/72, a solicitat părţii române să stabilească dreptul de pensie al contestatoarei pentru perioada lucrată în România, cu luarea în calcul a perioadei de cotizare în Grecia în perioada 09.1985-2006, corespondentul a 10.051 zile de muncă, potrivit legii statului elen(file file 44, 45 dosar). Prin Decizia R 10988/13.01.2014 emisă de C*** J******** D* P***** G***** a fost respinsă cererea de pensionare pentru limită de vârstă privind pe contestatorul B**** G*******, motivul respingerii fiind calitatea acesteia de refugiat politic grec repatriat faţă de care, în temeiul art. 5 din Acordul din 23.02.1996 încheiat între Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene, partea română nu are nicio obligaţie de acordare a unor drepturi de pensie(file 101, 102 dosar), decizie care nu a fost contestată. În cuprinsul deciziei emise de C*** J******** D* P***** G***** se menţionează stagiul de cotizare realizat de contestator în România ca fiind de 24 ani, 8 luni şi 20 zile, iar în Grecia de 16 ani, 3 luni şi 1 zi. Tribunalul a reţinut că deşi, în anul 2010, după aderarea României la Uniunea Europeană, stabilirea dreptului de pensie trebuia să se facă conform legisla?iei române ?i Regulamentelor nr. 1408/71 ?i nr. 574/72, casa teritorială de pensii a respins aceste solicitări, întrucât a considerat că le sunt aplicabile prevederile Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitivă a compensării contribuţiilor de asigurări sociale ale refugiaţilor politici greci repatriaţi din România, semnat la Atena, la 23 februarie 1996. Este de necontestat caracterul obligatoriu în România al unui Regulament European, în baza art. 288 alin. 2 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, precum şi împrejurarea că regulamentul intră în vigoare faţă de un nou stat membru de la data aderării la Uniune. Potrivit celui de al şaselea considerent al Regulamentului nr. 1408/71:„[…] dispoziţiile de coordonare trebuie să le garanteze lucrătorilor care se deplasează în cadrul Comunităţii, precum şi persoanelor aflate în întreţinerea lor şi urmaşilor acestora menţinerea drepturilor şi avantajelor dobândite sau în curs de a fi dobândite”. Articolul 6 din regulamentul menţionat prevede următoarele:„Sub rezerva dispoziţiilor articolelor 7, 8 şi 46 alineatul (4), prezentul regulament înlocuieşte, cu privire la persoanele şi problemele din domeniul său de aplicare, dispoziţiile oricărei convenţii de securitate socială la care sunt părţi: (a) […] exclusiv două sau mai multe state membre. Prin derogare de la acest articol 6, articolul 7 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul nr. 1408/71 prevede:„Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 6, continuă să se aplice următoarele: (c) unele dispoziţii ale convenţiilor în domeniul securităţii sociale pe care statele membre le au încheiat anterior datei de la care se aplică prezentul regulament, în cazul în care ele sunt mai favorabile beneficiarilor sau dacă ele decurg din împrejurări istorice specifice şi au un efect limitat în timp şi dacă ele sunt prezentate în anexa III. Acordul bilateral dintre guvernele elen şi român, încheiat la 23 februarie 1996, pentru reglementarea definitivă a compensării contribuţiilor de asigurări sociale ale refugiaţilor politici greci repatriaţi din Romania nu este reprodus în anexa III la Regulamentul nr. 1408/71. Problema de drept esenţială în prezenta cauză este dacă dispoziţiile Regulamentelor nr. 1408/71 ?i nr. 574/72 sunt sau nu aplicabile în spe?ă, având în existenţa acordului bilateral dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene. Această problemă de drept a făcut obiectul unor întrebări preliminare formulate de instanţe din România. Prin Ordonanţa pronunţată la data de 22. 01.2015 în cauzele conexate C-401/13 şi C-432/13 Balasz-Casa Judeţeană de Pensii Cluj şi prin Ordonanţa din data de 22 aprilie 2015 în cauza C-646/13 Curtea de Justiţie a Uniunii Europene stabileşte că un acord bilateral privind prestaţiile de securitate socială ale resortisanţilor unuia dintre statele semnatare care au avut calitatea de refugiaţi politici pe teritoriul celuilalt stat semnatar, încheiat la o dată la care unul dintre cele două state semnatare nu aderase încă la Uniune şi care nu figurează în anexa III la acest regulament, nu rămâne aplicabil situaţiei unor refugiaţi politici repatriaţi în statul lor de origine înainte de încheierea acordului bilateral şi de intrarea în vigoare a regulamentului menţionat. Prin urmare, conform jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, contestatorului urmează a i se aplica Regulamentul 1408/71, cu modificările şi completările ulterioare. În consecinţă, decizia contestată, nr. R/8746/10.08.2011 emisă de intimata Casa Judeţeană de Pensii Brăila prin care s-a refuzat stabilirea unei pensii pe motiv că se aplică Acordul bilateral din 1996 este nelegală. Ca urmare, ulterior, ca urmare a cererii din data de 15.12.2015, C*** J******** D* P***** G***** emite decizia nr. 260881/21.12.2015(file 104, 106 dosar), prin raportare la Regulamentul 1408/71 şi la Regulamentul 574/72 pentru stabilirea modalităţilor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor salariaţi, lucrătorilor independenţi şi membrilor familiilor acestora care se deplasează în interiorul Comunităţii, modificate şi completate prin Regulamentele nr. 883/2004 şi nr. 987/2009, prin care i s-au stabilit contestatorului drepturi de pensie comunitară începând cu data de 01.01.2007. Prin decizia nr. 260881/16.02.2016 C*** J******** D* P***** G***** a revizuit decizia nr. 260881/21.12.2015(file 106, 107 dosar), motivat de faptul că nu a formulat o cerere în acest sens, decizie împotriva căreia s-a formulat contestaţie la Comisia Centrală de Contestaţii, dar care nu a fost soluţionată, deşi au trecut mai mulţi ani. Ulterior, C*** J******** D* P***** G***** emite decizia nr. 272096/28.11.2017(file 118, 119 dosar) şi stabileşte contestatorului drepturi de pensie comunitară începând cu data de11.05.2017, prin raportare la Regulamentele nr. 883/2004 şi nr. 987/2009 şi Legea nr. 263/2010, ca urmare a cererii din data de 14.09.2017, decizie care nu este contestată şi astfel a rămas definitivă, fiind achitate şi drepturile de pensie restante acordate în baza acestei decizii. Practic, prin prezenta contestaţie se urmăreşte stabilirea acestor drepturi de pensie începând cu data formulării primei cereri de pensionare, respectiv din data de 14.03.2007 şi până la data emiterii ultimei decizii de stabilire a drepturilor de pensie comunitară, respectiv 11.05.2017. Raportat la motivul revizuirii, în sensul că nu se formulase cerere pentru acordarea pensiei, raportat la faptul că iniţial s-a respins cererea de acordare a pensiei comunitare ca urmare a interpretării greşite a dispoziţiilor legale aplicabile în cauză, instanţa reţine că revizuirea deciziei de pensionare pentru acest motiv este excesivă, aceasta cu atât mai mult cu cât chiar în cuprinsul deciziei de revizuire s-a reţinut că s-a formulat cerere în acest sens şi s-au stabilit drepturile de pensie începând cu data de 01.01.2007, iar pe de alată parte contestatorul îndeplinea condiţiile pentru stabilirea drepturilor de pensie. Ca urmare, s-a impus admiterea contestaţiei formulate, anularea deciziei nr. 260881/16.02.2016 emisă de intimata C*** J******** D* P***** G***** şi obligarea intimatei C*** J******** D* P***** G***** să emită pentru contestator decizie de pensie comunitară în funcţie de stagiul de cotizare realizat în baza Regulamentelor CEE nr. 883/2004 şi nr. 987/2009 şi pentru perioada 14.03.2007-11.05.2017 şi să-i plătească drepturile de pensie astfel stabilite. În ceea ce priveşte capătul de cerere privind obligarea intimatei Casa Naţională de Pensii Publice Bucureşti-Comisia Centrală de Contestaţii să emită o hotărâre de admitere a contestaţiei sale, faţă de soluţia ce urmează a fi pronunţată în cauză cu privire la primul capăt de cerere, instanţa l-a respins ca fiind nefondat. Împotriva acestei sentinţe au declarat apel intimatele Casa Judeţeană de Pensii Gala?i (C.J.P. Gala?i) şi Comisia Centrală de Contestaţii - Casa Naţională de Pensii Publice (C.C.C.-C.N.P.P.), prin care au solicitat schimbarea în totalitate a hotărârii, iar în rejudecare, respingerea ac?iunii ca neîntemeiate. Astfel, apelantele au arătat că, la emiterea deciziei contestate, au fost avute în vedere dispozi?iile art. 52 ?i art. 103 din Legea nr. 263/2010, Legea nr. 63/1997 privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României ?i Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitivă a compensării contribu?iilor de asigurări sociale ale refugia?ilor politici greci repatria?i în România, semnat la Atena la 23.02.1996, precum ?i Instruc?iunile pentru aplicarea în sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale a Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 71 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salaria?i ?i cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunită?ii si Regulamentului 7 (CEE) nr.574/72 al Consiliului din 21 martie 72 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor salaria?i, lucrătorilor independen?i ?i membrilor familiilor lor care se deplasează în interiorul Comunită?ii, aprobate prin Decizia Pre?edintelui CNPAS nr.112/2009 cu modificările ?i completările ulterioare. De asemenea, s-a arătat că urmare a Hotărârii Cur?ii de Justi?ie a U.E. în cauzele conexate C-401/13 ?i C-432/13 Balzas ?i al?ii, drepturile de pensie comunitara se vor acorda doar dosarelor aflate în curs de solu?ionare la casele teritoriale ?i cererilor depuse spre solu?ionare ulterior. Persoanele pentru care cererile de pensie comunitara în rela?ia cu Grecia au fost solu?ionate cu decizii de respingere definitive, trebuie sa se adreseze din nou institu?iei de contact elene, pentru depunerea unei noi solicitări, care să fie transmisă prin intermediul formularelor europene de legătură, institu?iei în cauză din România; data depunerii cererii din Grecia va fi data de referin?ă avută în vedere la stabilirea drepturilor de pensie comunitară în cadrul sistemului public din România. Cererea de apel nu a fost motivată în drept suplimentar fa?ă de cele indicate în cuprinsul său ?i nu s-au solicitat probe noi în apel. Nu au fost ata?ate înscrisuri. Conform art.29 alin.1 lit.a din O.U.G. nr.80/2013, cererile de apel sunt scutite de taxă judiciară de timbru. Intimatul Bălan Gheorghe a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelurilor ca nefondate. În motivare, s-a arătat că intimata C.N.P.P. – Comisia de Contesta?ii are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât nu a solu?ionat contesta?ia pe care a formulat-o împotriva deciziei de revizuire 260881/16.02.2016. În plus, în situa?ia în care se anulează decizia 260881/16.02.2016 pentru nelegalitate netemeinicie, se ajunge la repunerea păr?ilor în situa?ia anterioară emiterii acestei decizii ?i men?inerea ca temeinică ?i legală a deciziei 260881/21.12.2015, necomunicată niciodată intimatului, prin care se dispune acordarea ?i punerea în plată a drepturilor de pensie începând cu data de 01.01.2007. Intimatul a mai apreciat că cererea nu este inadmisibilă ?i nici tardivă, sens în care a făcut referire la nerespectarea procedurii de comunicare prevăzute regulamentele europene 574/72 ?i 987/2009. Pe fondul cauzei, intimatul a făcut referire la dispozi?iile Regulamentelor Europene 1408/71, 574/72, 883/2004, 987/2009 (dispozi?ii în materia stabilirii drepturilor comunitare de pensie) ?i caracterul obligatoriu al acestora pe teritoriul României, de la data ratificării tratatului de aderare (01.01.2007), precum ?i la hotărârea C.J.U.E. în cauza Balasz contra României; a apreciat intimatul că aceste dispozi?ii sunt prioritare fa?ă de dispozi?iile tratatului bilateral româno-grec. S-a mai arătat că nu se poate deroga de la regulamentele europene decât în mod excep?ional ?i în cazurile în mod expres stabilite de legea europeană, iar instan?a trebuie să verifice data repatrierii refugia?ilor politici greci; acordul şi Regulamentele europene nu se pot aplica trunchiat. A mai solicitat să se constate că din traducerea deciziei de pensii grece?ti rezultă că temeiul legal în baza căruia care s-a recunoscut un timp de asigurare de 15 ani din timpul efectiv realizat de 28 de ani pe teritoriul României este o lege anterioară acordului bilateral româno-grec din 1996. Decizia de pensie grecească nu atestă nicio sumă de majorare a cuantumului pensiei grece?ti ca urmare a integrării perioadei recunoscute ca fiind lucrate în exterior; pensia a fost stabilită numai pe baza dreptului de despăgubire aferent categoriei de persoane refugiat politic pe teritoriul Greciei după repatriere ?i pe baza contribu?iilor proprii la sistemul de asigurare grecesc. Întâmpinarea nu a fost motivată în drept suplimentar fa?ă de cele indicate în cuprinsul său ?i nu s-au solicitat probe noi în apel. Apelanta nu a depus răspuns la întâmpinare. Pe parcursul judecă?ii în apel, nu s-au administrat probe noi. Conform art.476 alin.1 ?i 2 Cod proc.civ., apelul exercitat în termen provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanţa de apel statuând atât în fapt, cât şi în drept; în cazul în care apelul nu se motivează ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprinde motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, instanţa de apel se va pronunţa, în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanţă. De asemenea, potrivit art.477 alin.1 Cod proc.civ., instant¸a de apel va proceda la rejudecarea fondului i^n limitele stabilite, expres sau implicit, de ca˘tre apelant, precum s¸i cu privire la solut¸iile care sunt dependente de partea din hota˘ra^re care a fost atacata˘, iar potrivit art.479 alin.1 Cod proc.civ., va verifica, i^n limitele cererii de apel, stabilirea situat¸iei de fapt s¸i aplicarea legii de ca˘tre prima instant¸a˘. În aplicarea acestor dispozi?ii legale în cauza de fa?ă, Curtea constată că nu au fost reiterate excep?iile invocate în fa?a primei instan?e, ci doar chestiuni referitoare la fondul cauzei; analiza instan?ei de apel va fi limitată la aceste aspecte. Analizând legalitatea şi temeinicia sentinţei apelate prin prisma motivelor de apel invocate ?i a dispozi?iilor art.476 alin.1-2, 477 alin.1 ?i 479 alin.1 Cod proc.civ., Curtea constată că se impune respingerea apelului declarat de apelanta C.N.P.P. În concret, este de observat că apelanta nu a formulat critici asupra excep?iilor solu?ionate în cursul judecă?ii în fa?a instan?ei de fond; motivele de apel (acelea?i cu cele formulate de C.J.P. Gala?i) au vizat doar solu?ionarea fondului litigiului. Or, pe fond, a fost respins capătul de cerere privind obligarea acestei apelante să emită o hotărâre de admitere a contestaţiei reclamantului, ca fiind nefondat. Astfel, apelanta nu a formulat niciun fel de critici cu privire la această solu?ie (de altfel neavând niciun interes în acest sens) ?i nici nu a fost obligată la alte presta?ii, toate obliga?iile fiind stabilite de instan?ă în sarcina C.J.P. Gala?i, o institu?ie distinctă (neexistând deci motive sau interes de contestare nici a acestor solu?ii). Prin urmare, Curtea va respinge apelul formulat de C.N.P.P. În ceea ce prive?te apelul declarat de apelanta C.J.P. Gala?i, Curtea constată că acesta este fondat, pentru considerentele ce urmează: Motivele de apel au vizat în esen?ă împrejurarea că Hotărârea pronun?ată de C.J.U.E. în cauza Balasz contra României se aplică doar dosarelor de pensie aflate în curs de solu?ionare ?i celor ce vor fi depuse ulterior pronun?ării hotărârii, iar nu ?i celor solu?ionate definitiv, astfel cum se întâmplă în cauza de fa?ă. Aceste persoane, trebuie sa se adreseze din nou institu?iei de contact elene, pentru depunerea unei noi solicitări, care să fie transmisă institu?iei în cauză din România; data depunerii cererii din Grecia va fi data de referin?ă avută în vedere la stabilirea drepturilor de pensie comunitară în cadrul sistemului public din România. Analizând motivele de apel, Curtea constată că în fapt, prin decizia nr. 260881/16.02.2016 emisă de C*** J******** D* P***** G*****, aflată la dosarul de fond, s-a men?ionat că pensia nu poate fi stabilită; la rubrica Motivul respingerii, s-au arătat următoarele: 1. Conform prevederilor art. 107 alin. 1 din legea 263/2010, se revizuieşte decizia administrativă 260881/21.12.2015 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu începere de la data de 01.01.2007. 2. Potrivit prevederilor ar. 45B alin. 4 din Regulamentul CE 987/2009 al Parlamentului European, solicitantul poate înainta o cerere către instituţia sau locul de reşedinţă. Curtea constată cele men?ionate nu sunt argumente pentru respingerea cererii de stabilire a pensiei comunitare, ci fac referire chiar la soluţia dispusă prin decizie: revizuirea deciziei anterioare şi indicaţia de a formula o nouă cerere către instituţia de la locul de reşedinţă. În cuprinsul aceleiaşi decizii, din 16.02.2016, se mai consemnează ca motiv al respingerii, stagiul complet de cotizare prevăzut de lege în cazul solicitantului. Trebuie menţionat că în decizie se reţine că stagiul total realizat în România şi în celelalte state membre implicate este următorul: România 24 ani 8 luni şi 20 de zile, în Grecia 16 ani 3 luni şi 1 zi. Curtea constată însă că acest argument, al neîndeplinirii condiţiei stagiului complet de cotizare la data formulării cererii nu a fost susţinut nici de apelantă. Acelaşi stagiu de cotizare menţionat în decizia contestată a stat ulterior la baza emiterii deciziei 272096 din 28.11.2017, depusă la dosar fond, prin care s-a stabilit pensia pentru limită de vârstă, începând cu data de 11.05.2017. De asemenea, prin decizia din 2015, a cărei revizuire s-a dispus prin decizia contestată, a fost reţinut acelaşi stagiu de cotizare. Câtă vreme pentru acelaşi stagiu de cotizare a fost stabilită pensia comunitară, în condiţiile existenţei aceluiaşi cadru legislativ, nu există nicio justificare obiectivă pentru care drepturile de pensie să nu fie stabilite începând cu data depunerii iniţiale a cererii, respectiv 01.01.2007. Prin urmare, decizia din 2016 nu a fost emisă din cauza constatării neîndeplinirii condiţiei stagiului complet de cotizare, ci, astfel cum s-a arătat expres în fa?a instan?ei (inclusiv prin motivele de apel), pe fondul existen?ei unor reglementări interne în sensul că decizia C.J.U.E. (Balasz contra României) se poate aplica doar dosarelor aflate în curs de soluţionare la casele teritoriale şi cererilor depuse ulterior, or dosarul reclamantului era soluţionat prin decizia din 2014. Curtea constată însă că dosarul intimatului nu era soluţionat definitiv la data deciziei C.J.U.E. În concret, este de observat că intimatul s-a prevalat de dispozi?iile art. 48 alin.1 şi 2 din Regulamentul CEE nr. 574/72 referitoare la comunicarea deciziilor instituţiilor. Potrivit art. 48 din Regulamentul (CEE) 574/1972 pentru stabilirea modalităţilor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor salariaţi, lucrătorilor independenţi şi membrilor familiilor acestora care se deplasează în interiorul Comunităţii: 1) Deciziile definitive luate de fiecare dintre instituţiile interesate - luând în considerare, după caz, notificarea menţionată la articolul 47 din regulamentul de aplicare - se transmit instituţiei de instrumentare. Fiecare decizie trebuie să specifice căile şi termenele de atac prevăzute de legislaţia respectivă. La primirea tuturor acestor decizii, instituţia de instrumentare le notifică solicitantului, în limba acestuia, prin intermediul unei note recapitulative la care se anexează deciziile menţionate anterior. Termenele de atac încep să curgă de la primirea notei recapitulative de către solicitant. (2) La expedierea către solicitant a notei recapitulative prevăzute la alineatul 1, instituţia de instrumentare transmite în acelaşi timp o copie fiecărei instituţii în cauză, anexând o copie a deciziilor celorlalte instituţii. Dispozi?ii similare au fost inserate ?i în Regulamentul (CE) Nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (care a înlocuit Regulamentul 1408/71); potrivit art.48 din acest regulament: (1) Fiecare instituţie notifică solicitantului decizia luată în conformitate cu legislaţia aplicabilă. Fiecare decizie precizează căile de atac şi termenele în care se pot fi introduse acestea. După ce instituţia de contact a fost notificată referitor la toate deciziile luate de fiecare instituţie, aceasta transmite solicitantului şi celorlalte instituţii o sinteză a acestor decizii. Un model de sinteză este elaborat de Comisia administrativă. Nota de sinteză este trimisă solicitantului în limba instituţiei sau, la cererea solicitantului, în limba aleasă de acesta, recunoscută ca limbă oficială a instituţiilor comunitare în conformitate cu articolul 290 din tratat. (2) În cazul în care solicitantul consideră, în urma primirii sintezei, că drepturile sale au fost afectate în mod negativ de interacţiunea dintre deciziile luate de către instituţiile în cauză, solicitantul are dreptul la o reexaminare a deciziilor de către instituţiile în cauză în termenele prevăzute de respectivele legislaţiile naţionale. Termenele stabilite curg de la data primirii notei de sinteză. Rezultatul reexaminării este notificat solicitantului în scris. La dosarul cauzei, nu există dovada îndeplinirii acestor proceduri, respectiv că apelanta Casa Judeţeană de Pensii Gala?i şi-ar fi îndeplinit obligaţiile şi ar fi transmis Decizia nr. R 10988/13.01.2014 instituţiei competente, Casa de Asigurări IKA ETAM, după cum nu există nici dovada că, la rândul său, aceasta din urmă ?i-a îndeplinit obligaţia de a comunica intimatului, în limba acestuia, printr-o notă recapitulativă, precum şi de a transmite Casei Jude?ene de Pensii Gala?i o copie a acestei note recapitulative. În lipsa unui înscris oficial prin care să se facă dovada comunicării legale, Curtea nu va putea re?ine criticile apelantei C.J.P. Gala?i în sensul că, decizia de respingere din anul 2014 era definitivă la data adoptării Hotărârii C.J.U.E. în cauza Balasz contra României, ?i deci, în mod eronat a procedat la revizuirea acesteia în anul 2015. Practic este de observat că apelanta a procedat din oficiu la revizuirea deciziei de respingere emise în anul 2014, prin decizia nr. 260881/18.12.2015 de acordare a pensiei comunitare; în continuare însă, apreciind că decizia din anul 2014 era definitivă ?i astfel, nu intra sub inciden?a cauzei Balasz, apelanta a procedat la o revizuire a deciziei nr. 260881/18.12.2015 de acordare a pensiei comunitare, revenind la solu?ia ini?ială de respingere a cererii. Această ultimă decizie este cea contestată în cauză, iar în esen?ă, prin cererea de apel nici nu s-a contestat inciden?a legisla?iei europene ?i a cauzei Balasz decât prin prisma faptului că decizia era definitivă la data adoptării Hotărârii C.J.U.E.. Prin urmare, hotărârea ar fi devenit aplicabilă intimatului doar pentru viitor, fiind necesară depunerea unei noi cereri de acordare a. pensiei; or, pentru motivele expuse anterior, Curtea nu a putut re?ine aceste motive de apel. În acest context, este de observat că reglementările europene invocate în speţă au fost interpretate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în hotărârea Balasz, în cauzele conexate C-401/13 ?i C-432/13. Curtea a fost sesizată pentru interpretarea articolului 7 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salaria?i, cu lucrătorii care desfă?oară activită?i independente ?i cu membrii familiilor acestora care se deplasează în cadrul Comunită?ii, în versiunea modificată ?i actualizată prin Regulamentul (CE) nr. 118/97 al Consiliului din 2 decembrie 1996, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1992/2006 al Parlamentului European ?i al Consiliului din 18 decembrie 2006. Situaţia de fapt din cauza Balasz este similară cu cea din prezentul dosar, astfel cum a fost expusă de instanţa de fond: refugiat politic, care a contribuit la sistemul de asigurări sociale din România şi care a cerut autorităţilor recunoaşterea stagiului de cotizare realizat în România. În hotărârea Balasz, C.J.U.E. a decis că articolul 7 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul nr. 1408/71 trebuie interpretat în sensul că un acord bilateral privind presta?iile de securitate socială ale resortisan?ilor unuia dintre statele semnatare care au avut calitatea de refugia?i politici pe teritoriul celuilalt stat semnatar, încheiat la o dată la care unul dintre cele două state semnatare nu aderase încă la Uniune ?i care nu figurează în anexa III la acest regulament, nu rămâne aplicabil situa?iei unor refugia?i politici repatria?i în statul lor de origine înainte de încheierea acordului bilateral ?i de intrarea în vigoare a regulamentului men?ionat. Hotărârea preliminară este obligatorie pentru instanţele naţionale în ceea ce priveşte interpretarea prevederii comunitare. Este lipsit de relevanţă că hotărârea s-a pronunţat după emiterea deciziei de respingere a cererii de pensie din 2014; astfel cum s-a arătat anterior, în cauză nu s-a dovedit că decizia de respingere ar fi fost legal comunicată intimatului (pentru a rămâne definitivă prin necontestare). Prin urmare, Curtea constată că în mod corect a stabilit prima instan?ă că nu se justifica emiterea deciziei de revizuire din anul 2016 (contestate în cauză), prin care s-a revenit la solu?ia de respingere adoptată prin decizia ini?ială R 10988/13.01.2014. Pe de altă parte însă, Curtea reaminte?te că Decizia nr. 260881/16.02.2016 emisă de intimata C*** J******** D* P***** G***** este în fapt o decizie de revizuire a unei alte decizii, respectiv decizia nr. 260881/18.12.2015 de acordare a pensiei comunitare pentru limită de vârstă numitului Bălan Gheorghe. În aceste condi?ii, prin anularea deciziei de revizuire de către instan?a de judecată, efectul nu poate fi decât acela de a reacorda deplină eficacitate deciziei revizuite, în concret decizia nr. 260881/18.12.2015 cu toate drepturile recunoscute în favoarea intimatului. Nici instan?a de fond ?i nici instan?a de apel nu au posibilitatea de a trece peste con?inutul acestei decizii ?i de a obliga intimata Casa de Pensii Jude?eană Gala?i să emită o nouă decizie de calculare a drepturilor de pensie comunitară (eventual diferit fa?ă de modalitatea de solu?ionare a cererii prin decizia nr. 260881/18.12.2015), din moment ce această nu a făcut obiect al contesta?iei ?i deci, nu poate face obiect al controlului de legalitate ?i temeinicie în prezenta cauză. Prin urmare, Curtea constată că urmare a anulării Deciziei nr. 260881/16.02.2016 emisă de intimata C*** J******** D* P***** G*****, nu se mai impune nicio altă măsură, în mod firesc devenind pe deplin aplicabilă Decizia nr. 260881/18.12.2015 cu toate drepturile stabilite în favoarea reclamantului; din această perspectivă, solu?ia primei instan?e de obligare la emiterea unei noi decizii ?i plată a drepturilor de pensie pentru perioada 14.03.2007-11.05.2017 nu este una legală ?i temeinică. Fa?ă de toate aceste considerente, în baza art.480 alin.1 Cod proc.civ., Curtea urmează a admite apelul ?i va schimba în parte sentinţa, în sensul că va elimina: - menţiunea privind obligarea intimatei C*** J******** D* P***** G***** să emită pentru contestator decizia de pensie comunitară în funcţie de stagiul de cotizare realizat în baza Regulamentelor CEE nr. 883/2004 şi nr. 987/2009 şi pentru perioada 14.03.2007-11.05.2017. - men?iunea privind obligarea intimatei C*** J******** D* P***** G***** să plătească contestatorului drepturile de pensie stabilite pentru perioada 14.03.2007-11.05.2017. Curtea va men?ine restul dispozi?iilor sentin?ei apelate.“. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi 28.04.2022.
Incheiere indreptare eroare materiala din 28.04.2022DEC.198/2022 Respinge apelul formulat de apelanta C.N.P.P. Admite apelul formulat de apelanta Casa Jude?eană de Pensii Vrancea împotriva S.C. nr.1541/21.10.2021 pronun?ată de Tribunalul Gala?i. Schimbă în parte sentin?a apelată în sensul că: Înlătură menţiunea privind obligarea intimatei C*** J******** D* P***** G***** să emită pentru contestator decizia de pensie comunitară în funcţie de stagiul de cotizare realizat în baza Regulamentelor CEE nr. 883/2004 şi nr. 987/2009 şi pentru perioada 14.03.2007-11.05.2017. Înlătură men?iunea privind obligarea intimatei C*** J******** D* P***** G***** să plătească contestatorului drepturile de pensie stabilite pentru perioada 14.03.2007-11.05.2017. Men?ine restul dispozi?iilor sentin?ei apelate. Definitivă. Pronunţată azi, 18.03.2022, solu?ia urmând a fi pusă la dispozi?ie prin grefa instan?ei.
Hotarare 198/2022 din 18.03.2022AM.PRONUNŢAREA LA DATA DE 18.03.2022
Incheiere amanare ulterioara a pronuntarii din 03.03.2022AM.PRONUNŢAREA LA DATA DE 03.03.2022
Incheiere amanare initiala a pronuntarii din 17.02.2022