Ordonanţă preşedinţială

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cerere înregistrată pe rolul Judecătoriei B la data de sub nr reclamantul O V a chemat în judecată pe pârâţii MA , CI , BE  , solicitând instanţei, pe calea ordonanţei preşedinţiale, să dispună obligarea pârâţilor de a nu mai emite orice fel de enunţuri de natură să încalce drepturile sale la onoare, reputaţie, demnitate şi viaţă privată şi de a nu mai transmite aceste enunţuri pe orice cale de comunicare prin care pot ajunge în spaţiul public; obligarea pârâţilor la publicarea hotărârii judecătoreşti ce urmează a fi pronunţată în cauză, pe cheltuiala lor, într-un ziar local de largă circulaţie şi într-un ziar central de largă circulaţie, în termen de 20 zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, sub sancţiunea plăţii daunelor cominatorii, pentru fiecare zi de întârziere. Totodată a solicitat cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamantul a arătat, în esenţă, că deţine funcţia de Inspector Şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean B şi în execitarea funcţiei a devenit ţinta unei campanii de  denigrare din partea pârâţilor, care s-a făcut prin presă (emisiuni TV), prin intermediul reţelei de socializare Facebook şi prin unele manifestări stradale realizate în centrul municipiului B şi la sediul instituţiei unde îşi desfăşoară activitatea. Reclamantul a susţinut că, prin aceste modalităţi, pârâţii au lansat afirmaţii mincinoase şi jignitoare la adresa sa, afirmaţii care nu sunt susţinute de probe, aducându-i grave prejudicii de imagine întrucât se inoculează publicului ideea că ar fi o persoană coruptă, că ar recurge la activităţi infracţionale, că s-ar folosi de funcţia pe care o deţine pentru a influenţa anchete penale sau pentru a obţine câştiguri ilicite şi nu în ultimul rând că ar fi emis în mod nelegal diferite acte care i-au prejudiciat pe unii dintre cei trei pârâţi. 

S-a arătat că pârâtul MA  s-a prezentat, în cadrul mai multor emisiuni ale postului de televiziune Antena 3, ca fiind victima sistemului, un poliţist model aflat în slujba cetăţenilor pentru o perioadă de aproximativ 22 ani, care fără niciun motiv întemeiat, din cauza sa şi a altor colegi, printre care şi şeful poliţiei Moineşti, domnul G M, a fost dat afară din Poliţie, opinând că reclamantul a avut interes în îndepărtarea sa din poliţie întrucât este implicat în mafia locală, iar pârâtul, fiind un bun poliţist, a desconspirat intervenţiile ilegale.

În concret, a arătat reclamantul, acuzele neîntemeiate şi defăimătoare pe care i le aduce pârâtul MA  sunt următoarele: faptul că a influenţat medicii care l-au diagnosticat pe acesta, diagnostic ce a condus la încetarea raporturilor de serviciu, că a dispus spargerea fişetului pe care pârâtul îl avea la P M pentru a sustrage  probe compromiţătoare pe care acesta la avea la adresa sa şi a comisarului G M, că pârâtul a stat opt ani de zile fără arma din dotare în stradă, fără un motiv real, iar această situaţie l-ar fi adus în postura de a fi ultragiat, ajungând chiar să îi fie pus cuţitul la gât, fără ca nimeni să nu ia vreo măsură, implicarea sa într-o ancheta penală cu privire la o persoană oprită în trafic, care după spusele pârâtului, ar fi finul reclamantului.

Reclamantul a învederat că în emisiunea "Sinteza Zilei" din data de pârâtul a afirmat: "pentru faptul că am postat pe Facebook, la adresa ministrului de interne, ca nu vine şi ia în considerare abuzurile, şi că doresc să vină dânsul personal la Moineşti, am fost scos nebun", în emisiunea "La ordinea zilei" din a declarat "în acest moment, situaţia mea este că eu sunt scos din sistem şi scos la pensie cu o sumă mică, vreo sapte milioane de lei, ca şi nebun, ca să mă pronunţ", în emisiunea "La ordinea zilei" din a afirmat că "Groparul meu este chiar domnul S, chiar domnul O şi Seful Poliţiei Municipiului Moineşti... Toţi m-au îngropat. Cu documente. Şi pot dovedi ce au făcut cu mine. Am documente şi pot justifica cum m-au trimis ei, mi-au băgat un raport tipizat, ce au făcut cu mine, cum domnul S s-a dus la G chiar şoferul lui s-a scăpat şi mi-a spus: haideţi că vă duc eu...", pe Facebook, într-o postare din  ora 11.01 a afirmat "visul meu era altul, să salvez cetăţeni, să prind infractorii şi să devin un poliţist cinstit şi onest şi am reuşit, iar cei doi (comisarul şef MG şi subsemant n.n) împreună cu alţi complici, după 20 ani de meserie de poliţist m-ati alungat din sistem cum am fost alungat din casa de copii... nu am cerut niciodată nimica, să fiu lăsat în pace, să muncesc, am fost scos nebun, şi acum sufăr...", iar într- o postare din .., pârâtul i-a dedicat reclamantului şi şefului poliţiei M un videoclip, care au "contribuit împreună cu alte persoane influente la scoaterea sa din Poliţie pentru că nu a fost de acord să îl lase pe finul şefului IPJ B să conducă fără permis şi i-a întocmit dosar penal".

Reclamantul a susţinut că pârâtul MA  este departe de imaginea poliţistului perfect, iar motivele pentru care i-au încetat raporturile de serviciu îi sunt imputabile. Astfel, a arătat reclamantul, că pe lângă problemele generate pe parcursul carierei de poliţist, încetarea raporturilor de muncă au fost determinate de pierderea capacităţii de muncă, soluţie întemeiată pe o decizie medicală emisă de CCe de E M-M a MAI, la cererea expresă a pârâtului fiind expertizat la Spitalul MAI Prof dr G G, decizia medicală fiind în sensul declarării pârâtului ca inapt pentru îndeplinirea serviciului de poliţie în timp de pace, apt limitat pe timp de război. Reclamantul a învederat că în calitate de Şef al Serviciului de Resurse Umane a fost nevoit să acţioneze şi să dispună încetarea raporturilor de serviciu conform art 69 alin 1 lit b din Legea 360/2002, decizia fiind obligatorie faţă de decizia medicală, iar pârâtul a refuzat să îşi întocmească dosarul de pensionare. A susţintul reclamantul că nu se poate reţine implicarea sa în încetarea raporturilor de serviciu ale pârâtului.

Cu privire la afirmaţiile pârâtului la emisiunea din … respectiv "au umblat în fişet, pentru că eu când m-am dus la fişet să iau probele... consider că atât domnul O, cât şi domnul M, au vrut să îl ajut pe acet om, fiul inspectorului şef", reclamantul a arătat că după emiterea deciziei de încetare a raporturilor de serviciu  s-a încercat comunicarea dispoziţiei, pârâtul fie refuzând să primească corespondenţa, fie invocând că este în concediu medical, fie declarând că atacă decizia, astfel că pentru a recupera staţia Tetra şi legitimaţia de serviciu a pârâtului, la data de .., după patru luni de aşteptare, o comisie formată din şase poliţişti din cadrul P M, din care nu a făcut parte, a procedat la deschiderea fişetului, activitatea fiind înregistrată şi fiind întocmit proces verbal, putându-se dovedi că nu i s-a sustras niciun obiect din fişet.

Referitor la afirmaţiile  pârâtului în emisiunea "Sinteza Zilei" din ….: "am fost ultragiat, cu cuţitul la gât, aici" şi în emisiunea "La ordinea zilei"-Abuzuri incredibile ale şefilor din poliţie/Mafia din P B, acoperită de minister: "opt ani am fost fără armament, am fost ultragiat, mi s-a băgat şi cuţitul în coaste şi la gât şi nimeni nu a luat nicio măsură", reclamantul a susţinut că în calitate de şef al IPJ B nu a primit niciun raport şi nici nu a fost informat că pârâtul ar fi fost victima infracţiunii de ultraj, însă pe baza evaluărilor anuale şi a sancţiunilor disciplinare aplicate, în perioada ….. conform avizelor psihologice s-a dispus măsura restricţiei cu privire la armamentul din dotare, tocmai pentru a-l proteja pe pârât. A mai arătat reclamantul că la data de …..., pârâtul MA  a recurs la o formă de protest, baricadându-se într-un birou de la P M ameninţând că se împuşcă cu armamentul din dotare pe motiv că se simte marginalizat, iar conducerea nu îl apreciază la adevărata valoare, iar ca urmare a acestui episod a fost examinat medical de specialişti, inclusiv din iniţiativa sa fiind evaluat psihologic.

Privitor la afirmaţiile pârâtului că ar fi contribuit la scoaterea acestuia din poliţie pentru că nu a fost de acord să îl lase pe finul sau (al reclamantului) să conducă fără permis şi i-a întocmit dosar penal, afirmaţii din emisiuni TV, Facebook şi manifestări stradale, reclamantul a susţinut că nu are nicio legătură de rudenie cu persoana oprită în trafic de pârât, pe numele căreia a fost întocmit dosar penal şi nu a făcut nimic de natură a influenţa cercetarea.

Reclamantul a arătat că pârâtul CI  este cel care îl impulsionează pe pârâtul A M să continue cu acuzaţiile, iar în protestele de stradă şi pe Facebook îl acuză că este un infractor, că a complotat cu comisia medicală în scopul diagnosticării mincinoase a lui MA  şi al excluderii acestuia din rândurile poliţiei.

Reclamantul a mai arătat că pârâta BE l-a acuzat în cadrul emisiunii "Sinteza Zilei" din …. că l-ar fi acoperit pe agentul principal T I  din H, care în opinia acesteia ar fi certat cu legea şi ar fi manipulat ancheta, în schimbul unor câştiguri materiale, afirmând că poliţistul ar fi cumpărat "bunăvoinţa" prin remiterea de "caş şi miei de Paşti" şi peşte confiscat în zona C L. Reclamantul a susţinut că acuzaţiile pârâtei au făcut obiectul unei plângeri penale, soluţionată prin ordonanţă de clasare.

Reclamantul a învederat că cele relatate i-au atins dreptul la imagine şi demnitate, fiindu-i afectate onoarea, reputaţia şi viaţa privată, afirmaţiile fiind intenţionat defăimătoare, calomnioase, nu se bazează pe fapte reale, reprezentând doar fabulaţii transmise de cei pârâţi, cu rea credinţă, în scopul compromiterii şi distrugerii imaginii publice, drepturile vătămate fiind reglementate de art 72, 73 C.civ, art 30 Constituţie, art 10, art 8 CEDO, în cauză fiind vorba de o limitare a dreptului de exprimare cauzată de exercitarea abuzivă a acestui drept.

Reclamantul a susţinut că în cauză sunt întrunite cele patru elemente ale răspunderii civile delictuale, respectiv fapta ilicită  constând în expunerea unor fapte neadevărate, vinovăţia sub forma intenţiei, prejudiciul concretizat în plan personal prin afectarea emoţională şi social şi legătura de cauzalitate. A mai arătat că sunt îndeplinite şi condiţiile procedurii speciale, respectiv aparenţa în drept întrucât drepturile afectate îi aparţin conform art 72, art 73 C.civ, art 30 Constituţie, art 10 CEDO, neprejudecarea fondului este respectată, instanţa fiind chemată să analizeze aparenţa drepturilor, vremelnicia este respectată  ţinând cont  că efectele prezentei hotărâri reprezintă măsuri provizorii, urgenţa se impune pentru a preveni pagubirea drepturilor sale.

În drept a invocat prevederile art 72, art 73, art 1349-1395 N.C.civ, art 451-455 N.C. proc.civ, art 30 Constituţie, art 10 CEDO.

În probaţiune a depus înscrisuri şi suport digital.

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru de 100 lei.

Pârâta BE nu a formulat întâmpinare.

Pârâţii CI  şi MA  au formulat întâmpinare prin care au invocat excepţia lipsei calităţii de organ de conducere şi reprezentant legal pentru IPJ a reclamantului, excepţia de nelegalitate a actului administrativ individual  prin care a fost numit în funcţia de şef a IPJ Bacău reclamantul, iar în subsidiar excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului. Pe fond au solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În privinţa excepţiei lipsei calităţii de organ de conducere şi reprezentant legal pentru IPJ a reclamantului, pârâţii au arătat că acesta a precizat că îndeplineşte funcţia de şef al IPJ Bacău însă nu a făcut această dovadă.

Cu privire la excepţia de nelegalitate a actului administrativ individual prin care a fost numit în funcţia de şef a IPJ Bacău, au arătat că actul de numire este nelegal, fiind emis cu aplicarea unor texte de lege neconstituţionale, respectiv art 18 din Legea 360/2002.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale active, s-a motivat că reclamantului îi rămâne doar calitatea de persoană fizică, însă în acţiune acesta precizează că are calitatea de şef al IPJ Bacău şi că afirmaţiile defăimătoare au fost făcute privind acţiunie sale în calitatea sa de reprezentant.

Pe fond, pârâţii au arătat că afirmaţiile lor nu sunt mincinoase şi jignitoare, iar pârâtul MA  a arătat că nu a zis că reclamantul face parte din mafia locală. În legătură cu acuzele specificate în acţiune, pârâţii au precizat că sunt depuse plângeri penale  la instituţii competente pentru a se pronunţa dacă au fost influenţaţi medicii care l-au diagnosticat pe MA , că a fost depusă plângere penală privind sustragerea unor documente din fişet, că MA  a fost trimis în stradă, în patrulare, 8 ani de zile, fără armament, timp în care a fost înjunghiat, că se fac verificări de organele competente în legătură cu implicarea reclamantului  cu privire la persoana oprită în trafic şi care a afirmat că este finul chestorului.

Pârâţii au susţinut că declaraţiile din emisiunea Sinteza Zilei din … şi din emisiunea La ordinea zilei din .. nu au legătură cu reclamantul şi exced acţiunii, iar afirmaţiile din emisiunea La ordinea zilei din .. nu au fost jignitoare şi defăimătoare. Au arătat că reclamantul a emis o dispoziţie nelegală  prin care a fost dat afară din  poliţie şi de aceea a folosit expresia "groparul meu" pentru că practic a fost îngropat de viu, fiind privat de dreptul la asigurare medicală, la pensie şi viaţă.

Pârâtul MA  a arătat ca în 2014 şi 2015 a făcut o serie de sesizări cu privire la abuzurile cms. şef M G, a făcut de două ori greva foamei, iar comisia de expertiza medicală din MAI în mod ilegal l-a declarat inapt, decizia nr ..fiind contestată. Acesta a susţinut că, deşi nu a primit drepturile salariale, nu a fost înştiinţat şi nu a primit niciun document din care să rezulte că a fost trecut în rezervă, iar prin decizia Tribunalului Bacău din …  s-a dispus suspendarea efectelor dispoziţiei şefului IPJ prin care a fost trecut în rezervă  fiind reîncadrat în funcţia de agent de siguranţă publică, împrejurare ce dovedeşte că şeful IPJ a comis un abuz  prin emiterea dispoziţiei de trecere în rezervă.

S-a susţinut că s-a dorit doar a se aduce în spaţiul public neregulile şi abuzurile la care a fost supus MA , fără a folosi cuvinte vulgare, jignitoare, obscene, ci au criticat acţiunile abuzive ale reclamantului care a emis o dispoziţie ilegală.

Pârâtul CI  a susţinut că nu a făcut afirmaţii jignitoare la adresa reclamantului şi că aceste din urmă se foloseşte de funcţia publică pe care o deţine , în interes personal şi dovedeşte că se răzbună şi încearcă să îi intimideze pentru că au îndrăznit să îl critice  şi că au expus public abuzurile sale. A mai arătat că transcripturile emisiunilor postului de televiziune Antena 3, reclamantul le-a obţinut prin accesarea reţelei interne a poliţei române.

Pârâtul a susţinut că nu pot fi traşi la răspundere pentru afirmaţiile altora şi dezbaterile ce au avut loc pe marginea acestor subiecte în unele emisiuni de televiziune, toate susţinerile lor sunt dovedite cu probe, nimeni nu poate preciza cu au fost percepute apariţiile televizate, însă pe reţeaua Facebook toate comentariile susţin cele prezentate, nu au intenţionat să defăimeze pe nimeni, ci doar să prezinte realitatea, judecăţile de valoare nu le aparţin.

A mai arătat pârâtul că reclamantul nu probează modul în care i-a fost afectată imaginea, onorarea, reputaţia şi viaţa privată şi că nu este vorba de exercitarea abuzivă a dreptului la libera exprimare.

La întâmpinare au fost anexate înscrisuri.

La termenul din data de 05.05.2016 instanţa a invocat din oficiu excepţia nulităţii întâmpinării formulate de pârâtul MA , decurgând din nesemnare.

Instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri.

Conform art 248 alin 1 C.proc.civ instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe sau, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Dat fiind că în speţă au fost invocat mai multe excepţii, pârâţii prin întâmpinare au invocat excepţia lipsei calităţii de organ de conducere şi reprezentant legal pentru IPJ a reclamantului, excepţia de nelegalitate a actului administrativ individual  prin care a fost numit în funcţia de şef a IPJ Bacău reclamantul, iar în subsidiar excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului., iar instanţa din oficiu a invocat excepţia nulităţii întâmpinării formulate de pârâtul MA , decurgând din nesemnare, având în vedere natura acestor excepţii, consecinţele pe care le genează, precum şi cadrul procesual, instanţa va analiza prioritar excepţia nulităţii întâmpinării formulate de pârâtul MA , decurgând din nesemnare, după care va analiza excepţia lipsei calităţii de organ de conducere şi reprezentant legal pentru IPJ a reclamantului, excepţia de nelegalitate a actului administrativ individual  prin care a fost numit în funcţia de şef al IPJ Bacău reclamantul, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului (care a fost invocată în subsidiar).

Privitor la excepţia nulităţii întâmpinării formulate de pârâtul MA , decurgând din nesemnare, potrivit art 194 lit f cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă în mod obligatoriu semnătura. Art 196 alin 1 prevede că cererea de chemare în judecată care nu cuprinde semnătura părţii sau a reprezentantului acestuia este nulă. Textul de lege impune semnătura olografă a petentului pe cererea de chemare în judecată, simpla indicare a numelui nefiind suficientă întrucât poate fi făcută de orice persoană şi  nu atestă că petentul, personal, şi-a însuşit cererea.

În speţă, întâmpinarea este formulată de pârâţii CI  şi MA , însă este semnată doar de pârâtul CI , lipsind semnătura olografă a pârâtului MA .

Faţă de aceste împrejurări, instanţa va admite excepţia nulităţii întâmpinării formulate de pârâtul MA  decurgând din nesemnare şi în consecinţă va anula întâmpinarea formulată de acesta ca nesemnată.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii de organ de conducere şi reprezentant legal pentru IPJ a reclamantului, instanţa reţine că cererea de chemare în judecată a fost formulată de reclamant în nume propriu. Prin urmare, prin exercitarea acţiunii civile, acesta nu s-a prevalat de calitatea de reprezentant al IPJ. Împrejurarea că a făcut referire, în cuprinsul motivării cererii, la funcţia pe care o deţine nu este de natură a genera o concluzie diferită. Prin urmare, având în vedere cadrul procesual sub aspect subiectiv, trasat de reclamant care acţionat în nume propriu şi nu ca reprezentant al vreunei instituţii, instanţa va respinge excepţia invocată ca inadmisibilă.

Referitor la excepţia de nelegalitate a actului administrativ individual  prin care a fost numit reclamantul în funcţia de şef al IPJ B, se au în vedere aceleaşi considerente, respectiv că reclamantul a formulat cererea de chemare în judecată în nume propriu. Astfel că raporturile acestuia de serviciu exced cadrului procesual dedus judecăţii în prezenta cauză şi nu au nicio relevanţă în soluţionarea cauzei, motiv pentru care instanţa va respinge excepţia invocată ca inadmisibilă.

Privitor la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, instanţa reţine că este o excepţie de fond, absolută şi peremptorie. Potrivit  art.36 din Noul Cod de procedură civilă, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.

Reclamantul  fiind cel care porneşte acţiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală  activă cât şi calitatea procesuală pasivă, respectiv  îndreptăţirea  sa de a  introduce cererea  împotriva paratei, prin indicarea  obiectului cererii şi a motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiată  pretenţia sa, deoarece raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecăţii.

Aşa cum reiese din cererea de chemare în judecată, reclamantul se pretinde titularul drepturilor invocate. Temeinicia pretenţiilor sale vizează fondul raportului, urmând a fi analizate de instanţă. În aceste condiţii, având în vedere şi obiectul cauzei, se apreciază  că reclamantul are calitate procesuală în speţă, motiv pentru care excepţia va fi respinsă ca neîntemeiată.

Pe fond, reclaamantul a solicitat instanţei să dispună obligarea pârâţilor de a nu mai emite orice fel de enunţuri de natură să încalce drepturile sale la onoare, reputaţie, demnitate şi viaţă privată şi de a nu mai transmite aceste enunţuri pe orice cale de comunicare prin care pot ajunge în spaţiul public; obligarea pârâţilor la publicarea hotărârii judecătoreşti ce urmează a fi pronunţată în cauză, pe cheltuiala lor, într-un ziar local de largă circulaţie şi într-un ziar central de largă circulaţie, în termen de 20 zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, sub sancţiunea plăţii daunelor cominatorii, pentru fiecare zi de întârziere, susţinând că pârâţii au demarat o campanie de denigrare prin presă (emisiuni TV), prin intermediul reţelei de socializare Facebook şi prin unele manifestări stradale realizate în centrul municipiului Bacău şi la sediul instituţiei unde îşi desfăşoară activitatea, lansând o serie  afirmaţii mincinoase şi jignitoare la adresa sa, ce îi aduc  grave prejudicii de imagine întrucât se inoculează publicului ideea că ar fi o persoană coruptă, că ar recurge la activităţi infracţionale, că s-ar folosi de funcţia pe care o deţine pentru a influenţa anchete penale sau pentru a obţine câştiguri ilicite şi nu în ultimul rând că ar fi emis în mod nelegal diferite acte care i-au prejudiciar pe unii dintre cei trei pârâţi. 

Acesta a apelat la procedura ordonanţei preşedinţiale reglementată de prevederile art  997 şi um C.proc.civ invocând prevedrile art 72, art 73, art 1349-1395 N.C.civ, art 30 Constituţie, art 10 CEDO, fără a apela la calea specială deschisă de  art 255 C.civ ca mijloace de apărare  a drepturilor nepatrimoniale. Or instanţa, fiind ţinută de cauza acţiunii, pe care nu o poate schimba din oficiu, va analiza, conform principiului disponibilităţii, condiţiile ordonanţei preşedinţiale prin prisma drepturilor invocate.

Potrivit art. 997 alin.1 N.C.pr.civ., instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Ordonanţa va putea fi dată chiar şi atunci când există judecată asupra fondului, în condiţiile alin. 4. Conform alin. 5, pe cale de ordonanţă preşedinţială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond şi nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt.

Astfel, pe lângă condiţiile generale ce trebuie să existe în cazul oricărei forme concrete care intră în conţinutul acţiunii civile-formularea unei pretenţii, interesul, capacitatea procesuală şi calitatea procesuală, textul enunţat stabileşte încă trei condiţii speciale respectiv urgenţa, caracterul vremelnic, neprejudecarea fondului cauzei.

În privinţa urgenţei, aceasta se apreciază de instanţă în concret în funcţie de circumstanţele obiective ale cauzei.

În ceea ce priveşte caracterul vremelnic această condiţie se află într-o strânsă legătură cu neprejudecarea fondului cauzei. Ordonanţa preşedinţială este o instituţie pusă la dispoziţia părţilor doar pentru a se lua măsuri provizorii, adică în termenii legii a unor „măsuri vremelnice”, iar nu definitive. Ordonanţa preşedinţială nu are ca scop stabilirea definitivă a drepturilor părţilor.

Cu privire la neprejudecarea fondului, această condiţie decurge atât din condiţie referitoare la caracterul vremelnic al măsurii ce urmează a fi dispusă, cât şi din prevederea legală. Când rezolvă o cerere de ordonanţă preşedinţială, instanţa nu are de cercetat fondul dreptului discutat între părţi, dar, pentru ca soluţia să nu fie arbitrară, va cerceta aparenţa acestui drept. Împrejurarea că dreptul subiectiv este litigios nu împiedică pronunţarea ordonanţei preşedinţiale, întrucât aparenţa de drept este suficientă pentru ca instanţa să ordone o măsură urgentă şi vremelnică, urmând ca problema existenţei sau inexistenţei dreptului subiectiv să se rezolve pe calea procedurii de drept comun, în cadrul unei judecăţi care vizează fondul.

Pentru soluţionarea prezentei cereri, natura drepturilor invocate reprezintă un element esenţial ce trebuie avut în vedere de instanţă.

Astfel, dreptul la demnitate reglementat de art 72 C.civ prevede că "(1) Orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale. (2) Este interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane, fără consimţământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75."

Potrivit art 73 C.civ, "(1) Orice persoană are dreptul la propria imagine. (2) În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfăţişării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispoziţiile art. 75 rămân aplicabile."

Dreptul la libera exprimare este reglementat de art 70 C.civ care statuează că "(1) Orice persoană are dreptul la libera exprimare. (2) Exercitarea acestui drept nu poate fi restrânsă decât în cazurile şi limitele prevăzute la art. 75."

Art. 30 alin. 1 din Constituţie stipulează că libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public sunt inviolabile. Conform alin. 6, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine. Potrivit alin. 8, răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarul mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii.

Libertatea de exprimare constituie unul din  fundamentele esenţiale ale unei societăţi democratice şi una din condiţiile primordiale ale progresului sau şi a dezvoltării fiecărei persoane (Lingens c. Austriei) aplicându-se nu numai "informaţiilor" sau "ideilor" primite favorabil sau considerate ca inofensive sau indiferente, ci şi celor care lovesc, şochează sau neliniştesc (Brasilier c. Frantei; Handyside c. Regatului Unit; Lingens c. Austriei; Jersild c. Danemarcei; Piermont c. Frantei).

Articolul 10 priveşte nu numai conţinutul informaţiilor ci, de asemenea, şi mijloacele de transmisiune sau de captare a acestora, deoarece orice restricţie adusă acestora atinge dreptul de a primi şi comunica informaţii (Autronic c. Elvetiei). Dincolo de substanţa ideilor şi informaţiilor exprimate, articolul 10 protejează şi modul lor de difuzare (Oberschilck c. Austriei) sau forma de exprimare (Nikula c. Finlandei).  Totodată, Curtea a statuat că nu este important ca autorul informaţiilor să fie ziarist profesionist, aceeaşi libertate fiind acordată şi altor persoane care îşi exprimă opinia în mass-media.

Aşa cum precizează articolul 10, exercitarea acestei libertăţi este supusa unor formalităţi, condiţii, restricţii şi sancţiuni care trebuie totuşi sa fie interpretate strict, necesitatea lor trebuind sa fie stabilită în mod convingător (Observer si Guardian c. Regatului Unit; Jersild c. Danemarcei; Janowski c. Poloniei; Nielsen si Johnsen c. Norvegiei).

O ingerinţa în exercitarea dreptului la libertatea de exprimare încalcă Convenţia dacă nu îndeplineşte exigenţele alineatului 2 al articolului 10, respectiv să fie "prevazuta de lege", să vizeze unul sau mai multe scopuri legitime mentionate in alineatul 2 şi să fie "necesara intr-o societate democratica" pentru a le atinge (Cumpana si Mazare c. Romaniei).

În speţă, faţă de cererea formulată, analiza îndeplinirii condiţiilor ordonanţei preşedinţiale  are loc în contextul reglementat pe de o parte de libertatea de exprimare şi pe de altă parte de drepturile nepatrimoniale, invocate de reclamant.

Instanţa apreciază că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art 997 C.proc.civ, referitoare la neprejudecarea fondului.

Reclamantul solicită obligarea pârâţilor "de a nu mai emite orice fel de enunţuri..." o formulare generică, mult prea generoasă, care nu permite a se verifica în concret tipul de discurs ce se solicită a fi cenzurat pe viitor.  Or, libertatea de exprimare nu poate fi restrânsă, nici chiar temporar, decât în situaţii şi pentru împrejurări determinate, clar definite, care să poată fi analizate în concret de instanţă.

Totodată, restrângerea libertăţii de exprimare pe calea ordonanţei preşedinţiale nu poate avea loc decât în contextul unei acţiuni continue, în derulare la data sesizării instanţei sau a unei acţiuni iminente şi doar pentru încălcări flagrante, evidente, abuzive a drepturilor invocate,  fără apreciere de fond din partea instanţei, care  poate proceda doar  la o verificare sumară a situaţiei de fapt.  În speţă, instanţa nu poate o cerceta  aparenţei dreptului afirmat de reclamant, ci ar fi nevoită să procedeze la o verificare mai amănunţită ce ar presupune o analiză a fondului dreptului cu consecinţa tranşării litigiului pe fond între părţi, ceea ce este incompatibil cu procedura specială a ordonanţei preşedinţiale.

De asemenea, măsura solicitată ar putea fi apreciată că produce consecinţe cu caracter definitiv şi nu ar avea caracter vremelnic, atât timp cât nu este limitată la anumite afirmaţii făcute pentru o perioadă determinată prin raportare la o acţiune în desfăşurare.

Totodată, se notează că faptele pârâţilor s-au consumat înainte de sesizarea instanţei, neprezentând caracter de continuitate prelungit până în prezent, eventualele consecinţe prejudiciabile ale acţiunilor acestor putând fi valorificate pe calea dreptului comun.

Faţă, de aceste împrejurări, instanţa va respinge acţiunea ca neîntemeiată.

Domenii speta

Spete similare