Cerere de recunoaștere a unei hotărâri străine. Regulamentul ce 2201/2003

Decizie 70/A din 16.02.2017


Hotărârea de divorţ este definitivă şi nu mai poate fi supusă căilor de atac în conformitate cu legislaţia statului membru de origine.

De asemenea, Hotărârea poartă ştampila de legalizare a instanţei respective, cu menţiunea că este definitivă şi este însoţită de certificatul conform modelului din Anexa II la Regulament, astfel cum prevede art.39.

Prin această hotărâre s-a aprobat convenţia intervenită între părţii având ca obiect încredinţarea, întreţinerea şi dreptul de vizitare cu privire la copilul.

Hotărârea este executorie în conformitate cu legislaţia statului membru de origine şi a fost comunicată.

Prin încheierea civilă nr.1714 din 7 decembrie 2016 pronunţată de Tribunalul Harghita în dosar nr.1032/96/2016, s-a respins cererea formulată de petiţionara G.G.L. având ca obiect recunoaşterea Hotărârii nr.4C 52/10 G-6 şi a Deciziei de aprobare oficială a unui acord 1 PS 65/11d-7, ambele pronunţate de Judecătoria Melk din Republica Austria.

În considerentele sentinţei s-a reţinut că prin Hotărârea 4C 52/10 G-6 a Judecătoriei Melk din Republica Austria, a fost desfăcută căsătoria dintre petiţionară şi soţul său, iar prin Decizia de aprobare oficială a unui acord 1 PS 65/11d-7, aceeaşi instanţă a aprobat acordul dintre foştii soţi cu privire la dreptul de creştere şi educare, întreţinere şi dreptul la vizită ale copilului minor. În decizie s-a arătat că dreptul de creştere şi educare se acordă exclusiv mamei. Cu toate că i s-a pus în vedere acest lucru, petiţionara nu a depus niciunul din documentele prevăzute de art. 37 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului, iar fotocopiile hotărârilor străine nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a se putea stabili autenticitatea lor.

Împotriva acestei hotărâri petenta a declarat în termen legal apel, prin care solicită schimbarea în tot a încheierii atacate în sensul admiterii cererii de recunoaştere a hotărârilor judecătoreşti străine amintite mai sus.

În dezvoltarea motivelor de apel, apelanta arată că în termenul acordat de instanţa de fond nu a reuşit să depună actele solicitate de instanţă. Anexează la cererea de apel, hotărârea străină de divorţ şi decizia de aprobare a convenţiei părţilor cu privire la copil în original şi în traducere efectuată de un traducător autorizat, precum şi certificatul prevăzut la art.39 privind hotărârile în materie matrimonială (filele 27, 28 dosar apel) şi certificatul prevăzut la articolul 39 privind hotărârile în materia răspunderii părinteşti (filele 29, 30 dosar apel).

Apelul declarat de petentă este întemeiat.

Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 din 27 noiembrie 2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești (denumit în continuare Regulament), se aplică în materia divorţului şi a răspunderii părinteşti (art.1 alin.1 lit.a şi b din Regulament).

Potrivit art.37 din Regulament „(1)  Partea care solicită sau contestă recunoașterea unei hotărâri judecătorești ori solicită încuviințarea executării trebuie să prezinte: (a) o copie a hotărârii care să întrunească toate condiţiile necesare în vederea stabilirii autenticităţii sale şi (b) certificatul menţionat de art.39” – respectiv un certificat utilizând formularul al cărui model este prezentat în anexa I (hotărâri judecătorești în materie matrimonială) sau în anexa II (hotărâri judecătorești în materia răspunderii părintești).

Prin înscrisurile depuse în apel, petenta a îndeplinit cerinţele art.37 mai-sus amintit.

Astfel, Hotărârea de divorţ nr. 4C 52/10 G depusă în original, poartă ştampila de legalizare a instanţei respective – Judecătoria Melk (fila 6 dosar apel) şi este însoţită de certificatul prevăzut în art.39 (conform modelului din anexa I la Regulament – fila 27-28 dosar apel).

Din aceste înscrisuri rezultă că prin Hotărârea nr.4C 52/10 G a Judecătoriei Melk, Austria, s-a declarat desfăcută căsătoria dintre petenta G. C., cetăţean român şi numitul A. C., cetăţean român. Căsătoria a fost încheiată la data de 7 octombrie 1995 în Miercurea-Ciuc, jud. Harghita şi a fost înregistrată sub nr.208/1995.

Nu suntem în situaţia pronunţării unei hotărâri în lipsă.

Hotărârea de divorţ este definitivă începând din data de 03.01.2011 şi nu mai poate fi supusă căilor de atac în conformitate cu legislaţia statului membru de origine.

De asemenea, Hotărârea nr. 1 PS 65/11d pronunţată de Judecătoria Melk, Austria, poartă ştampila de legalizare a instanţei respective, cu menţiunea că este definitivă din 02 august 2011 (fila 14 dosar apel şi traducerea de la fila 15 dosar apel) şi este însoţită de certificatul conform modelului din Anexa II la Regulament, astfel cum prevede art.39 (filele 29-32 apel).

Din înscrisurile amintite rezulta că prin această hotărâre s-a aprobat convenţia intervenită la 09.11.2010 între părţile amintite mai sus, în dosarul 4C 52/10 G, având ca obiect încredinţarea, întreţinerea şi dreptul de vizitare cu privire la copilul O. C., născut la data de 27.10.1999 (cap.II şi III din acea convenţie).

Nu suntem în situaţia pronunţării unei hotărâri în lipsă.

Hotărârea este executorie în conformitate cu legislaţia statului membru de origine şi a fost comunicată numitului C. A. la data de 9.11.2010.

În aceste condiţii, constatând îndeplinite cerinţele prevăzute de art.37 din Regulamentul amintit, în temeiul art.480 alin.1 şi 2 din Codul de procedură civilă instanţa a admis apelul petentei cu consecinţa schimbării hotărârii atacate în sensul admiterii cererii privind recunoaşterea hotărârilor străine amintite mai sus.