Fond funciar

Decizie 340 din 15.02.2017


Dosar nr. 11335/215/2015

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIA nr. 340/2017

Şedinţa publică de la 15 Februarie 2017

Completul compus din:

PREŞEDINTE .....

Judecător .....

Grefier .....

Pe rol, judecarea cauzei civile privind  apelul declarat de apelanţii reclamanţi ....., împotriva sentinţei civile nr. ....., pronunţată de  Judecătoria Craiova, în dosarul nr. ....., în contradictoriu cu  intimaţii pârâţi: ....., având ca obiect fond funciar.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns: apelantul reclamant .....,  asistat de avocat ....., avocat ..... pentru apelanta reclamantă ....., intimatul pârât  ..... asistat de  AVOCAT ....., lipsind intimaţii pârâţi : .....,

Procedura de citare este  legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care;

Avocat ....., având cuvântul solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la dosar şi învederează că nu mai are alte cereri de probatoriu de formulat.

Avocat ....., având cuvântul arată că nu se opune la proba solicitată şi învederează că nu mai are alte cereri de probatoriu de formulat.

Nemaifiind cereri de probatoriu de formulat, excepţii de invocat şi constatând dosarul în stare de judecată, instanţa  declară închisă cercetarea judecătorească, deschide dezbaterile pe fond şi acordă cuvântul asupra apelului.

Avocat ....., având cuvântul, solicită admiterea apelului, schimbarea sentinţei civile în sensul admiterii acţiunii aşa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.

Avocat ....., având cuvântu, solicită respingerea apelului având în vedere argumentele expuse pe larg prin întâmpinare şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată  reprezentând onorariul de avocat.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului civil de faţă;

Prin sentinhţa civilă nr. ....., pronunţată de Judecătoria Craiova a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanţii ....., în contradictoriu cu pârâţii ......

A fost obligat reclamantul către pârâtul ..... la 1000 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:

La data de ..... a fost emis TDP nr. ..... pe numele E.....  de pe urma defunctului  ..... pentru suprafaţa de 6 ha 0500 mp, teren situat pe raza comunei ......

Se constată că, în cererea de chemare în judecată, este indicat generic temeiul de drept art. III din Legea 169/1997, dar din motivarea cauzelor de nulitate a titlului de proprietate se reţine că reclamanţii au avut în vedere ipoteza titlului de proprietate emis pe numele unor persoane care nu erau îndreptăţite la astfel de reconstituiri sau constituiri întrucât nu au adus terenuri în fostele cooperative agricole de producţie sau care nu se încadrau în situaţiile prevăzute de lege pentru a obţine terenuri prin efectul constituirii unui drept de proprietate.

Potrivit art. 8 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 sunt persoane îndreptăţite a beneficia de prevederile legii membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora.

În speţă, titlul de proprietate contestat a fost emis pe numele moştenitorilor defunctului ....., persoană care, aşa cum rezultă din adeverinţa înaintată de Primăria Costranova, a deţinut teren agricol ce a fost preluat de către stat în condiţiile cooperativizării, fiind astfel un titlu emis în favoarea unei persoane îndreptăţite.

La data de ....., persoana îndreptăţită la reconstituire era decedată astfel că, reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut pe numele moştenitorilor care au formulat cerere în acest sens.

Din actele înaintate de Comisia Locală Castranova cu adresa nr. ..... a rezultat că autorul pârâtului ..... a formulat în termen legal cerere de reconstituire a dreptului de proprietate după defunctul ......

Potrivit dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 18/1991 de aceste dispoziţii beneficiază toţi succesorii autorului îndreptăţit la reconstituire.

Astfel la Comisia Locală a fost depusă cererea tatălui pârâtului şi s-a anexat certificatul de naştere al acestuia, ceea ce confirmă faptul că cererea a fost formulată în calitate de moştenitor al defunctului ....., astfel condiţia esenţială, constând în cererea înaintată către comisia de fond funciar a fost îndeplinită de către autorul pârâtului ....., astfel încât acesta, în mod legal a fost menţionat în TDP nr. ......

Faptul că la data intrării în C.A.P. a defunctului ..... autorul ..... nu mai figura la poziţia de rol fiscal a acestuia întrucât avea propria gospodărie, nu constituie o împrejurare în raport de care să se stabilească sau nu calitatea de a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate după autorul comun. În acest sens, Legea nr. 18/1991 recunoaşte dreptul de a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate în cazul în care titularul este decedat, moştenitorilor care în termen legal au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, condiţie îndeplinită în ceea ce-l priveşte pe autorul pârâtului ......

S-a invocat faptul că s-a indicat în cerere o suprafaţă de 3,91 ha deşi reconstituirea s-a făcut pentru o suprafaţă mai mare dar şi autorul reclamanţilor ..... a formulat cererea pentru suprafaţa de 3,33 ha, ori Legea nr. 18/1991, în forma în care era în vigoare la data formulării cererii de reconstituire nu condiţiona naşterea dreptului la reconstituire nici de indicarea expresă a persoanei prin raportare la care se solicită reconstituirea nici de indicarea exactă a suprafeţei pentru care se solicită reconstituirea.

Instanţa a avut în vedere şi faptul că autorii pârâţilor cât au fost în viaţă nu au contestat dreptul vreunuia dintre ei de a beneficia de dispoziţiile Legii 18/1991 ci mai mult s-au şi partajat, împărţindu-şi terenurile conform cotelor legale imediat după emiterea TDP nr. ......

Faţă de aceste considerente, instanţa a constatat că TDP nr. ..... a fost emis cu respectarea dispoziţiilor legilor fondului funciar în vigoare la acea dată şi nu oprează niciunul din cazurile de nulitate prevăzute de art. III din Legea nr. 169/1997 modificată prin Legea nr. 247/2005.

Faţă de considerentele expuse şi de textele de lege menţionate, instanţa a apreciat acţiunea ca fiind neîntemeiată urmând a fi respinsă în consecinţă.

În temeiul art. 453 C.P.Civ. a obligat reclamantul către pârâtul ..... la 1000 lei cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii ..... şi ....., care au arătat, în esență, că prin întâmpinarea formulată, pârâtul ..... a recunoscut că singura cerere de reconstituire este cea înregistrată sub nr. ....., fiind nelegală aprecierea instanței că atașarea certificatului de naștere la cererea de reconstituire ar echivala cu o condiție esențială de efectuare a cererii. Nu operează art. 13 din Legea nr. 18/1991, întrucât cererea de reconstituire trebuia formulată în calitate de succesor al autorului, și nu al unei alte persoane; la dosar există cererile făcute de cei doi moștenitori ai lui ....., care au înțeles să formuleze cerere de reconstituire de pe urma autorului, cerere ce aparține lui ....., în calitate de fiică, precum și cererea făcută de ....., în calitate de fiu. Instanța nu a luat în considerare și necesitatea indicării efective a suprafețelor de teren, iar cererea făcută de autorul pârâtului vizează suprafețe ce au aparținut soției acestuia. Nu trebuie omis nici faptul că la dosarul cauzei există o adeverință cu componența familială din care rezultă că ..... nu făcea parte din această familie.

Intimatul pârât ..... a formulat întâmpinare, arătând că prin cererea introductivă nu s-au invocat neregularități de ordin formal ale cererii de reconstituire, ci faptul că autorul intimatului nu ar fi formulat o asemenea cerere, că sunt incidente dispozițiile art. 8 alin.2 din Legea nr. 18/1991, că depunerea certificatului de moștenitor confirmă pe deplin susținerea că cererea a fost formulată ca moștenitor al defunctului ....., că autorul reclamanților a indicat în cerere o suprafață de 3,33 ha, fiind în aceeași situație ca și autorul intimaților, că nu s-au contestat actele premergătoare titlului, și anume hotărârea de validare și procesul-verbal de punere în posesie, că părțile s-au judecat în cadrul unui litigiu de partaj, finalizat prin sentința civilă nr. ......

Apelanții reclamanți au formulat răspuns la întâmpinare, arătând că la data introducerii acțiunii nu avea acces la totalitatea actelor, aflate la Comisia Locală, , că nu s-a făcut o cerere de reconstituire în calitate de fiu al lui ....., ci de pe urma soției titularului cererii, , că necontestarea actelor premergătoare nu atrage inadmisibilitatea cererii de constatare a nulității.

Intimata Comisia Locală Castranova a depus la dosar note scrise, arătând că instanța a reținut în mod corect că ..... a formulat în termenul legal cerere de reconstituire de pe urma autorului ..... și că sunt incidente dispozițiile art. 13 din Legea nr. 18/1991.

Apelul este nefondat.

Se constată că prima instanță a evaluat în mod corect starea de fapt și de drept dedusă judecății, pronunțând o soluție temeinică și legală. Criticile formulate în calea de atac devolutivă a apelului, precum și susținerile ce stau la baza demersului judiciar finalizat prin sentința apelată, au, în ansamblul lor, caracter speculativ, și nu pot conduce la reformarea acestei sentințe.

Prin întâmpinarea depusă în dosarul primei instanțe, pârâtul ..... a susținut (fila 36, verso) că tatăl său, ....., a formulat în termen legal cererea de reconstituire, înregistrată la nr. ..... al Comisiei Locale, iar această cerere a fost corect analizată de prima instanță; în contextul în care cererea a primit eficiență juridică în cadrul procedurii administrativ-jurisdicționale de reconstituire a dreptului de proprietate funciară, sunt total nefondate speculațiile în cadrul cărora se susține că ..... ar fi cerut, de fapt, reconstituirea dreptului de proprietate funciară de pe urma soției sale; în formularul tipizat, tatăl pârâtului se declară moștenitorul lui ....., așadar al tatălui său, iar atașarea certificatului de naștere din care rezultă că este fiul lui .....  duc la concluzia neechivocă  expusă și în considerentele sentinței apelate, reconstituirea cerându-se de pe urma acestui autor, iar comisiile de fond funciar dând o corectă interpretare demersului inițiat de tatăl reclamantului.

Totodată, este fondată și apărarea formulată de intimatul ..... prin întâmpinarea formulată în faza apelului, în sensul că prin cererea de chemare în judecată s-a invocat o altă situație de fapt calificată juridic, și anume neformularea unei cereri de reconstituire de autorul pârâtului; această chestiune ține de învestirea instanței, conform principiului disponibilității, și atrage incidența art. 478 alin.3 C.proc.civ., neputând fi primită susținerea apelanților că nu au avut acces la dosarul Comisiei Locale (dosar care nu are caracter secret, potrivit legii).

În mod corect s-a reținut că împrejurarea că autorul ..... a avut gospodărie proprie și rol propriu în registrul agricol în perioada colectivizării nu are consecințe asupra calității acestuia de succesor legal al tatălui său și asupra îndreptățirii sale de a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate funciară de pe urma acestuia, art.13 din Legea nr. 18/1991 fiind pe deplin aplicabile.

Este fondată apărarea formulată de intimatul pârât prin care se arată că terenul înscris în titlul de proprietate nr. ..... a făcut obiectul unui proces de partaj purtat între .....  (acestea din urmă având calitatea de moștenitoare ale lui .....), finalizat prin sentința civilă nr. ..... a Judecătoriei Craiova. Efectul substanțial al acestei hotărâri judecătorești constă în stabilirea unor drepturi de proprietate exclusivă în patrimoniul părților cărora le-au fost atribuite loturile specificate în hotărâre, apelanții reclamanți fiind succesorii cu titlu universal ai reclamantului din acel proces civil, .....; or, inițierea și finalizarea procesului respectiv de partaj are semnificația achiesării la starea de indiviziune dintre cei trei beneficiari ai reconstituirii dreptului de proprietate funciară înscriși în titlul de proprietate, apelanții tinzând spre anihilarea efectelor unei hotărâri judecătorești ce le este opozabilă; starea de indiviziune din titlu nu mai există, există drepturile exclusive ale foștilor coproprietari, fiind inadmisibil a se desființa un drept indiviz consfințit printr-o hotărâre judecătorească, în contextul arătat.

În baza art. 480 alin.1 C.proc.civ., apelul va fi respins ca nefondat, urmând a se face și aplicarea art. 453 alin.1 C.proc.civ., cu privire la cheltuielile de judecată, constând în onorariul de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge apelul declarat de apelanţii-reclamanţi ....., împotriva sentinţei civile nr. ..... din ....., pronunţată de  Judecătoria Craiova, în dosarul nr. ....., în contradictoriu cu  intimaţii-pârâţi ......

Obligă apelanţii,  către intimatul-pârât ..... la plata  sumei de  1000 lei  cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică de la ......