B****** A*****
RecurentC******** J******* I***
IntimatP*********** C********** J******* I***
IntimatAdmite sesizarea din oficiu privind îndreptarea erorii materiale strecurată în decizia nr. 398/2022, dosar nr. 3851/99/2021. Îndreaptă eroarea materială strecurată în considerentele deciziei arătate în sensul că se va consemna: „Prin acţiunea iniţială reclamanta a solicitat anularea Dispoziţiei nr.49/29.01.2021. În motivare face referire la comunicare Dispoziţiei nr.49/29.01.2021 pentru încetarea aplicabilităţii Dispoziţiei 395/07.05.2021 şi se motivează cu privire la nelegalitatea dispoziţiei de încetare a aplicabilităţii Dispoziţiei nr.395, fiind indicată la fila 5 dosar fond Dispoziţia nr.47/29.01.2021. Dispoziţia de încetare aplicabilitate nu are numărul 47/29.01.2021 ci 44/29.01.2021 Atât timp cât, reclamanta critică expres şi direct chiar conţinutul dispoziţiei nr.44, în baza rolului activ (art.22 Cod procedură civil), judecătorul fondului trebuia să solicite lămuri pentru clarificarea obiectului învestirii. În acelaşi timp, în hotărârea de fond instanţa apreciază că este învestită doar cu anularea deciziei nr.49 (fila 94) dar în considerente pare a analiza ambele dispoziţii (fila 4 motivare) şi arată că nu sunt motive pentru a se constata nelegalitatea Dispoziţiilor nr.44 şi 49; ulterior respinge ca neîntemeiată doar cererea de anularea a Dispoziţiei nr.49. Referitor la motivarea propriu zisă, prima instanţă preia întocmai considerentele din Decizia nr.987/2021, dosar nr.1700/99/2021, fără a observa şi analiza particularităţile speţei şi motivele de nulitate invocate, derivând din discriminarea de sex. Aşadar, obiectul cererii de chemare în judecată nu a fost lămurit iar sentinţa nu este nici motivată, fiind incidente atât motivul de casare de art.488 pct.5 cât şi 6 Cpc.” în loc de: „Obiectul cererii de chemare în judecată a fost reprezentat de obligarea pârâtei la recalcularea salariului de bază şi a sporurilor la nivelul maxim stabilit în cadrul aceleiaşi categorii profesionale pentru aceeaşi funcţie/grad/treaptă/clasă şi gradaţie pentru activitatea în aceleaşi condiţii. În motivarea acţiunii au fost invocate elemente ce ţin de modul de stabilire al VRS-ului, OUG nr.83/2014 cum a fost aprobată şi modificată prin Legea nr.71/2015, necesitatea salarizării la acelaşi nivel, salariul minim pe economie. Din analiza sentinţei recurate rezultă că aceasta a avut în vedere exclusiv aplicarea prevederilor HG nr.1/2017, HG 846/2017 şi HG 937/2018 privind salariul minim brut pe ţară garantat şi raţionamentul potrivit căruia sporurile şi-ar fi pierdut individualitatea, devenind parte a salariului de bază. Prima instanţă a omis tocmai obiectul cererii de chemare în judecată – acordarea cuantumului maxim al salariului şi al sporurilor, aşa cum a fost formulat, raportându-se la salariul de bază minim garantat (nefăcând însă verificări în concret). Soluţia şi considerentele trebuiau să se raporteze la obiectul şi cauza cererii de chemare în judecată iar în măsura în care acestea erau neclare să solicite lămuriri reclamantului. Or, atât timp cât nu a fost verificată îndreptăţirea reclamantului la nivelul maxim solicitat prin raportare la actele normative invocate (de ex.Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea OUG nr. 83/2014, prin care s-a introdus alin. 51 la art. 1) nu au fost respectate limitele învestirii.” Definitivă Pronun?ată azi 13.09.2022 prin punerea solu?iei la dispozi?ia păr?ilor prin grija grefei.
Incheiere indreptare eroare materiala din 13.09.2022Admite recursul declarat de Blanaru Aurica împotriva sentinţei civile nr. 26/2022 pronunţate de Tribunalul Iaşi pe care o casează în parte. Trimite cauza spre rejudecare. Definitivă. Pronunţată azi 14.06.2022, conform art.402 Cpc teza a doua.
Hotarare 398/2022 din 14.06.2022