Obligaţie de a face

Prin cerere înregistrată pe rolul Judecătoriei B la data de .. sub nr … reclamanţii  MM şi  M D au chemat în judecată pe pârâtul B I solicitând instanţei ce prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea pârâtului să îşi ridice de pe terenul lor bunurile depozitate sub sancţiunea daunelor cominatorii în sumă de 50 lei pentru fiecare zi de întârziere.

În motivare, reclamanţii au arătat că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr … defunctul B. A. (tatăl reclamantei M. M.) le-a vândut suprafaţa de 1000 mp teren curţi construcţii situat în T 5 P 9/1 str .. jud Bacău, dreptul de proprietate fiind înscris în cartea funciară nr 3.. a UAT Bacău, cu nr cadastral 9319, prin încheierea nr …. Au susţinut reclamanţii că pârâtul şi-a depozitat pe acest teren, care le aparţine şi pe care îl stăpânesc, fără a le cere permisiunea şi fără acordul lor, bunuri proprii, respectiv 1 disc de tractor şi o remorcă de cărămidă de construcţii, îngrădindu-le astfel, dreptul de folosinţă al terenului. Au mai arătat cî nu s-au putut înţelege cu pârâtul de bună-voie, fiind nevoiţi să promoveze prezenta acţiune.

În drept au invocat prevederile art 44 din Constituţie, art 555, art 559 alin 1, art 1516, art 1527-1529 C.civ.

În probaţiune au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi martori.

Cererea a fost timbrată, în faza de regularizare a cererii, cu taxă judiciară de timbru de 20 lei.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii şi cerere reconvenţională prin care a solicitat anularea înscrierii în cartea funciară … a UAT . la numărul cadastral .. pentru suprafaţa de 1000 mp din  …1, a încheierii nr … din …, daune morale de 10000 lei pentru promovarea acţiunii cu rea credinţă şi cheltuieli de judecată.

În motivare, pârâtul a arătat că terenul de 1000 mp înscris în cartea funciară nu este proprietatea reclamanţilor întrucât prin sentinţa civilă nr … a Judecătoriei Bacău s-a constatat nulitatea absolută parţială a contractului de vânzare-cumpărare nr … pentru suprafaţa de 742 mp cu dimensiunile 225 ml lungime şi 3, 3 ml lăţime, reprezentând teren proprietatea numiţilor C A, FM şi F D A mai arătat că prin sentinţa civilă nr … a Judecătoriei Bacău s-a constatat caracterul simulat al aceluiaşi contract ce fusese anulat în 2001, împrejurare pe care o asimilează unei puteri de lucru judecat, în sensul că acest teren nu este al reclamanţilor. Pârâtul a apreciat că înscrierea în CF a reclamanţilor ca fiind proprietarii terenului este o înscriere cu rea-credinţă, în 2007, nerespectând hotărârea judecătorească. A susţinut pârâtul că există în teren 1000 mp ce nu a fost partajat de moştenitori, suprafaţă rămasă după partajarea TP nr .. eliberat pe numele autorului lor B A din care fiecare a luat teren după anularea contractului nr … şi nu este terenul din actul de vânzare cumpărare invocat de reclamanţi şi intabulat.

Pârâtul a precizat că depozitarea utilajelor s-a făcut cu acordul reclamanţilor şi a celoralaţi pârâţi pe terenul în suprafaţă de 1000 mp, teren rămas în urma anulării contractului de vânzare cumpărare, teren comun tuturor moştenitorilor.

Cererea nu a fost întemeiată în drept.

În probaţiune a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, martori, expertiza topo cadastru.

Cererea reconvenţională a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru de 705 lei.

Pârâtul a formulat precizări la cererea reconvenţională prin care a arătat că invocă prevederile art 36 pc  1 din Legea 7/1996.

Reclamanţii au formulat răspuns la întâmpinare şi întâmpinare la cererea reconvenţională prin care au invocat excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind anularea înscrierii în cartea funciară, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului  în ceea ce priveşte anularea înscrierii în cartea funciară şi a încheierii nr .., excepţia lipsei de interes pentru capătul de cerere privind anularea înscrierii în cartea funciară şi a încheierii nr …, excepţia lipsei coparticipării procesuale active obligatorii, excepţia prescripţiei dreptului la acţiunea în anularea înscrierii în cartea funciară.

În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii, reclamanţii au arătat că pârâtul nu a invocat niciun temeiu de drept şi nu există niciun text de lege care să se refere la anularea înscrierilor în cartea funciară.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale active, au susţinut că în materia acţiunilor împotriva încheierii de carte funciară sfera persoanelor care ar putea să introducă acţiunea este identică cu cea a persoanelor interesate conform menţiunilor de carte funciară. Au arătat că acţiunea în rectificarea înscrierii este mijlocul de apărare pe cale judiciară  a drepturilor subiective civile, susceptibile de înscriere în cartea funciară, care conferă persoanei al cărei drept este vătămat  printr-o înscriere inexactă, posibilitatea să solicite înlăturrea inexactităţii şi corelarea înscrierii cu situaţia juridică reală a drepturilor ce formează obiectul înscrierii. Au definit calitatea procesuală activă ca fiind interesul îndreptăţit, legitim al unei persoane, de a cere concursul justiţei, interes ce izvorăşte din încălcarea unui drept propriu, însă reclamantul pârât nu opune niciun titlu, niciun drept de proprietate asupra terenului înscris în cartea funciară şi astfel înscrierea nu îi produce niciun prejudiciu, nu îi vatămă niciun drept şi în aceste condiţii, nu are calitate procesuală activă. Reclamanţii au arătat că prin sentinţa civilă nr …  prin care s-a constatat nulitatea absolută parţială a contractului nr .. pârâtul nu a câştigat niciun drept care să le fie lor opozabil, sentinţa fiind dată în favoarea lui B  şi B g, aceştia fiind cei care ar fi avut calitatea procesuală pasivă în anularea înscrierii întrucât ei ar fi putut pune în executare sentinţa.

Cu privire la excepţia lipsei de interes, au arătat că pârâtul nu are niciun interes în promovarea capătului de cerere privind anularea înscrierii în cartea funciară întrucât nu deţine niciun titlu, niciun drept de proprietate care ar putea fi înscris în cartea funciară.

În privinţa excepţiei lipsei coparticipării procesuale active obligatorii, reclamanţii au arătat că prin sentinţa nr .. s-a constatat caracterul simulat al contractului de vânzare cumpărare nr .., însă suprafaţa de 258 mp  nu a fost raportată la masa succesorală şi nu a fost partajată între moştenitorii lui B A, aplicându-se regula coparticipării procesuale active obligatorii, declanşarea cererii privind anularea înscrierii neputându-se realiza decât in comun.

Referitor la excepţia prescripţiei dreptului la acţiune au arătat reclamanţii că şi-au înscris dreptul de proprietate asupra imobilului în 2007, cererea fiind introdusă cu depăşirea termenului de 3 ani.

Pe fondul cauzei, reclamanţii au arătat că ceea ce îl interesează pe pârât este o altă suprafaţă decât cea intabulată în temeiul contractului.

Au învederat reclamanţii că nu a existat acordul lor pentru depozitarea bunurilor ci, dimpotrivă, l-au rugat de nenumărate ori să îşi ridice bunurile însă a refuzat, acţiunea fiind promovată cu bună credinţă.

În probaţiune au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi martori.

Pârâtul a formulat răspuns la întâmpinarea la reconvenţională prin care a solicitat respingerea excepţiilor.

Din oficiu s-au ataşat dosarele nr .., nr .., nr 9228/2001, nr .., nr ...

Pârâtul a formulat precizări la cererea reconvenţională prin care a arătat că înţelege să formuleze acţiune în rectificare de carte funciară întemeiată pe art 907 C.civ pe considerentul că înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a făcut înscrierea nu a fost valabil, respectiv terenul este al reclamanţilor.

La termenul din data de .. instanţa a luat act de precizările orale ale reclamanţilor prin apărător prin care s-a arătat că se susţin excepţiile invocate în raport de precizarea obiectului cererii reconvenţionale.

La acelaşi termen instanţa a respins excepţia inadmisibilităţii invocată de reclamanţi în ce priveşte cererea reconvenţională ca neîntemeiată, a unit cu fondul excepţiile invocate de reclamanţi privitor la cererea reconvenţională respectiv excepţia lipsei calităţii procesuale active a pârâtului, excepţia lipsei de interes, excepţia lipsei coparticipării procesuale active obligatorii, excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi a încuviinţat pentru reclamanţi proba cu înscrisuri şi expertiză topo şi pentru pârât proba cu înscrisuri, expertiză topo şi martorii V V şi B M N.

Reclamanţii au formulat note de şedinţă depuse la dosar la ...

La termenul din data de .. a fost administrată proba cu martori.

În speţă a fost efectuată expertiza topo cadastru de expert S Ş, fiind depus raportul de expertiză şi suplimentul la raport.

Prin încheierea din data de .. instanţa a dispus efectuarea unei contraexpertize.

În cauză a fost efectuată noua expertiză de expert G M, fiind depus raportul de expertiză.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr .. la Notariatul de Stat Bacău (fl 4) reclamanţii  M D şi  MM au dobândit de la B A dreptul de proprietate asupra terenului categoria curţi construcţii în suprafaţă de 1000 mp din T 5 P 9/1 din totalul de 1700 mp, conform schiţei anexe (fl 151), terenul fiind dobândit de vânzător prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991 conform TP ...

Prin sentinţa civilă nr .. a Judecătoriei Bacău din dosarul nr .. (fl 131-133) definitivă prin decizia civilă nr .. din dosarul nr .. a Tribunalului Suceva (fl 27-30) s-a stabilit linia de hotar dintre B I şi B G, pe de o parte şi B A, F M  M D şi  MM pe o lungime de 225 mp conform raportului de expertiză din dosarul nr .. al Judecătoriei Bacău la o distanţă de 3,3 m pe lăţime la nord. Totodată s-a dispus nulitatea absolută parţială a contactului autentificat sub nr .. pentru suprafaţa de 742 mp, pe o lungime de 225 ml şi o lăţime de 3,3 ml.

Prin sentinţa civilă nr .. din dosarul nr .. al Judecătoriei Bacău s-a constatat caracterul simulat al contactului de vânzare cumpărate autentificat sub nr .. reţinându-se că adevărata natură  a acestui contract este cea a unui contract de donaţie, B A având calitatea de donator, iar  M D şi  MM având calitatea de donatari.

Prin încheierea nr .. s-a înscris în cartea funciară nr .., număr cadastral .., dreptul de proprietate al reclamanţilor asupra terenului în suprafaţă de 1000 mp din T 5 P 9/1 situat în Bacău, ...

Conform susţinerilor reclamanţilor, pârâtul a depozitat pe terenul proprietatea lor în suprafaţă de 1000 mp1 disc de tractor şi o remorcă de cărămidă de construcţii şi au solicitat obligarea pârâtului să ridice aceste bunuri.

Conform art 555 alin 1 C.civ proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune de un bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege.

Potrivit art. 1516 alin 1 C.civ creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei. Conform alin 2 atunci când, fără justificare, debitorul nu îşi execută obligaţia şi se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa şi fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin: 1. să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligaţiei; 2. să obţină, dacă obligaţia este contractuală, rezoluţiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligaţii corelative;3. să folosească, atunci când este cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege pentru realizarea dreptului său.

Conform art. 1527 alin 1 C.civ  creditorul poate cere întotdeauna ca debitorul să fie constrâns să execute obligaţia în natură, cu excepţia cazului în care o asemenea executare este imposibilă.

Potrivit art 1528 alin 1 C.civ în cazul neexecutării unei obligaţii de a face, creditorul poate, pe cheltuiala debitorului, să execute el însuşi ori să facă să fie executată obligaţia.

Prin raportul de expertiza topo-cadastru întocmit de expert G M (fl 243-245)  a fost identificată suprafaţa de teren de 1000 mp din contractul de vânzare cumpărare pe perimetrul punctelor de contur 1-9-10-11-12-8-1, suprafaţa de 1700 mp din .. din T 5 P 9/1 fiind schiţată pe punctele de contur 1-13-14-7-2. Suprafaţa de teren de 1000 mp înscrisă în .., nr cadastral 9319, a fost identificată pe perimetrul punctelor de contur 2-3-4-5-6-12-9-2 (S2+S3+S4). Expertul a susţinut că faţă de sentinţa civilă nr .. s-a stabilit linia de hotar dintre B, pe de o parte şi  M D şi M M, pe de altă parte prin mutarea hotarului de pe alinimentul în litigiu 1-16  cu 3,3 m pe alinimentul 2-15 pe o lungime de 225 mp (fiind vorba de o suprafaţă de 742,5 mp)  şi în aceste condiţii suprafaţa de 265 mp (S1) de pe perimetrul punctelor 1-9-12-8-1 a rămas la B G, iar suprafaţa de 1000 mp a reclamanţilor s-a diminuat cu 265 mp rămânând în fapt 735 mp(S2) pe perimetrul 9-10-11-12-9. Referitor la suprafaţa de 1000 mp pentru care s-a întocmit documentaţia cadastrală, a susţinut că suprafaţa de 160 mp (S3) şi 105 mp (S4) sunt în afara limitelor de delimitare a suprafeţei de teren din contractul de vânzare cumpărare. Expertul a concluzionat că bunurile au fost depozitate de pârât pe acest teren de 735 mp, ce se regăseşte atât în contractul de vânzare cumpărare nr .. cât şi în terenul înscris în CF ...

Instanţa nu va avea în vedere raportul de expertiză topo cadastru întocmit de expert SŞ cu privire la terenurile în cauză întrucât nu este concludent, dat fiind că expertul nu a făcut o identificare a terenurilor conform actelor de proprietate ale reclamanţilor, respectiv conform schiţei anexe la contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr …. configuraţia terenului identificat prin raportul de expertiză fiind diferită de cea din acte, aspect de natură a afecta raţionamentul şi a genera concluzii eronate în speţă.

Instanţa va reţine însă din concluziile expertului că bunurile sunt depozitate pe latura de sud a terenului, învecinată cu terenul proprietatea numitului B G, fiind o constatare personală a expertului fără aprecieri şi interpretări ale suprafeţelor de teren în discuţie.

Din declaraţiile martorilor, rezultă că pârâtul a depozitat pe terenul în litigiu o serie de bunuri, respectiv un disc de tractor şi o remorcă de cărămidă, lângă un gard.

Deşi, conform concluziilor raportului de expertiză întocmit de expert G M, în fapt reclamanţii deţin o suprafaţă de 735 mp ca urmare a diminuării suprafeţei cumpărate de 1000 mp prin sentinţa civilă nr .. a Judecătoriei B din dosarul nr .. definitivă prin decizia civilă nr .. din dosarul nr .. a Tribunalului Suceva, instanţa reţine totuşi că prin această sentinţă s-a constatat în mod definitiv nulitatea absolută parţială a contactului autentificat sub nr … (al cărui caracter simulat s-a constatat prin sentinţa civilă nr … din dosarul nr … al Judecătoriei Bacău fiind în realitate este o donaţie deghizată) pentru suprafaţa de 742 mp, pe o lungime de 225 ml şi o lăţime de 3,3 ml. Or, în aceste condiţii, nu se poate reţine că reclamanţii mai sunt proprietari asupra terenului de 742 mp, ci dreptul lor de proprietate este limitat la suprafaţa de 258 mp, reprezentând diferenţa dintre suprafaţa de 1000 mp cumpărată şi suprafaţa de 742 mp pentru care s-a constatat nulitatea absolută. Împrejurarea că ulterior s-a constatat şi caracterul simulat al vânzării reţinându-se că este o donaţie deghizată nu neagă dreptul de proprietate al reclamanţilor asupra acestui teren de 258 mp. De altfel, şi prin sentinţa civilă nr … din dosarul nr …. al Judecătoriei Bacău având ca obiect partajul averii succesorale după defuncţii B A şi B V s-a confirmat dreptului de proprietate al reclamanţilor asupra terenului donat de B A, în suprafaţă de 258 mp, fără a se dispune raportarea la masa succesorală. Împrejurarea că potrivit schiţei anexe la contractul de vânzare cumpărare, lugimea terenului pe latura de sud este de 83, 3 mp, iar instanţa când a constatat nulitatea absolută parţială a contractului a dispus anularea contractului pentru suprafaţa de 742 mp, pe o lungime de 225 ml şi o lăţime de 3,3 ml, conform schiţei anexe din dosarul nr 8766/1998 al Judecătoriei Bacău nu prezintă relevanţă în speţa de faţă. Aceasta întrucât s-a stabilit în mod clar suprafaţa pentru care s-a dispus nulitatea absolută a contractului, iar sentinţa civilă a intrat sub puterea de lucru judecat  ceea ce presupune, în vederea asigurării stabilităţii raporturilor juridice ca, o chestiune litigioasă, odată tranşată de instanţă, nu mai poate fi adusă înaintea judecăţii iar, pe de altă parte ca ceea ce a stabilit o prima instanţă să nu fie contrazis prin hotărârea unei instanţe ulterioare, eventualele erori putând fi corijate doar prin căile ordinare sau extraordinare prevăzute de lege. Prin urmare, instanţa nu poate reveni asupra concluziilor reţinute anterior de instanţă consfiinţind un drept de proprietate al reclamanţilor asupra terenului întrucât dezlegarea dată este obligatorie iar în caz contrar s-ar înfrânge principiul securităţii juridice.

În aceste împrejurări, dat fiind raţionamentul expus, întrucât reclamanţii nu sunt proprietarii terenului pe care sunt depozitate bunuri de pârât, va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Referitor la cererea reconvenţională, instanţa constată că a fost învestită cu o cerere având ca obiect rectificare carte funciară şi pretenţii având ca obiect daune morale.

Dat fiind că reclamanţii au invocat o serie de excepţii privitor la capătul de cerere având ca obiect rectificare carte funciară, instanţa, se va pronunţa, conform art 248 C.proc.civ, asupra excepţiilor invocate, prioritată fiind excepţia lipsei calităţii procesuale active a pârâtului pentru cererea reconvenţională.

Conform art 35 alin 1 din Legea 7/1996, aplicabil speţei conform art 80 din Legea 71/2011, în cazul în care cuprinsul cărţii funciare nu corespunde, în privinţa înscrierii, cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia.

Potrivit alin 2 prin rectificare se înţelege radierea, îndreptarea sau menţionarea înscrierii oricărei operaţiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară.

Art 36 prevede că orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară, dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă s-a constatat că: 1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; 2. dreptul înscris a fost greşit calificat; 3. nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; 4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului.

Excepţia lipsei calităţii procesuale active  că este o excepţie de fond, absolută şi peremptorie ce face de prisos cercetarea pricinii.

Calitatea procesuala reprezinta una din conditiile de exercitare a actiunii civile si presupune pe latura activa existenţa unei identităţi între  persoana  reclamantului şi cel  care ar fi titular al dreptului afirmat, iar pe latura pasivă presupune existenţa unei identităţi între  persoana pârâtului şi  cel despre care se  pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecăţii.

Cel care porneşte acţiunea, trebuie să justifice  calitatea procesuală  activă, respectiv  îndreptăţirea  sa de a  introduce cererea  împotriva pârâtului, deoarece raportul de drept procesual nu se poate lega valabil  decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecăţii.

În cazul acţiunii în rectificare, legea stabileşte că orice persoană interesată poate formula o astfel de cerere. Prin urmare, calitate procesuală activă are orice persoană care justifică un interes, interesul fiind una din condiţiile de exercitare a acţiunii civile şi reprezintă folosul practic urmărit de cel ce deduce o pretenţie judecăţii. Interesul trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: să fie legitim, să fie născut şi actual, să fie personal şi direct. Interesul este legitim atunci când nu contravine legii sau regulilor de convieţuire socială; trebuie personal şi direct în sensul că îl vizează pe cel care recurge la forma procedurală; trebuie să fie născut şi actual, să existe în momentul în care se exercită acţiunea civilă în sensul că partea s-ar expune la un prejudiciu numai dacă nu ar recurge în acel moment la acţiune.

În speţă, pârâtul nu se prevalează de vreun drept asupra terenului înscris de reclamanţi în cartea funciară şi prin urmare nu obţine niciun folosul practic cu privire la înscriere. Prin urmare, aceste nu îşi justifică  vreo calitate procesual activă în promovarea unei acţiuni în rectificare de carte funciară.

În aceste împrejurări,  instanţa va admite excepţie lipsei calităţii procesuale active a pârâtului reclamant B I în ceea ce priveşte primul capăt de cerere al cererii recovenţionale având ca obiect rectificare carte funciară şi în consecinţă va respinge primul capăt de cerere al cererii reconvenţională având ca obiect rectificare carte funciară formulată de pârâtul reclamant B I în contradictoriu cu reclamanţii pârâţi  MM şi  M D ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.

Având în vedere că instanţa a soluţionat acest capăt de cerere în baza excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, nu va mai analiza celelalte excepţii, cercetarea acestora fiind de prisos.

În privinţa capătului de cerere al cererii reconveţionale având ca obiect daune morale, ca urmare a exercitării acţiunii cu rea-credinţă, instanţa reţine că potrivit art 12 alin 1 C.proc.civ drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credinţă potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege şi fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părţi. Conform alin 2 partea care îşi exercită drepturile procesuale în mod abuziv răspunde pentru prejudiciilor materiale şi morale cauzate. Instanţa apreciază că nu s-a făcut dovada exercitării cu rea-credinţă a acţiunii de către reclamanţi împotriva pârâtului întrucât simplul fapt al respingerii acţiunii ca neîntemeiată nu reprezintă un abuz, în lipsa întrunirii condiţiilor menţionate de textul precitat.

Faţă de aceste considerente, instanţa va capătul de cerere al cererii reconvenţionale având ca obiect daune morale ca neîntemeiat.

Având în vedere soluţia adoptată în cauză, faţă se solicitarea părţilor de acordare a cheltuielilor de judecată reprezentând onorarii de expert şi avocat, văzând înscrisurile depuse la dosar în acest sens până la închiderea dezbaterilor, în baza art 451 rap la art 453 C.proc.civ va obliga reclamanţii pârâţi să achite pârâtului reclamant cheltuieli de judecată în cuantum de 2000 lei reprezentând onorariu de expert şi onorariu de avocat. Totodată va obliga pârâtul reclamant să achite reclamanţilor pârâţi cheltuieli de judecată în cuantum de 600 lei reprezentând onorariu de expert, dat fiind că nu s-a făcut dovada onorariului de avocat. Va compensa cheltuielile de judecată şi în final va obliga reclamanţii pârâţi să achite pârâtului reclamant cheltuieli de judecată în cuantum de 1400 lei.

Domenii speta

Spete similare