Ordonanta presedintiala

Pe rol se află soluţionarea acţiunii civile formulată de reclamanta R.L. prin curator special C.A., în contradictoriu cu pârâţii L.R.S. şi O.N., martor S.I., având ca obiect ordonanţă preşedinţială.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică se prezintă reclamanta personal, asistată de avocat C.A., martora S.I. şi fiul vitreg al reclamantei R.G., lipsă fiind pârâţii.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează că dosarul se află la primul termen de judecată şi procedura de citare este legal îndeplinită.

Potrivit dispoziţiilor art. 114-117 din ROIJ adoptat prin HCSM 1375/2015, instanţa verifică calitatea de avocat a reprezentantului reclamantei pe portalul eMap şi constată faptul că domnul avocat C.A. nu este suspendat din profesia de avocat.

În temeiul art. 131 Cod procedură civilă, instanţa verifică din oficiu competenţa generală, materială şi teritorială, constatând că este competentă să soluţioneze cauza, sub toate aspectele.

 În conformitate cu prevederile art. 238 alin. 1 Cod procedură civilă, instanţa estimează durata acestei proceduri la două săptămâni.

În temeiul art. 219 alin. 1 Cod procedură civilă, se procedează la identificarea reclamantei R.L., având CI seria MS, nr. 537869, CNP ..., domiciliată în ....

La interpelarea instanţei, reprezentantul reclamantei arată că numita C.A. este curatorul reclamantei, însă cererea de punere sub interdicţie nu a fost soluţionată în mod definitiv.

Faţă de lipsa pârâţilor, reclamanta arată că pârâţii nu sunt prezenţi şi sunt restricţionaţi din cauza urmăririi penale. Arată că pârâţii nu mai locuiesc la adresa indicată, însă sora sa C.A. nu cunoaşte aceste lucruri context în care a formulat această cerere.

Numitul R.G. arată că este fiul reclamantei şi nu a fost introdus în cerere, iar numita C.A. a arătat că reclamanta nu are copii.

Instanţa pune în discuţie condiţiile de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale şi acordă cuvântul asupra acestora.

Reprezentantul reclamantei apreciază că condiţiile de admisibilitate sunt îndeplinite, respectiv condiţia urgenţei. Arată că pârâţii încearcă să o deposedeze pe reclamanta R.L. de unele imobile,astfel până la acest moment au deposedat-o de patru imobile.

Totodată, reprezentantul reclamantei arată că pârâtul L.R. este cercetat penal în dosarul 7817/P/2015, fiind arestat preventiv în această cauză pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.

În ceea ce priveşte caracterul vremelnic al acţiunii, reprezentantul reclamantei arată că solicită măsura evacuării celor doi pârâţi din imobilul situat în Târgu Mureş, str. ..., până la soluţionarea definitivă a dosarului penal indicat.

În ceea ce priveşte fondul dreptului, reprezentantul reclamantei apreciază că prin admiterea prezentei acţiuni fondul dreptului nu este prejudiciat.

Instanţa declară deschisă etapa cercetării judecătoreşti şi acordă cuvântul în probaţiune.

Având cuvântul în probaţiune, reprezentantul reclamantei solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

În temeiul dispoziţiilor art. 255 din Codul de procedură civilă, instanţa încuviinţează proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciindu-le ca fiind pertinente, concludente şi utile soluţionării cauzei.

Instanţa pune în discuţie proba testimonială solicitată de reclamantă.

Reprezentantul reclamantei apreciază utilă administrarea probei testimoniale, dat fiind că martora prezentă la acest termen de judecată este angajata reclamantei, astfel aceasta se ocupă cu supravegherea reclamantei având în vedere că aceasta este nevăzătoare, astfel este obligată să o însoţească. Totodată, arată că martora are cunoştinţă despre faptul că pârâtul L.R. şi-a încălcat obligaţiile stabilite în dosarul penal.

Instanţa respinge proba testimonială solicitată de reprezentantul reclamantei, ca nefiind utilă soluţionării cauzei.

Instanţa încuviinţează proba cu interogatoriul pârâţilor care au fost citaţi pentru acest termen cu menţiunea de a se prezenta la interogatoriu şi constată lipsa acestora de la interogatoriu.

Reprezentantul reclamantei depune la dosarul cauzei punctele la interogatoriu în trei exemplare.

Reclamanta învederează instanţei faptul că cei doi pârâţi s-au căsătorit şi locuiau împreună într-un imobil în aceeaşi curte cu aceasta, însă acum ambii pârâţi au plecat şi nu mai locuiesc în acel imobil.

Nemaifiind alte cereri în probaţiune, instanţa declară închisă etapa cercetării judecătoreşti şi acordă cuvântul asupra fondului cauzei.

Reprezentantul reclamantei arată că reclamanta deţine mai multe imobile atât în judeţul Mureş cât şi în judeţul Bistriţa, astfel i-a primit pe pârâţi în imobilul său din Târgu Mureş, …, iar ulterior pârâtul L.R. a reuşit prin metode frauduloase să o deposeteze pe reclamantă de patru imobile. Arată că a fost sesizat Prachetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş care a întocmit un dosar de urmărire penală, unde iniţial s-a luat măsura controlului judiciar, una dintre obligaţiile impuse fiind de a nu lua legătura cu reclamanta R.L., însă pârâtul a încălcat această obligaţie, astfel fiind arestat preventiv.

La interpelarea instanţei dacă cunoaşte că cei doi pârâţi nu mai locuiesc în imobil, numitul R.G. confirmă faptul că cei doi pârâţi nu mai locuiesc în imobil la acest moment.

Reprezentantul reclamantei solicită instanţei să verifice afirmaţiile reclamantei cum că aceasta ar avea un fiu, având în vedere că nu cunoaşte acest aspect, ci doar că este văduvă şi nu are copii.

Numitul R.G. arată că este fiul vitreg al reclamantei şi deţine certificatul de căsătorie şi certificatul de moştenitor.

Instanţa constată faptul că numitul R.G. este fiul soţului decedat al reclamantei, sens în care reţine la dosarul cauzei declaraţia, copia certificatului de calitate de legatar cu titlu universal nr.4 şi copia certificatului de căsătorie.

În temeiul art. 219 alin. 1 Cod procedură civilă, se procedează la identificarea fiului vitreg al reclamantei, R.G., având CI seria …., domiciliat în ....

Reprezentantul reclamantei arată că în data de 16 decembrie, pârâtului L.R. i-a fost revocată măsura controlului judiciar, după care s-a prezentat la locuinţa reclamantei unde s-a instalat deşi nu avea dreptul să se apropie de reclamantă.

Reclamanta arată că pârâtul nu avea unde să locuiască astfel l-a primit în imobil.

Totodată, reprezentantul reclamantei arată că pârâtul a dus-o pe reclamantă la Bistriţa pentru a încerca să o deposedeze de pădurile pe care aceasta le deţine.

Reclamanta arată faptul că numitul C.F. a fost cel care a încercat să o deposedeze de păduri şi nu pârâtul L.R..

Reclamanta arată că sora sa C.A. a făcut această cerere fără a se interesa exact care este situaţia reală.

Instanţa considerându-se lămurită, reţine cauza în pronunţare.

INSTANŢA,

Deliberând asupra acţiunii civile de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 20.12.2016, sub nr. 15765/320/2016, reclamanta R.L., prin curator special C.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii L.R.S. şi N.O., pronunţarea unei sentinţe prin care instanţa să dispună:

1. evacuarea fără somaţie a pârâţilor de la adresa din str. …;

2. evacuarea pârâţilor să fie provizorie, mai precis până la momentul soluţionării definitive a dosarului penal cu nr. 78I7/P/2015, aflat în prezent pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş.

În motivare, s-a arătat că, pe lângă condiţiile generale ce trebuie să existe în cazul oricărei forme concrete care intră în conţinutul acţiunii civile, admisibilitatea ordonanţei preşedinţiale presupune şi îndeplinirea anumitor condiţii speciale care se desprind din prevederile art. 997 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

In doctrină, s-a subliniat că textul de lege stabileşte două din condiţiile de admisibilitate a cererii de ordonanţă preşedinţială, anume urgenţa şi caracterul vremelnic al măsurii solicitate a se lua pe această cale, precum şi că din aceasta din urmă condiţie decurge o a treia condiţie de admisibilitate, anume că prin măsura luată să nu se prejudicieze fondul cauzei.

Condiţia urgenţei se consideră îndeplinită dacă persistă pe tot parcursul judecăţii şi nu doar la data introducerii cererii. Consideră că această condiţie este îndeplinită deoarece numitul L.R.S. şi concubina acestuia N.O., prin metode frauduloase au reuşit să o deposedeze pe bolnava R.L. de 4 imobile. Împotriva lui L.R.S. se derulează o anchetă de urmărire penală, mai precis prin dosarul nr. 7817/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş, acesta fiind acuzat de săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzute şi pedepsite de art. 244 Cod penal. Într-un alt dosar, acesta mai este acuzat şi că ar fi săvârşit infracţiunea de proxenetism. În dosarul cu nr. mai sus menţionat acesta a fost arestat preventiv, însă în data de 16 noiembrie 2016 măsura privativă de libertate i-a fost revocată, astfel fiind pus în libertate. Imediat după eliberare, în ciuda interdicţiilor stabilite de către instanţă acesta s-a reîntors în vechea reşedinţă de pe strada ..., adresă la care locuieşte şi numita R.L.. A mai arătat că aceste două persoane îi pun în pericol viaţa surorii sale R.L., încercând în continuare să o deposedeze şi de alte imobile, mai ales că aceasta este nevăzătoare dar şi bolnavă psihic, lucru dovedit printr-un raport de expertiză psihiatrică, anexez la dosar.

Caracterul vremelnic este cea dea doua condiţie de admisibilitate şi constă în măsura ordonată de instanţă să fie vremelnică. Hotărârea să fie vremelnică şi executorie de drept, executarea să se facă fără somaţie sau fără trecerea unui termen, măsură ce va fi aplicabilă până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 7817/P/2015, adică până la pronunţarea unei eventuale hotărâri definitive de către instanţa de judecată.

Cea de a treia condiţie de admisibilitate este ca măsura luată să nu prejudece fondul dreptului. Instanţa nu are de cercetat fondul dreptului disputat între părţi, ci doar aparenţa acestui drept. Aparenţa de drept este suficientă pentru ca instanţa să ordone o măsură urgentă şi vremelnică urmând ca problema existenţei sau inexistenţei dreptului subiectiv să se rezolve pe calea procedurii de drept comun.

În continuare, s-a arătat că C.A. este soră cu numita R.L., că aceasta nu are copii şi din anul 2008 este văduvă. Sora sa, numita R.L. este bolnava psihic, lucru care este dovedit prin intermediul unui raport de expertiza medico-legală psihiatrică, dar şi nevăzătoare. Astfel că aceasta suferă de o boală gravă, care îi afectează discernământul, nu îşi poate administra bunurile pe care le are, este uşor de indus în eroare, a devenit credulă, risipitoare, iar în aceste momente grele pentru ea nu este bună prezenţa în preajma ei a unor persoane care îi vor răul şi care doresc să o înşele, deposedând-o în continuare de alte imobile prin manevre frauduloase. In urma acestor probleme, a fost desemnată curator special prin dispoziţia primarului municipiului Târgu Mureş nr. 2733 din data de 20 septembrie 2016 şi a început demersurile judiciare pentru punerea acesteia sub interdicţie judecătorească, dar şi desemnarea sa, ca tutore.

A mai arătat că, sora sa, are în proprietate mai multe imobile situate în municipiul Târgu Mureş. Bolnavă fiind aceasta a atras atenţia unor rău-voitori care doresc să o deposedeze în mod fraudulos de aceste imobile.

Iniţial, aceasta locuind în mun. Târgu Mureş, str. ..., ap. …, jud. Mureş, i-a găzduit pe L.R.S. şi pe concubina acestuia, numita N.O., într-unul dintre apartamentele deţinute de către pe str. ..., mai precis în apartamentul cu nr…, din motive de milă, deoarece primul a crescut la orfelinat şi nu avea o locuinţă unde să stea. După acest moment, numitul L.R.S. a fost acuzat de proxenetism, iar instanţa i-a interzis să mai locuiască la adresa de pe str. .... nr. ….

După aceasta întâmplare, sora sa, tot din motive de milă, i-a permis acestuia să locuiască împreună cu concubina sa la adresa de pe str. ..., ap. …, moment în care inculpatul L.R.S. şi numita N.O. au profitat de starea precară de sănătate a surorii sale şi prin manevre frauduloase au reuşit să o deposedeze de 4 imobile.

Mai arată că Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş a întocmit un dosar de urmărire penală pe numele lui L.R.S. cu nr. 7817/P/2015, acesta fiind acuzat de comiterea infracţiunii de înşelăciune, infracţiune prevăzută şi pedepsită de art. 244 Cod penal, ulterior instanţa dispunând arestarea preventivă a acestuia. In timpul cât acesta se afla în arest preventiv, numita N.O. locuia tot în apartamentul surorii sale situat în str. ..., ap. …

În data de 11 noiembrie 2016 s-a deplasat în mun. Târgu Mureş pentru a discuta cu sora sa dar nu a găsit-o acasă. A menţionată că aceasta are angajată o însoţitoare în persoana numitei S.I., care este plătită pentru a face menajul casei, mâncare, dar cea mai importantă atribuţie a acesteia este să o însoţească pe sora sa oriunde merge deoarece aceasta este nevăzătoare. Numita N.O. a dus-o de acasă cu un taxi tocmai pentru a nu se putea întâlni cu ea, având asupra ei şi un geamantan cu acte, acte ale imobilelor pe care cei doi numiţi încă nu au avut posibilitatea de a şi le însuşi în mod fraudulos, toate acestea în ciuda faptului că sora sa nu are voie să părăsească locuinţa fără însoţitoarea angajată în acest scop.

In data de 16 noiembrie 2016 inculpatului L.R.S. i-a fost revocată măsura arestării preventive şi imediat după punerea acestuia în libertate s-a dus acasă la sora sa, iar acum locuieşte tot în str. ..., ap. … în ciuda restricţiilor impuse de către instanţa de judecată de a se apropia de sora sa. In urma acestora a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş cu o plângere, în care a arătat că inculpatul L.R.S. nu şi-a îndeplinit obligaţiile impuse de către instanţă.

După câteva zile, în data de 19 noiembrie 2016 a fost sunată de către inculpatul L.R.S., prilej cu care i-a zis că acesta are dreptul de a locui în apartamentul surorii sale deoarece a încheiat recent un contract de închiriere cu aceasta valabil până în luna august 2017, asta în ciuda faptului că sora sa nu are dreptul de a încheia acte juridice deoarece este bolnavă mintal, fiind curatorul special al acesteia.

In amiaza zilei de 22 noiembrie 2016 a fost sunată de către numita S.I., angajata pentru a avea grijă de sora sa, aceasta transmiţându-i că s-a întâlnit cu sora sa în faţa imobilului în care locuieşte fiind însoţită de L.R.S. şi i-a spus că se va duce împreună cu acesta din urmă în mun. … la Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, dar şi pentru a se întâlni cu un notar din oraşul mai sus menţionat pentru că are ceva treabă acolo. A precizat că sora sa are în proprietate şi o pădure situată în judeţul … şi cel mai probabil aceştia doresc să o deposedeze pe aceasta şi de pădure. Inculpatul L.R.S. săvârşeşte în continuare fapte de înşelăciune, asta la doar câteva zile de la eliberarea sa din arest preventiv pentru aceeaşi fapte, lucru care este foarte periculos pentru sora sa.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 194 Cod procedură civilă şi art. 997 şi urm. Cod procedură civilă.

În probaţiune, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, proba testimonială cu martora S.I. şi proba cu interogatoriul pârâtului.

Pârâţii, legal citaţi nu au depus întâmpinare şi nu s-au prezentat în instanţă pentru a-şi formula apărarea.

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi dispoziţiile legale incidente în cauză, instanţa constată următoarele:

În fapt, reclamanta, prin curator special, a solicitat evacuarea, fără somaţie, a pârâţilor de la adresa din str. ..., ap…, jud. Mureş, până la momentul soluţionării definitive a dosarului penal cu nr. 78I7/P/2015, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş, în condiţiile art. 997 şi urm. C.pr.civ.

În ceea ce priveşte cerinţele esenţiale ale ordonanţei preşedinţiale, instanţa constată următoarele.

Instanţa nu apreciază necesar a face distincţii terminologice de detaliu cu privire la împrejurarea dacă examinarea îndeplinirii cerinţelor instituite de art. 996 din Codul de procedură civilă ţine de admisibilitatea sau temeinicia cererii de ordonanţă preşedinţială, doctrina juridică dezbătând acest subiect de mai multă vreme, însă el este fără consecinţe practice deosebite.

În concret, pe calea ordonanţei preşedinţiale, reclamanta, prin curator special, a solicitat evacuarea necondiționată, provizorie până la soluționarea definitivă a unui dosar penal aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş.

În cazul evacuării, legiuitorul a prevăzut două variante, alternative, la alegerea reclamantului, pentru redobândirea folosinței asupra unui imobil, una din cele două variante fiind procedura specială a evacuării prevăzută de dispozițiile art. 1033 și următoarele Cod procedură civilă, procedură care se remarcă prin celeritate și care în condițiile în care este admisibilă poate conduce la obținerea unui titlu executoriu la fel ca și în cazul ordonanței președințiale, titlu care însă este unul consolidat, iar nu ca cel din cazul ordonanței președințiale unul provizoriu și vremelnic.

Din punct de vedere juridic, consecinţa acestei concluzii constă în faptul că îndeplinirea cerinţei urgenţei în cadrul cererii de ordonanţă preşedinţială nu poate fi prezumată, ci dimpotrivă ea trebuie dovedită. Legiuitorul a ales să prezume urgenţa numai în cazul în care reclamantul optează pentru procedura specială a evacuării, iar nu și în cazul procedurii ordonanței președințiale.

Aşadar, cererea reclamantei trebuie examinată în integralitatea ei prin raportare la exigenţele instituite de art. 996 din Codul de procedură civilă. În acest sens, identificăm condiţiile cerute de dispoziţiile legale amintite, pentru admiterea cererii de emitere a ordonanţei preşedinţiale, ca fiind aparenţa dreptului, caracterul provizoriu al măsurilor, existenţa unor cazuri grabnice şi neprejudecarea fondului. Toate aceste condiţii trebuie îndeplinite cumulativ.

Raportat la cerința urgenței, instanţa reține că din susținerile reclamantei nu rezultă o reală urgență în evacuarea pârâţilor din imobilul în cauză. Totodată, instanţa constată că motivele invocate de reclamantă nu sunt de natură a justifica urgența pretinsă, întrucât în speța dată, susținerile reclamantei se conturează mai degrabă pe situația prevăzută de dispozițiile privind procedura specială a evacuării, respectiv art. 1033 și urm. din Cod procedură civilă.

Pornind de la aceste observaţii, instanţa reţine că reclamanta nu s-a preocupat pentru a dovedi urgenţa, ca o condiţie ce trebuie îndeplinită pentru admiterea cererii de emitere a unei ordonanţe preşedinţiale, iar mai mult decât atât, explicaţia dată de aceasta că pârâţii au părăsit imobilul, nu sunt de natură a justifica urgența.

Instanţa constată prin urmare, că nu este întrunită cerinţa urgenţei, condiţie a ordonanţei preşedinţiale şi întrucât toate cerinţele prevăzute de art. 996 din Codul de procedură civilă sunt cumulative, cererea de ordonanţă preşedinţială se impune a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

 Respinge cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta R.L. cu domiciliul în Târgu Mureş, str. ..., ap…., jud. Mureş, prin curator special C.A. cu domiciliul în …., în contradictoriu cu pârâţii L.R.S. şi N.O. ambii cu domiciliul în …..

 Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare.

 Cererea de apel se depune la Judecătoria Târgu Mureş.

 Pronunțată în ședință publică, azi, 13.01.2017.

 PREŞEDINTE GREFIER

S.T.A. V.C.

Domenii speta

Spete similare