Acţiune având ca obiect obligaţia de „ a face”, respectiv de înscriere a reclamantului în tabelul membrilor asociaţiei

Adunarea Generală a composesoratului este cea care hotărăşte modificarea actului constitutiv, deci şi primirea de noi membrii în asociaţie .Aşadar, decizia de modificare a actului constitutiv este o hotărâre ce se poate lua doar în baza votului, deci a consimţământului membrilor composesori ce au înfiinţat, respectiv au aderat la asociaţie.

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată  pe rolul Judecătoriei Gurahonţ sub nr…………, la data de…………, reclamantul S. G. l-a chemat în judecată pe pârâtul  Composesoratul P. B. solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa :

-  să  se constate că  reclamantul  este continuator în drepturile composesorale după autorul S. G.,drepturi care s-au transmis pe cale succesorală şi la care este îndreptat cu drepturi egale a celorlalţi membrii din întreg patrimoniul composesoral,

-  să  fie obligaţi  pârâtul  să opereze cuvenitele modificări în tabelul nominal al Composesoratului P.B. , cu  consecinţa de a fi notat reclamantul în tabelul nominal cu membrii composesoratului.

Cu cheltuieli de judecată, onorariu avocat şi taxa de timbru,în situaţia în care pârâtul  se opune.

În  motivarea cererii,  legal  timbrate  cu  taxă  judiciară  de  timbru  în sumă  de  20 lei  RON,  reclamantul arată  că,  în  fapt,  în anul 2000 Composesoratul P.B. a luat fiinţa constituindu-se în mod legal prin încheierea pronunţată de  Judecătoria Gurahont.

Membrii composesoratului au fost evidenţiaţi într-un tabel nominal, fără  a fi realizată anexa 54, care s-ar fi întocmit de către  Comisia I.ocală ….. Consiliul de administraţie ad-hoc a întocmit un tabel-nominal cu membrii composesori, stipulându-se în mod expres în statutul acesteia la  articolul 6 acest fapt.

În anul 2015, arată  că a  formulat o cerere către pârâtul  Composesoratul P.B. solicitând înscrierea în registrul de drepturi urbariale B. la  care a primit un răspuns în anul….,prin care i s-a adus la cunoştinţă că Adunarea Generală a fost de acord cu cererea  sa. Totodată, i s-a solicitat să depună actele la Judecătoria Gurahont,ca aceasta să valideze dreptul său de membru composesor, motiv pentru care a înaintat prezenta acţiune instanţei de judecată. Apreciază că a fost îndeplinită procedura de notificare prevăzută de art.1522 Noul Cod civil.

Calitatea în  care acţionează în instanţă este dată de faptul că s-a  născut în satul B.,părinţii şi bunicii săi  având drepturi în composesorat, de asemenea deţine o proprietate în satul B. care este identificată în CF ……………

Reclamantul  a invocat în drept, prevederile art.6 al.2 NCC,art.2 al.l din Titlul X al Legii 245/2005 consacrat de art. 1073 si 1077 C.civ si art.5 al.2 din Titlul X al Legii 247/2005 în baza art. 1 din Protocolul 1 al CEDO art. 1669 din NCC,competenta art.94,art. 194 acţiunea in constatare art.35 CPC.

În dovedirea cererii, reclamantul  a  solicitat probele cu înscrisuri şi martori , dovezi încuviinţate de instanţă.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii.

În motivarea întâmpinării ,pârâtul a arătat că ,Consiliul  de  administraţie  al  Asociaţiei  Composesoratului  P.B. nu  se  opune  ca  reclamantul S.  G. să  devină  membru al asociaţiei,  doar  că apreciază că  trebuie să îndeplinească  condiţiile  impuse  tuturor celor care  solicită  înscrierea în  asociaţie şi  anume:

-  să  figureze  cu  poziţie,  respectiv număr  administrativ în  satul  B.;

- bunicii  şi  părinţii  să  fi  locuit  în  satul  B.  şi  să  fi  avut  terenuri şi  animale;

-  să  existe  hotărâre  a  Adunării  Generale  cu  validarea  ca  membru  al  asociaţiei .

În  ceea  ce  priveşte primul  capăt  de  cerere din acţiunea  principală,  precizează  că  reclamantul S. G.  nu  figurează  în  tabelul  nominal ca  membru  al  asociaţiei,  tabelul nefiind  modificat de  la  data  înfiinţării  asociaţiei  şi  până  în  prezent.

Menţionează  faptul  că  nu  sunt  îndeplinite  condiţiile  necesare pentru  a deveni  membru al  asociaţiei  doar  prin  simpla  cumpărare  a unui imobil  în  satul  B.

În apărare, a solicitat dovada cu înscrisuri, probă încuviinţată de către instanţă .

Pârâta a depus la dosar note de şedinţă prin care a arătat faptul că bunicul reclamantului a avut patru copii, în momentul constituirii asociaţiei, era decedat iar tatăl reclamantului nu a solicitat intrarea în composesorat , singurul care a cerut acest lucru a fost unchiul său S. A. ,singurul care a rămas în casa părintească.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa a reţinut următoarele:

Pârâtul Composesoratul  P.B.a luat fiinţă în anul 2000 ,prin Sentinţa civilă nr. …………a Judecătoriei Gurahonţ (f.65).

Acestuia i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 77,43 ha teren pădure ,prin Hotărârea nr. …./2002 a Comisiei Judeţene Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Arad ,în baza Legii 1/2000 .Cu acest prilej a fost validată şi Anexa 54 .

Reconstituirea dreptului de proprietate s-a efectuat pe întreaga asociaţie, tabelul cu membrii composesori fiind întocmit de comitetul ad-hoc al asociaţiei , conform recunoaşterii părţilor.

Bunicul reclamantului, numitul S. G. sr., a avut patru copii : pe S. G. jr.,S. A. ,S. I. şi pe numita B..

S. G. a decedat la data de…….., deci anterior înfiinţării composesoratului .

Numitul S. G. jr.,bunicul reclamantului, la care face se face referire  în acţiune, nu este înscris în tabelul cu membrii asociaţiei.

Dintre cei patru copii ai lui S. G. sr., doar S. A. este cel care a rămas în casa părintească ,împreună cu familia sa , acesta şi apoi fiica sa S. F. fiind membrii în composesorat .

Reclamantul deţine în proprietate mai multe imobile . Acesta a formulat cereri de intrare în asociaţie .

Deşi reclamantul a susţinut faptul că  Adunarea generală a pârâtei i-ar fi admis cererea şi ar fi hotărât primirea lui în composesorat , din hotărârile Adunării generale şi procesele verbale de şedinţă  din perioada 2012-2016 nu reiese acest fapt .

Art. 12 - 64 din Legea 18/1991, modificată, precum şi art. 5 - 27 din HG 890/2005 reglementează procedura de reconstituire a dreptului de proprietate.

De asemenea, conform art.1 din Legea 1/2000 „ Persoanelor fizice şi persoanelor juridice care au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole şi pentru terenurile forestiere, în termen legal, li se reconstituie dreptul de proprietate în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Dispoziţiile acestei legi se aplică şi în cazul restituirii construcţiilor accesorii terenurilor agricole şi silvice.”

Reconstituirea dreptului de proprietate se face la cerere de către Comisia Locală de fond funciar, în urma analizării cererilor depuse şi verificării în mod riguros a îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 9 alin. 4, 5 din Legea 18/1991, a cărei hotărâre este supusă validării Comisiei Judeţene care emite şi titlul de proprietate pe baza procesului verbal de punere în posesie întocmit de Comisia Locală.

Pe de altă parte , potrivit art.10 lit.e din Statut , Adunarea Generală este cea care hotărăşte modificarea actului constitutiv, deci şi primirea de noi membrii în asociaţie .

Aşadar, decizia de modificare a actului constitutiv este o hotărâre ce se poate lua doar în baza votului, deci a consimţământului membrilor composesori ce au înfiinţat, respectiv au aderat la asociaţie.

Aşadar, o astfel de hotărâre, ce implică modificarea actului constitutiv al asociaţiei, fiind astfel supusă obligaţiei legale a înscrierii în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are sediul asociaţia (art. 33 alin. 1 din OG nr. 26/2000 modificată), nu poate fi luată decât în aceleaşi condiţii ca şi întocmirea actului constitutiv şi statutului asociaţiei, conform simetriei actelor juridice, adică cu consimţământul membrilor composesori.

Actul constitutiv şi statutul asociaţiei au fost realizate în anul 2000 când a fost înfiinţat composesoratul, acestuia fiindu-i aplicabile principiul forţei obligatorii a contractului reglementat de art. 969 al.1 din  vechiul Codul civil ,dar şi principiul simetriei actelor juridice prevăzut de alin. 2 al aceluiaşi articol , acestea fiind prevăzute şi în 1270 al.1 şi al.2 din noul Cod civil. Ca urmare, un contract realizat prin consimţământul mutual/reciproc al părţilor poate fi modificat, în mod simetric, prin consimţământul mutual al acestora .

Ca urmare, din moment ce actul constitutiv al asociaţiei, care ,potrivit art. 6 alin. 2 lit. a din OG nr. 26/2000 modificată ,cuprinde şi componenţa nominală a celor dintâi membrii ai asociaţiei, a fost rezultatul înţelegerii membrilor composesori de a forma asociaţia pârâtă , înseamnă că orice modificare a acestuia se poate realizează tot în baza consimţământului membrilor composesori, exprimat conform art. 7-13 din statut.

Având în vedere faptul că bunicul şi tatăl reclamantului nu au formulat cerere de intrare în asociaţie şi nici cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului care face parte din composesorat şi că primirea în asociaţie a reclamantului ca membru intră în competenţa Adunării Generale , în baza art.10 lit.e din Statut, art. 6 alin. 2 lit. a,art.33 din OG nr. 26/2000 modificată,  instanţa a respins acţiunea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei soluţii, reclamantul a formulat apel.

Instanţa de control judiciar a menţinut soluţia primei instanţe pentru următoarele motive:

 Actele normative care îşi găsesc incidenţa în prezenta cauză sunt: O.G. nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, Legea nr. 18/1991 (art. 45 şi art. 46) precum şi Legea nr.1/2000, mai precis art.26 – 28 din acest act normativ.

Scopul reglementărilor cuprinse în art.26-28 din Legea nr.1/2000 a fost acela de a reconstitui fostele forme de exploatare în comun a suprafeţelor de păduri şi păşuni comunale în favoarea foştilor proprietari ori a moştenitorilor acestora care doresc să reia exploatarea în comun a fostelor suprafeţe deţinute anterior în proprietate ei înşişi ori antecesorii lor.

Legea nu a avut în vedere reînfiinţarea fostului composesorat ori a fostei forme asociative, ci a permis foştilor composesori ori asociaţi să constituie în temeiul Legii nr.1/2000 şi ale O.G. nr.26/2000 o nouă formă asociativă, alcătuită din acei foşti composesori ori moştenitori ai acestora care vor să reia exploatarea în comun a fostelor terenuri deţinute în proprietate comună. Sub nicio formă prevederile Legii nr.1/2000 nu au avut în vedere împroprietărirea noului composesorat cu întreaga suprafaţă de teren avută în proprietate în trecut de fostul composesorat, ci numai cu acea suprafaţă care ar fi revenit acelora dintre membrii care, în baza Legii nr.1/2000, au înţeles să se constituie într-o nouă formă asociativă, solicitând totodată comisiilor de fond funciar reconstituirea suprafeţei ce li se cuvine în cadrul noii asociaţii de exploatare în comun înfiinţate. Aşa se explică prevederile art.26 alin.22 din Legea nr.1/2000, conform cărora suprafaţa restituită formelor asociative cuprinde numai terenurile pentru care s-au formulat cereri, respectiv suprafaţa rezultată din însumarea solicitărilor celor care au înţeles să se constituie într-o formă asociativă.

Prin urmare, împrejurarea că atât reclamantul cât şi autorii săi au fost şi sunt în satul B. este irelevantă în speţă, în condiţiile în care nu au înţeles să participe la constituirea noii forme asociative ce a luat naştere prin Statutul autentificat cu nr. ….de către BNP ….

Doar aceia dintre foştii composesori ori moştenitorii acestora, care au înţeles să constituie noua formă asociativă, sunt în prezenţi membrii în composesorat, având drepturile recunoscute membrilor asociaţiei.

În ceea ce priveşte terţii, cum este cazul reclamantului, aceştia nu au nici un drept asupra terenurilor reconstituite în favoarea composesoratului atâta vreme cât nu au înţeles să se prevaleze de dreptul ce le-a fost conferit de lege şi anume acela de a lua parte la constituirea composesoratului, de a deveni membru în noua formă asociativă şi a dobândi astfel drepturi de exploatare asupra terenurilor forestiere ori agricole ce urmau a fi solicitate şi apoi reconstituite în favoarea composesoratului.

Cererea reclamantului adresată Asociaţiei este într-adevăr cuprinsă în procesul verbal încheiat la….. Însă Hotărârea Adunării Generale nr. ……..nu cuprinde soluţia referitoare la cererea reclamantului.

Această împrejurare poate constitui o formă a refuzului asociaţiei de soluţionare favorabilă a acestei cereri, însă instanţa de judecată nu va putea suplini în această privinţă hotărârea adunării generale a asociaţilor, câtă vreme, modificarea statutului Asociaţiei (şi a tabelului cu membrii composesori ce face parte integrantă din statut) intră în competenţa Adunării Generale, conform art. 10 lit. e din Statut.

Aşadar, modificarea statutului este o hotărâre ce se poate lua doar în baza votului, deci a consimţământului membrilor composesori ce au înfiinţat, respectiv au aderat la asociaţie.

Singura formă în care se poate dobândi calitatea de membru asociat pentru cei care nu sunt membrii fondatori, este aprobarea cererii lor de către adunarea generală a cărei voinţă este suverană în această privinţă şi nu poate fi cenzurată de nicio instanţă de judecată, câtă vreme asociaţia reprezintă un organism privat care s-a constituit şi funcţionează pe principiul voinţei majoritare a membrilor asociaţi.

Aşadar, o astfel de hotărâre, ce implică şi modificarea statutului asociaţiei, fiind astfel supusă obligaţiei legale a înscrierii în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are sediul asociaţia (art. 33 alin. 1 din OG nr. 26/2000 modificată), nu poate fi luată decât în aceleaşi condiţii ca şi întocmirea statutului asociaţiei, conform simetriei actelor juridice, adică cu consimţământul membrilor composesori.

Statutul asociaţiei a fost realizat în anul 2000 când a fost înfiinţat composesoratul, deci în condiţiile art. 969 din Codul civil din 1864, ce reglementa forţa obligatorie a contractului (alin. 1: „Convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante”), dar şi principiul simetriei actelor juridice (alin. 2: „Ele se pot revoca prin consimţământul mutual sau din cauze autorizate de lege”), potrivit căruia un contract realizat prin înţelegere, prin consimţământul mutual/reciproc al părţilor va putea fi dezlegat (respectiv, modificat), în mod simetric, prin consimţământul mutual al părţilor.

Aceste principii au fost păstrate de noul Cod civil care reglementează în mod expres forţa obligatorie a contractului în cuprinsul art. 1270 („(1) Contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante./(2) Contractul se modifică sau încetează numai prin acordul părţilor ori din cauze autorizate de lege.”).

Prin urmare, din moment ce statutul Asociaţiei ce cuprinde componenţa membrilor composesori a fost rezultatul înţelegerii membrilor composesori de a forma asociaţia Composesoratul P.B., înseamnă că orice modificare a acestuia se realizează tot în baza consimţământului membrilor composesori, exprimat conform clauzelor statutare.

În raport de aceste aprecieri, tribunalul a constatat că reclamantul nu este membru fondator al Asociaţiei Composesoratul B. şi nici nu are vreo vocaţie de a fi primit în cadrul asociaţiei în lipsa hotărârii adunării generale a acesteia, astfel că solicitarea acestuia din cuprinsul cererii de chemare în judecată, precum şi criticile formulate în cuprinsul cererii de apel sunt nefondate şi neîntemeiate. 

Pentru aceste considerente, în baza art. 480 Cod procedură civilă, apelul a fost respins ca neîntemeiat.

Domenii speta

Spete similare