Ordonanţă Preşedinţială. Obligaţia de a face.

Sentinţă civilă 7672/31.05.2017 din 09.01.2018


Prin sentinţa civila nr. 7672/31.05.2017 pronunţată de Judecătoria I. în dosarul nr. 15096/245/2017, instanţa a respins ca fiind inadmisibilă cererea formulată de reclamanta I.M.L. pe cale de ordonanţă preşedinţială pentru neîndeplinirea condiţiilor vizând urgenţa măsurii, aparenţa de drept în favoarea reclamantei şi neprejudecarea fondului raportului dintre părţi.

În cauză, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului să deschidă robinetul de apă curentă de la reţeaua publică ce alimentează imobilul situat în sat G., com. T., jud. I., nr. cadastral ** înscris în CF ** a localităţii T. şi, de asemenea, obligarea pârâtului să-i permită reclamantei accesul în construcţia C-1 amplasată pe terenul menţionat anterior.

Sesizată cu cererea formulată de reclamanta I.M.L., instanţa a reţinut că, în fapt, părţilor au convieţuit împreună, achiziţionând, în indiviziune şi pe cote părţi egale de ½ fiecare, un teren în suprafaţă de 595 mp situat în extravilanul comunei T., jud. I. (filele nr.  12-14 dosar), ulterior trecut în intravilan extins sat G., com. T., jud. I. (fila nr. 11 dosar).

Părţile au obţinut autorizaţia de construire nr. **/**.**.2015 (filele nr. 9-10 dosar), în vederea executării lucrărilor de construire anexă gospodărească, împrejmuire teren, fosă septică vidanjabilă şi braşamente reţele  (energie electrică şi apă potabilă).

Reclamanta a susţinut că în baza acestei autorizaţii, pe teren a fost amplasat un garaj tip SOMACO, deasupra căruia a fost construită o mansardă, iar la nivelul solului o prelungire tip terasă acoperită.

Pârâtul a depus la dosar un contract de vânzare şi un act adiţional în care se consemnează faptul că a cumpărat un garaj „SOMACO”, cu regim juridic de bun propriu.

Din procesul verbal datat 15.09.2012 şi răspunsurile părţilor la întrebările din interogatoriu, instanţa reţine că pe teren a fost edificată  şi o fântână.

În drept, art. 997 C.pr.civ. reglementează procedura ordonanţei preşedinţiale, în sensul că instanţa va putea ordona măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Din cuprinsului textului de lege arătat reiese că cererea de ordonanţă preşedinţială trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de admisibilitate: existenţa unor cazuri grabnice, afirmarea de către reclamant a unei aparenţe în drept, neprejudecarea fondului, iar măsurile solicitate să aibă caracter provizoriu.

1. În ceea ce priveşte condiţia vremelniciei măsurii luate, instanţa  a reţinut faptul că reclamanta a indicat momentul până la care măsura solicitată urmează a-şi produce efectele, respectiv soluţionarea în mod definitiv a dosarului nr. 11162/245/2016 având ca obiect „partaj judiciar ieşire din indiviziune”.

În atare situaţie, instanţa a apreciat că este îndeplinită condiţia vremelniciei măsurii, instanţa de fond urmând să hotărască asupra atribuirii imobilelor.

2. O a doua condiţie de admisibilitate a cererii de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamantă vizează neprejudecarea fondului raportului dintre părţi.

Având în vedere susţinerile pârâtului referitoare la faptul că este bun propriu construcţia în care reclamanta solicită ca pârâtul să fie obligat să-i permită accesul, instanţa a considerat că acest aspect care nu poate fi analizat în cadrul procedurii speciale a ordonanţei preşedinţiale, procedură care presupune doar analiza sumară a situaţiei juridice, fără a analiza fondul situaţiei deduse judecăţii.

Faţă de aceste considerente, instanţa a reţinut faptul că prin cererea formulată se urmăreşte judecarea unor aspecte care ţin de fondul situaţiei litigioase, astfel încât condiţia neprejudecării fondului nu este îndeplinită.

3. Instanţa a reţinut faptul că nici condiţia privind aparenţa dreptului  reclamantei nu este îndeplinită în cauză.

Aparenţa de drept este în favoarea reclamantei dacă poziţia acesteia în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanţa preşedinţială, este preferabilă din punct de vedere legal, în condiţiile unei sumare caracterizări şi analize a situaţiei de fapt.

Astfel cum s-a reţinut mai sus, pârâtul a depus la dosar un contract de vânzare şi un act adiţional cu privire la achiziţionarea unui garaj „SOMACO” , cu regim juridic de bun propriu. De asemenea, instanţa a reţinut că reclamanta a depus în susţinerea cererii autorizaţia de construire nr. 62/07.08.2015 pentru construirea unei anexe gospodăreşti, dar nu şi procesul-verbal de recepţie finală a construcţiei. Prin urmare, instanţa nu a putut reţine cu certitudine că reclamanta este coproprietară cu privire la imobilul tip construcţie, în condiţiile administrării unui probatoriu sumar în procedura ordonanţei preşedinţiale.

4. În ceea ce priveşte condiţia urgenţei, instanţa a considerat că această cerinţă nu este îndeplinită.

Art. 997 alin. 1 din Codul de procedură civilă se referă la cazurile grabnice care justifică admiterea cererii ca fiind: păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Din răspunsul la întrebarea nr. 7 adresată reclamantei în cadrul interogatoriului, instanţa a reţinut că aceasta locuieşte efectiv în I. şi nu în satul G..

Cu privire la susţinerea că prin închiderea robinetului de apă curentă, reclamanta nu mai poate uda răsadurile şi florile plantate pe o parte din teren şi că nu mai poate îngriji corespunzător cei 5 câini aduşi pe teren, reclamanta a arătat că are acces la o fântână amplasată pe terenul unde a cultivat legume şi a plantat flori şi unde se află cei 5 câini, iar pârâtul susţinut că aceste lucrări au fost efectuate în cursul lunii mai 2017 şi că robinetul de apă curentă este închis din luna decembrie 2016.

În aceste condiţii, instanţa nu a putut aprecia că s-a făcut dovada caracterului de urgenţă a cererii de ordonanţă preşedinţială, în sensul existenţei unui caz prevăzut de art. 997 alin. 1 Cod procedură civilă , întrucât reclamanta locuieşte efectiv în I. şi deţine şi o altă sursă de apă. În plus, instanţa a reţinut că în avizul definitiv de branşare la reţeaua publică de distribuţie a apei s-a menţionat că apa furnizată „nu va fi folosită pentru stropirea culturilor în perioada sezonului secetos (iunie - august)”.