Cerere de obligare a pârâţilor Inspectorat Şcolar Judeţean, Consiliu Local şi Şcoala Generală la plata contravalorii activităţii prestate de către cadrele didactice la simulările examenelor naţionale

Dosar nr. 825/63/2016

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA  Nr. 1225/2016

Şedinţa publică de la 21 Aprilie 2016

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. de mai sus, reclamantul SINDICATUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI "SPIRU HARET" DOLJ pentru membrii de sindicat C. G., F. E., M. V. T., R. A. M., C. I. S. R. a chemat in judecata pârâţii  I. Ş. J. DOLJ, C. L. I. şi  ŞC. GIMNAZIALA "E. O.", pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să oblige pârâţii la plata contravalorii activităţii prestate de către cadrele didactice la simulările examenelor naţionale din perioada anilor şcolari 2011-2012, 2012-2013, 2013-2014; 2014-2015.

In fapt, membrii de sindicat au fost implicaţi în anii şcolari 2011-2012, 2012-2013, 2013-2014, 2014-2015 în desfăşurarea simulărilor examenelor naţionale pentru clasele a VIII-a, activitate ce a constat în organizarea, supravegherea şi evaluarea elevilor, fără a fi remuneraţi în acest sens, fiind încălcate prevederile art. 104 alin 2 litera "c" din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011.

Tocmai pentru faptul că activităţile de simulare a examenelor naţionale s-au desfăşurat ca şi în situaţii reale de examene naţionale, membrii de sindicat consideră că pentru anul 2011, sunt îndreptăţiţi să fie remuneraţi conform Ordinului Ministerului Învăţământului nr.4363/01.06.2011 privind modul de plată a personalului didactic care face parte din comisiile pentru evaluarea naţională a elevilor clasei a VIII, pentru examenul de bacalaureat şi pentru examenul de absolvire/certificare a competenţelor profesionale pentru învăţământul profesional,liceal şi postliceal în sesiunile anului 2011.

Pentru anul 2012, cadrele didactice sunt îndreptăţite să fie remunerate conform Ordinului Ministerului Învăţământului nr.4145/24.05.2012, pentru anul 2013, cadrele didactice sunt îndreptăţite sa fie remunerate conform Ordinului Ministerului Învăţământului nr.3859/07.06.2013 iar pentru anul 2014, cadrele didactice sunt îndreptăţite să fie remunerate conform Ordinului Ministerului Învăţământului nr.3585/16.06.2014.

Faţă de cele prezentate, şi în deplină concordanţă cu prevederile art .38 si art.39 alin. 1 litera (a) şi litera (n) din Legea nr.53/2003 privind Codul Muncii, cu toate modificările şi completările ulterioare, solicită admiterea cererii şi obligarea pârâţilor la plata activităţilor desfăşurate la simulările examenelor naţionale din anii 2011-2015, la nivelul plăţilor efectuate pentru examenele naţionale din anii 2011-2015.

În drept, îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile art.104 alin.2 litera(c) din Legea Educaţiei Naţionale nr.1/201l, art.38, art .9 alin.1 litera (a) şi (n) din Legea 53/2003 privind Codul Muncii şi art.30 din NCPC.

In dovedirea celor expuse, solicită proba cu înscrisuri şi alte probe ce se vor dovedi utile prezentei cauze şi anexează la prezenta, un set de acte constând în: tabel cu membrii de sindicat, adeverinţe din care rezultă că membrii de sindicat nu au fost remuneraţi pentru activitatea depusă, copie cărţi de identitate.

In scop probatoriu, s-a depus un set de inscrisuri.

Pârâtul I. Ş. J. Dolj a formulat întâmpinare (filele 26 -27 dosar), prin care a  invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, având în vedere că între I. Ş. J. Dolj şi reclamanţi (personal didactic) nu există raporturi juridice de muncă, cu atât mai mult nu există obligaţii din partea acestuia cu privire la calcularea şi plata drepturilor salariale. Prin definiţie, raporturile de muncă au caracter intuitu personae, presupun existenţa numai a două părţi contractate, spre deosebire de raporturile juridice civile şi comerciale.

De asemenea, invocă excepţia inadmisibilităţii, motivat de lipsa temeiului legal al solicitărilor reclamantei în numele membrilor de sindicat cu privire la plata cadrelor didactice implicate în activitate de simulare a examenelor naţionale pentru sesiunile 2012, 2013, 2014 şi 2015.

Pe fondul cauzei, solicită respingerea acţiunii pentru nelegalitate şi netemeinicie. Participarea cadrelor didactice la simularea examenelor naţionale intră în norma didactică a acestora. Singura diferenţă faţă de testele obişnuite este aceea că sunt teste cu subiect unic. Având în vedere simularea la examenele naţionale, cadrele didactice si-au organizat activitatea astfel încât în perioada respectivă nu au administrat alte teste, care altfel intrau în obligaţia cadrului didactic de a proceda la evaluarea elevilor. Testele s-au aplicat în timpul programului de lucru, iar participarea fiecărui cadru didactic s-a făcut în timpul programului de lucru de 8 ore pe zi, respectiv 40 ore pe săptămână, conform art. 262 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la structura normei didactice.

De asemenea, solicitarea reclamanţilor de a aplica prevederile Ordinului M.E.N. nr. 3585/16.06.2014, privind modul de plată a personalului didactic care face parte din comisiile pentru evaluarea naţională a elevilor clasei a VUI-a. pentru examenul naţional de bacalaureat şi pentru examenul de absolvire/certificare a competenţelor profesionale pentru învăţământul profesional, liceal şi postliceal în sesiunile anului 2014, Ordinului M.E.C.T.S. nr. 4363/2011 - sesiunile 2011. Ordinului M.E.C.T.S. nr. 4145/2012 - sesiunile 2012, Ordinului M.E.N. nr. 3859/2013 - sesiunile 2013, nu poate fi avută în vedere la soluţionarea prezentei cauze

Sesiunile de simulare a examenelor naţionale s-au organizat şi desfăşurat în lunile februarie / martie din perioada dedusă judecăţii, iar aceste acte normative au fost emise ulterior şi au aplicabilitate doar pentru evaluarea naţională a elevilor clasei a VlII-a, pentru examenul naţional de bacalaureat şi pentru examenul de absolvire/certificare a competenţelor profesionale pentru învăţământul profesional, liceal şi postliceal în sesiunile anului 2014, 2013, 2012, 2011.

În nici un act normativ emis de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice nu este prevăzută plata cadrelor didactice implicate în organizarea şi desfăşurarea simulării examenelor naţionale, ci este menţionat doar modul de organizare şi desfăşurare a acestor simulări.

I.S.J. Dolj arată că membrii de sindicat reclamanţi nu fac dovada participării la toate simularile din toţi anii şcolari reclamaţi din perioada 2011 - 2015 .

Pârâtele C. L. I. şi SC. GIMNAZIALA "E. O." nu au formulat intampinare şi nu au depus acte în apărare

Instanţa a încuviinţat proba cu înscrisurile depuse la dosar de reclamant.

Analizand cu prioritate exceptiile invocate, Tribunalul retine urmatoarele:

În ceea ce priveste excepţia inadmisibilităţii, Tribunalul constata ca, in realitate, parata invoca aspecte legate de netemeinicia actiunii, care urmeaza a fi analizate in cadrul cercetarii pe fond a actiunii reclamatului.

În ceea ce priveste  excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a paratilor I. S. Dolj si C. L. I., Tribunalul constata:

Obligatia angajatorului de a plati angajatului drepturile salariale cuvenite este corelativa obligatiei salariatului de a presta munca in favoarea angajatorului, ambele obligatii rezultand din contractul de munca intervenit intre parti.

Asadar, avand o natura pur contractuala, aceasta obligatie nu poate fi impusa unor alte persoane (fizice sau juridice), care au calitatea de terti fata de raportul contractual de munca.

In speta, nici C. L. I. si nici I. S. J. Dolj nu au calitatea de părţi în contractul individual de muncă, acesta intervenind doar între reclamantă şi pârâta Şcoala Gimnazială "E. O.-".

În calitate de ordonatori principal, respectiv, secundar de credite, aceste institutii nu au competenţe în a acorda drepturi băneşti pentru salariaţii unei anumite unităţi de învăţământ, care are propria personalitate juridică.

Activitatea autorităţii publice locale, în calitate de ordonator principal de credite din municipiu se limitează la a repartiza o sumă globală primită de la consiliile judeţene către ordonatorii secundari şi terţiari de credite – în speţă, unităţile de învăţământ – care îndeplinesc şi rolul de centre bugetare cu personalitate juridică proprie, conform prevederilor din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.

Pe de altă parte, bugetul unităţii şcolare se elaborează şi fundamentează de către conducerea unităţii de învăţământ prin corpul de contabili proprii ai acestora şi director, se aprobă în Consiliul de Administraţie al respectivei unităţi, după care se înaintează Consiliului Local. 

Ca atare, unităţile de învăţământ preuniversitar  îşi elaborează bugetele proprii în funcţie de necesarul de cheltuieli din cadrul unităţii respective şi în funcţie de numărul de angajaţi şi activitatea fiecăruia.

In consecinta, avand in vedere toate aceste considerente, Tribunalul va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor Inspectoratul Scolar Dolj si Consiliul Local Işalniţa, urmand a respinge ca atare actiunea formulata in contradictoriu cu acesti parati.

In ceea ce priveşte fondul cauzei, instanta retine urmatoarele aspecte:

În fapt, din adeverinţele eliberate de unitatea de învăţământ, reiese că reclamantii au participat în calitate de asistenti la simularea pentru examenul de bacalaureat  si la simularea examenului pentru evaluarea nationala  a elevilor clasei a VIII-a, organizate  in sesiunile organizate in anii 2012, 2013, 2014 si 2015.

Temeiurile juridice invocate de reclamanti in sustinerea actiunii nu sunt aplicabile in cauza, acestea reglementand strict modul de plata a personalului didactic care face parte din comisiile de evaluare nationala a elevilor clasei a VIII-a, pentru examenul de bacalaureat si pentru examenul de absolvire/certificare a competentelor profesionale pentru invatamantul profesional, liceal si postliceal, fara a face vreo referire la activitatea prestata de profesori in cadrul simularilor.

Astfel, daca reclamantii au participat la evaluarea elevilor în cadrul sesiunii de simulare a examenului de bacalaureat  si de simulare a examenului pentru evaluarea nationala a elevilor clasei a VIII-a, activitati ce au fost organizate în timpul normal de lucru de 8 ore pe zi, respectiv de 40 de ore pe săptămână, conform art. 262 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cadrele didactice fiind degrevate de activităţile curente programate pentru zilele respective pentru a fi în măsură să îşi execute atribuţiile specifice în cadrul procedurii, cea de-a doua categorie de profesori, la care se refera Ordinele MECTS invocate de reclamanti, a participat în afara programului normal de lucru la o activitate reglementată în amănunt de Minister, privind examenul propriu-zis de Bacalaureat sau de evaluare nationala a elevilor de clasa a VIII-a, beneficiind evident de plata muncii prestate cu titlu suplimentar faţă de programul normal de muncă.

Dreptul reclamat nu este unul legitim, adică recunoscut de lege, iar Ordinele MEN invocate, privind modul de plata a personalului didactic care face parte din comisiile pentru evaluarea nationala a elevilor clasei a VIII-a, pentru examenul national de bacalaureat si pentru examenul de absolvire/certificare a competentelor profesionale pentru invatamantul profesional, liceal si postliceal stipulează drepturi băneşti numai pentru personalul didactic care a făcut parte din comisiile organizate in unităţile de învăţământ pentru examenul naţional de bacalaureat si pentru evaluarea nationala a elevilor clasei a VIII-a.

În acest sens tribunalul aminteste că prin Deciziile Curţii Constituţionale nr. 818, nr. 819, nr. 820 și nr. 821 din 3 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (3) şi art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şii sancţionarea tuturor formelor de discriminare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, s-a constatat că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) şi art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituţionale, în măsura în care din acestea se desprinde înţelesul că instanţele judecătoreşti au competenţa să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, şi să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

Prin urmare, este prohibit instanţei a statua asupra unor drepturi băneşti pe cale judiciară, substituindu-se astfel altei puteri legislative.

In motivarea actiunii, reclamantii au invocat ca activitatea prestata cu ocazia simularilor este similara celei desfasurate cu ocazia examenelor nationale, trebuind sa beneficieze de aceleasi drepturi.

Instanţa constata că nu se identifică o situatie similara, care sa necesite acelasi tratament, în condiţiile în care nu se verifică în ansamblul faptic identitatea de situaţie a reclamantilor în raport de profesorii corectori de la examenul de bacalaureat si de la examenul pentru evaluarea nationala, ultimii fiind plătiţi pentru activitatea desfăşurată, în conformitate cu dispoziţiile art. 8 alin. 2 din Ordinul 3585/2014 privind modul de plată a personalului didactic care face parte din comisiile pentru examenul naţional de bacalaureat sesiunile anului 2014.

Astfel, dacă primii au participat la evaluarea elevilor în cadrul sesiunii de simulare a examenului de bacalaureat  si de simulare a examenului pentru evaluarea nationala a elevilor clasei a VIII-a, organizate în perioada februarie-martie 2014, activitati ce au fost organizate în timpul normal de lucru de 8 ore pe zi, respectiv de 40 de ore pe săptămână, conform art. 262 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cadrele didactice fiind degrevate de activităţile curente programate pentru zilele respective pentru a fi în măsură să îşi execute atribuţiile specifice în cadrul procedurii, cea de-a doua categorie de profesori a participat în afara programului normal de lucru la o activitate reglementată în amănunt de Minister, privind examenul propriu-zis de Bacalaureat, beneficiind evident de plata muncii prestate cu titlu suplimentar faţă de programul normal de muncă.

În atare condiţii, nefiind vorba despre situaţii comparabile, în lipsa unei reglementări exprese care să statueze asupra dreptului reclamantilor de a beneficia de plăţi suplimentare, tratamentul diferenţiat al actorilor în discuţie este evident justificat, scopul legitim fiind justificat.

Asadar, în lipsa unei reglementări exprese care să statueze asupra dreptului reclamantilor de a beneficia de plăţi suplimentare, actiunea reclamantilor nu poate fi primita.

Opinia asistenţilor judiciari este conforma cu considerentele prezentei.

Domenii speta

Spete similare