Reclamantul solicita revocarea contractului de donaţie întrucât în urma încheierii contractului de donaţie, pârâtul nu şi-a respectat obligaţia de întreţinere.

 R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TIMIȘOARA

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. xxxxx

Ședința publică din 31 Octombrie 2018

Instanța constituită din:

P_________: I____ A_____ Ș______

GREFIER: A______ M______ F____

Pe rol se află soluționarea acțiunii civile formulată de reclamanta G_____ I____ contradictoriu cu pârâtul G_____ D. D______, având ca obiect revocare donație.

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în cuprinsul încheierii de ședință din data de 24.10.2018 când pronunțarea asupra cauzei a fost amânată la data de 31.10.2018.

Se constată depuse la dosar prin e-mail, la data de 26.10.2018 de către reclamanta , concluzii scrise.

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 16.07.2018, reclamantele G_____ I____, I___ C_____, C____ I____ și D____ I____ a în contradictoriu cu pârâtul G ușiță D . D______, au solicitat instanței să dispună după cum urmează:

1. Să constate revocarea pentru neacordarea întreținerii donatorului si să dispună repunerea părților în situația anterioară (redobandirea proprietății de catre G_____ I____), a actului de donație autentificat de Notariatul de Stat Județean T____, autentificat sub nr. 5731/26.03.1974, încheiat între G_____ I____ si G_____ D______ (decedat) in calitate de donatori si G_____ D. D______ în calitate de donatar, având ca obiect  imobilul situat în __________________, jud. T____, notat în C.F. vechi la nr. 2549 cu nr. topo 678, 679/b, imobil compus din teren intravilan în suprafață de 1439 mp și construcție, imobil în valoare de  35.000 lei, astfel cum se menționează în actul de donație ce se solicită a fi revocat.

2. Radierea pârâtului G_____ D. D______ din Cartea Funciară nr. xxxxxx (C.F. vechi 2549) a ______________________.

3. Intabularea dreptului de proprietate al reclamantei asupra dreptului de proprietate a imobilului descris

4. Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea cererii a arătat că în fapt, prin contractul de donație autentificat de Notariatul de Stat Județean T____, sub nr. 5731/26.03.1974, încheiat între G_____ I____ și G_____ D______, decedat în anul 1984, în calitate de donatori și G_____ D. D______ in calitate de donatar, având ca obiect  imo bilul situat în __________________, jud. T____, notat in C.F. vechi la nr. 2549 cu nr. topo 678, 679/b, imobil compus din teren intravilan în suprafața de 1439 mp  si construcție, imobil in valoare de  35.000 lei.

Când paratul avea 10 ani, momentul când s-a făcut donația, acesta mai avea 3 surori în vârstă de 6, 7 și 11 ani (reclamantele din speță).

Condiția donației părinților către fiul acestora Gusiță D. D______, a constat în obligația de întreținere constând în alimente, medicamente, ajutor în gospodărie, îngrijire, iar după decesul donatorilor, obligația donatarului de a-i înmormânta potrivit tradiției.

Donatarul nu a respectat înțelegerea stabilită, neacordând întreținere în ultimul an donatoarei, respectiv mamei sale. Astfel, aceasta fiind în vârstă de 83 de ani, neprimind întreținere și ajutorul donatarului este nevoită să apeleze la ajutorul fiicelor sale, având în vedere că nu se mai poate ridica din pat, prezentând mai multe probleme medicale.

În ultimul an, donatarul nu s-a mai ocupat în nici un fel de mama sa, venind la ea doar în concediu, fără să- i asigure acesteia medicamente, hrană sau întreținere, fiind evident că nu-și poate îndeplini obligațiile sale atâta timp cât el locuiește în loc. Timișoara , iar mama lui în comună Fibiș.

În virtutea caracterului său de liberalitate făcută cu intenția de a gratifica, contractul de donație generează o îndatorire de recunoștință din partea donatarului pornind de la faptul sporirii patrimoniului acestuia cu titlu gratuit din partea donatorului. Prin urmare, acesta din urmă este în drept să aștepte din partea donatarului recunoștință și loialitate care ar trebui manifestată prin abținerea de la săvârșirea unor fapte necorespunzătoare. În drept, conduita necorespunzătoare a donatarului trebuie să atragă revocarea judiciară a contractului de donație, fundamentul revocării donației pentru ingratitudine nu este decât pedeapsa cuvenită ingratitudinii, motiv pentru care dispozițiile legale care reglementează această materie.

Întrucât contractul este rezultatul unui mutuus consensus, și revocarea lui trebuie să fie rezultatul unui mutuus dissensus.

În consecință, necesitatea consimțământului părților pentru încetarea contractului încheiat inițial apare ca o prevedere de principiu. Reclamanta a s olicit at în acest sens, ca paratul să-și dea consimțământu l expres în privința desființării acestui act de donație.

Cu privire la temeiul de revocare, art. 1027 Cod Civil, care reglementează  donația, donatorul poate revoca donația, dacă refuză fără motive întemeiate să acorde donatorului întreținerea datorată, respectiv în sensul alimentelor, medicamentelor, ajutorului fizic, alte lucruri necesare întreținerii.

După cum se poate observa donatorul se află în nevoie, ceea ce presupune și faptul că paratul este obligat la întreținere.

Reclamanta a mai arăta că p otrivit art. 1029 Cod Civil, când donația este revocată pentru neîndeplinirea sarcinilor, bunul reintră în patrimoniul donatorului liber de orice drepturi constituite între timp asupra lui.

Potrivit prevederilor art. 885 alin. 2 teza 1 Cod civil 2011, drepturile reale se vor pierde sau stinge numai prin radierea lor din cartea funciară, cu consimțământul titularului, dat prin înscris autentic notarial iar în conformitate cu prevederile art. 885 alin. 4 C .civ., hotărârea judecătorească definitivă va înlocui acordul de voință sau, după caz, consimțământul titularului.

Astfel, sunt întrunite cerințele privind revocarea donației motiv pentru care reclamanta a solicitat instanței să admit ă acțiunea reclamanților și, pe cale de consecință să dispun ă repunerea părților în situația anterioară încheierii contractului de donație.

În speță s-au introdus și succesoarele donatorilor în drepturi, atât în calitate de moștenitoare ale tatălui lor decedat G_____ D______, cât și pentru a putea exercita această acțiune în cazul în care donatoarea va deceda în timpul acțiunii în revocare, având în vedere var s ta înaintată a aceștia. Conform art. 1024 alin. 4  Cod Civil, când acțiunea a fost introdusă de donator, iar acesta a decedat pe parcursul procesului, acțiunea va fi continuată de moștenitorii săi.

Pârâtul a formulat întâmpinare la data de 24.09.2018, prin care a solicitat instanței să respingă cererea de chemare în judecată, cu cheltuieli de judecată.

Cu privire la legea civilă aplicabilă în speță, pârâtul a arătat că având în vedere disp.art.6 alin.2 coroborat cu art.6 alin.5 C.civ. precum și disp.art.102 din Legea 71/2011 dispozițiile legale aplicabile în speță sunt normele vechiului cod civil.

Actul juridic dedus judecății este încheiat în 26 martie 1974 sub regimul juridic al vechiului Cod civil, astfel că este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa.

Temeiul de drept invocat de reclamante în cererea de chemare în judecată prin referirea la dispozițiile noului cod civil este neavenită.

Cu privire la reclamanta donatoare G_____ I____, pârâtul a arătat că aceasta este mama sa și a celorlalte 3 reclamante, Iie Chiuța, C____ I____ și D____ I_____, toți fiind fii ai donatarilor G_____ D______ (decedat) și soția G_____ I____.

Pârâtul a contestat calitatea procesuală activă a mamei sale, reclamanta G_____ I____, cu care a discutat după primirea cererii de chemare în judecată, aceasta afirmând că nu vrea să se judece cu pârâtul, că nu l-a dat în judecată și cele arătate în cerere și în motivarea acțiunii nu îi aparțin.

Cu privire la starea de fapt și a relațiilor existente între pârât și mama sa, pârâtul a arătat că situația este total diferită de cea prezentată în cererea de chemare în judecată, acțiunea fiind „opera" surorilor sale.

Făcând analiza conținutului clauzelor Contractului de donație nr. 5731 din 26 martie 1974 încheiat la Notariatul de Stat Județean T____ a cărui revocare se solicită, se poate observa că:

- Donația făcută de părinții pârâtului G_____ D______ (decedat) și G_____ I____ (reclamanta) este o liberalitate, o donație pură și simplă, fără sarcini. Donatarii nu și-au rezervat dreptul de uzufruct asupra imobilului donat și nici nu au urmărit instituirea unei obligații în sarcina sa.

- La data donației pârâtul era minor în vârstă de 10 ani, iar cele trei surori de asemenea erau minore.

- Calificarea contractului obiect al acțiunii ca act cu titlu gratuit, ca liberalitate, este evidentă întrucât în alin. 3 al contractului este menționată atenționarea referitoare la ceilalți moștenitori rezervatari, indicându-se art.841 C.civ. referitor la rezerva succesorală

- Voința, intenția - animus donandi este clar concretizată, scopul donatorilor la încheierea contractului fiind acela de a mă gratifica - art.946 C.civ.vechi.

Calificarea dată contractului chiar de către donatori este clară și certă, fiind aceea de donație, o donație pur și simplu, o liberalitate fără sarcini, cu atât mai mult cu cât la data respectivă era minor în vârstă de 10 ani, reprezentat prin curator.

Cu privire la inexistența ingratitudinii, pârâtul a arătat că nu sunt îndeplinite condițiile ingratitudinii, invocată și nu este în situația ca pârâtul să fi refuzat „fără cuvânt" alimente mamei sale, reclamanta.

Mai mult, pârâtul consideră că el a fost cel care a ajutat-o pe mama sa. În primul rând i-a asigurat locuirea în casă, a tolerat să exploateze grădina și veniturile imobilului, atât ea cât și concubinul ei, cu care locuiește de peste 20 de ani. Este in relații bune cu ambii, pe care îi vizitează și nu i-a neglijat.

Nu corespunde adevărului că ar fi „refuzat nemotivat" de a ajuta și asigura mijloace de existență, alimente, locuință, medicamente, etc, pentru ma ma sa, deși nu a ajuns în stare de nevoie, nefiind îndeplinită condiția prevăzută de lege (art.831 pct.3 și art.832 vechiul C.civ.).

Surorile pârâtului aveau aceeași obligație, erau persoane obligate moral și legal și ele aveau mijloace de a o ajuta pe don atoare.

Pârâtul a mai învederat faptul că reclamanta G_____ I____, mama sa, a moștenit un alt imobil (casă, curte și grădină, mai valoroasă decât imobilul în litigiu) în calitate de soție supraviețuitoare după tatăl său G_____ D______ senior, moștenire la care atât eu cât și cele 3 surori reclamante au renunțat ia succesiune, reclamanta mama părților devenind singura moștenitoare, a vândut acest imobil fără știrea pârâtului, prețul încasat fiind dat surorilor, adică celor trei reclamante.

Pârâtul a invocat principiul irevocabilitătii donației, apreciind că este de esența contractului de donație irevocabilitatea, reglementată de art.801 vechiul C.civ., contractul de donație neputând fi desființat prin voința uneia dintre părți, cu atât mai puțin a donatoarei.

În cazul donațiilor irevocabilitatea are un caracter special, mai accentuat decât forța obligatorie a oricărui alt contract, irevocabilitatea fiind de gradul I.

Prin decesul tatălui său, donatorul G_____ D______ senior, partea/ cota proprietatea acestuia a trecut definitiv în favoarea pârâtului, nemaiputându-se pune problema revocării donației pentru această cotă.

Referitor la reclamantele I__ Chiuța, C____ I____ și D____ I_____, pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale active a acestora într ucât nu sunt îndeplinite condițiile procedurale ca acestea să poată fi titulari ai acțiunii în revocare, așa cum a fost formulată acțiunea.

Această situație procedurală este acceptată chiar de cele 3 reclamante, care arată că „se consideră reclamante în situația în care donatoarea va deceda în timpul acțiunii".

Referitor la „calitatea de moștenitoare", ele puteau doar să fi continuat o acțiune pornită de tatăl pârâtului, ceea ce nu este cazul.

Reclamanta a mai formulat un înscris intitulat „ răspuns la întâm pinare ” la data de 26.10.2018 , prin care a solicitat instanței să respingă ca neîntemeiate, apărările formulate de către pârât.

Având în vedere faptul că, Contractul de donație a cărui revocare a solicitat, a fost încheiat în formă solemnă la data de 26 martie 1974, astfel cum rezultă din Încheierea de autentificare sub nr. 5731, emisă de Notariatul de Stat Timișoara, județul T____, și văzând și dispozițiile art. 102 din Legea nr. 71/2011, sunt incidente dispozițiile Codului civil de la 1864, în vederea soluționării prezentei cauze.

Cu privire la reclamanta G_____ I____ , reclamanta a solicitat instanței să resping ă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei G_____ I____, motivate de faptul că, liberalitatea efectuată prin încheierea Contractului de donație justifică, din perspectiva cotelor succesorale ce revin moștenitorilor defunctului soț și tată, G_____ D______, calitatea procesuală activă a reclamantelor, cărora dispozițiile Codului civil de la 1864, le permit și impun reducțiunea acesteia, pe de o parte, iar, pe de altă parte, calitatea reclamantei G_____ I____, de moștenitor rezervatar, o legitimează procesual activ pe deplin.

P ârâ tul face afirmații nereale, precum că reclamanta nu dorește să se judece cu acesta. Reclamanta dorește să se facă dreptate și să se revoce aceasta donație, întrucât la momentul încheierii contractului de donație, în realitate nu a existat o intenție reală de a gratifica paratul, autorii lor fiind supuși presiunilor legislative ale autorităților regimului comunist din acea perioadă, anul 1974, perioadă în care, ca simplu cetățean nu puteai deține în proprietate mai mult de o locuință, motiv pentru care părinții paratului au fost obligați să doneze casa paratului, în speranța ca acesta, fiind cel mai mic dintre frați, va rămâne în casă și îi va îngriji.

Or, lipsa consimțământului valabil exprimat, cumulativ cu inexistența intenției de a gratifica, înseamnă lipsa scopului imediat al actului juridic și, implicit, lipsa cauzei juridice a contractului de donație.

De altfel, așa cum rezultă din conținutul Contractului de donație, donatorii au declarat expres faptul că, mai au moștenitori rezervatari, și că au luat la cunoștință de dispozițiile art. 841 din Codul civil (de la 1864).

Ori, prin inserarea acestor mențiuni exprese în Contractul de donație încheiat, rezultă, fără putință de tăgadă faptul că, donatorii au urmărit în realitate ca, după decesul acestora, bunul ce a constituit obiectul Contractului de donație să fie dobândit î n cote egale de ¼, de către cei patru copii, dându-se eficiență dispozițiilor legale în materie de succesiune.

Raționamentul juridic expus mai sus, este susținut și de lipsa expresă a mențiunii că, bunul imobil ce a făcut obiectul C___ ractului de donație, este scutit de la raportul donațiilor, împrejurare care confirmă faptul că, scopul real al actului de donație nu a fost acela de al gratifica exclusiv pe pârât, ci de a fi dobândit în cote egale de cei patru copii, în conformitate cu dispozițiile art. 841 Cod civil. 

Așa cum s-a reținut în doctrină și jurisprudență, în actele cu titlu gratuit, cauza actului constă în intenția de a gratifica, iar atunci când lipsa cauzei se datorează lipsei intenției de a gratifica, actului îi lipsește un element esențial, iar lipsa scopului imediat absoarbe eroarea asupra scopului mediat, astfel că sancțiunea aplicată este aceea a nulității absolute.

Cauza, în cazul contractului de donație, cuprinde așadar, în primul rând, lipsa voinței reale de a dărui, "animus donandi", și apoi motivul care a hotărât pe dispunător să facă liberalitatea, fără ca aceste elemente să poată fi separate și examinate izolat, ele formând un tot.

Reclamanta a arătat că că așa se justifica voința de a dona paratului care la acea dată era minor, 10 ani, și era asistat de un tutore, manifestată prin actul aparent al donației, și că au existat motive sau  cauze de natură a o vicia, de a determina donatorul la a dispune în acest sens.

De altfel, instanța supremă, într-o decizie de speță, a reținut că: "în situația în care instanțele judecătorești sunt chemate a se pronunța asupra caracterului acestei condiții esențiale de validitate a contractului de donație, acestea trebuie să aibă în vedere, pe lângă legislația în vigoare la data realizării liberalității și împrejurările contemporane efectuării donației ".

Liberalitatea este fără sarcini, întrucât în raport de dispozițiile art. 806 - 823 vechiul Cod civil, donația, ca varietate a contractului cu titlu gratuit - respectiv o liberalitate, este definită ca fiind un contract solemn, unilateral și cu titlu gratuit, prin care una dintre parți, numită donator, cu intenție liberală, își micșorează în mod irevocabil patrimoniul sau cu un drept, mărind patrimoniul celeilalte parți, numită donatar, cu același drept, fără a urmări să primească ceva în schimb.

Totodată, n u pot fi primite apărările formulate la acest punct, ca temeinice, atât timp cât, tocmai decesul donatorului G_____ D______, permit și legitimează formularea unei acțiuni în reducțiunea liberalităților excesive, așa cum statuează dispozițiile art. 841 din Codul civil de la 1864.

Condițiile esențiale pentru validitatea contractului sunt: capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al părților, un obiect determinat, posibil și licit și o cauză valabilă a obligațiilor.

Cauza donației cuprinde două elemente: intenția de a gratifica și motivul determinant. Intenția de a gratifica consta în transmiterea dreptului de proprietate asupra unui bun sau altui drept real ori de creanța, cu titlu gratuit. Voința de a gratifica a donatorului este un element abstract, obiectiv, invariabil și comun tuturor contractelor de donație. Evident că intenția de a gratifica este strâns legată de consimțământul liber exprimat al donatorului.

În speța, oferta de donație poartă semnătura donatorilor, semnătura dată în fata notarului de stat, astfel că nu se poate considera că nu a existat intenția de a gratifica, însă autorii acesteia au fost supuși presiunilor autorităților regimului comunist pentru încheierea acestui contract de donație, acest fapt fiind de notorietate, ceea ce echivalează cu lipsa intenției de a gratifica sau lipsa consimțământului.

Aceasta donație are repercusiuni asupra familiei reclamantei, care, fiind în stare de nevoie, primește tot ajutorul fizic și alimenta r , doar de la fiicele sale, reclamante și ele, și nu de la p â r â tul donatar. În acest reclamanta a depus plan ș e foto din care reiese faptul că reclamanta are o rană sub braț, care nu se mai vindecă, rană ce trebuie îngrijita permanent, pe care fiicele acesteia i-o pansează de doi ani, iar p â r â tul nici nu vrea să știe de aceea rana. Reclamanta de abia se ține pe picioare și îi tremura mâinile amândouă, cu toate acestea paratul nu a dus-o niciodată la spital și nu i-a făcut niciodată mâncare.

Mai mult, afirma paratul  că i-a ”asigurat reclamantei locuirea în casa donata”, fără să aprecieze că această casă evaluata la aproximativ 35.000 lei, a fost achitata de părinții lui, din munca lor, el neavând bani la vârsta de 10 ani.

Cu toate că p â r â tul are cunoștință despre vârsta înaintată și afecțiunile medicale ale reclamantei, acesta nu a vizitat-o în ultimele luni decât în scopul de a o determina să renunțe la acest proces.

După moartea tatălui, s-a dezbătut succesiunea, reclamanta rămânând cu un autoturism Aro 244 cuprins în Certificatul de moștenitor nr. 1038/1985, dar și o sumă de bani cuprinsă într-un libret CEC. După decesul tatălui, paratul care purta același nume cu cel al tatălui, a vândut fără acordul mamei reclamante autoturismul Aro, iar banii și i-a însușit. De asemenea banii de pe libretul de economii i-a primit tot p â r â tul.

În cadrul cercetării procesului a fost administrată proba cu înscri surile depuse de părți la dosar, proba cu martorii P_____ M____ și Homoki I____ și interogatoriul reclamantei G_____ I____.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin contractul de donațiune autentificat sub nr. 5731 din data de 26.03.1974 (f. 20) reclamanta G_____ I____ împreună cu soțul G_____ D______ (în prezent decedat, f. 23) au donat pârâtului G_____ D. D______ imobilul situat în _____________________, jud. T____, înscris în C.F. vechi la nr. 2549, nr. top. 678, 679 /b, imobil compus din teren intravilan în suprafață de 1439 mp și construcție, imobil în valoare de 35.000 lei.

Susținând că pârâtul G_____ D. D______, fiul reclamantei, se face vinovat de ingratitudine sub forma refuzului de a acorda alimente, îmbrăcăminte, haine, a fost sesizată Judecătoria Timișoara în vederea revocării contractului de donație și restabilirii situației anterioare.

Cu titlu preliminar trebuie stabilită legea civilă aplicabilă acțiunii în revocarea donației, ținând cont de data contractului (26.03.1974) și de intrarea în vigoare la data de 01.10.2011 a noului Cod civil.

P otrivit art. 3 din Legea 71/2011, actele și faptele juridice încheiate ori după caz săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte decât cele prevăzute în vigoare la data încheierii  sau după caz a săvârșirii sau producerii lor, iar conform art. 4 din același act normativ, actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate prevăzute de Codul civil de la 1864 rămân supuse dispozițiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori după caz eficace potrivit codului civil sau dispozițiilor acestei legi.

În continuare, art. 5 din Legea 71/2011 prevede că dispozițiile noului Cod civil se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau după caz produse sau săvârșite după intrarea sa în vigoare, precum și situațiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare.

În fine, art. 102 alin. 1 din Legea 71/2011 prevede următoarele: contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa.

În speța de față, actul juridic ce se cere a fi revocat a fost încheiat în anul 1974, iar pretinsele fapte de ingratitudine s-au săvârșit după intrarea în vigoare a noului Cod civil, respectiv 01.10.2011 .

Față de dispozițiile tranzitorii menționate, instanța consideră că legea aplicabilă raportului juridic dedus judecății este Codul civil de la 1864, având în vedere că actul juridic ce se solicită a fi revocat este un contract încheiat în timpul cât acesta era în vigoare iar noul C od civil  și legea de punere în aplicare reglementează principiul ultraactivității legii vechi în materie.

Din acest punct de vedere instanța reține că p otrivit art. 831 Cod civil de la 1864 (în continuare C. civ.), donațiunea între vii se revocă pentru ingratitudine în cazurile următoare:

1. dacă donatarul a atentat la viața donatorului;

2. dacă este culpabil în privință-i de delicte, cruzimi sau injurii grave;

3. dacă fără cuvânt îi refuză alimente.

Art. 833 alin. 1 din același cod prevede că revocarea pentru ingratitudine trebuie făcută în termen de un an din ziua faptului sau din ziua când donatorul a cunoscut faptul iar conform art. 834 alin. 2 în caz de revocare, donatarul se condamnă a întoarce valoarea obiectelor înstrăinate după estimația ce li s-ar face în timpul cererii.

După cum se poate observa, r egula în materia donației este că aceasta este irevocabilă, însă prin excepție legiuitorul a reglementat anumite cauze legale în care poate surveni revocarea donației , unul dintre aceste cazuri fiind refuzul de alimente din partea donatarului.

Ingratitudinea este definită ca fiind purtarea, atitudinea omului ingrat, nerecunoștință , iar prin ingrat se înțelege persoana care nu-și manifestă recunoștința pentru serviciile și avantajele primite .

În ceea ce privește cazul prevăzut de art. 831 pct. 3 C . civ., așa cum s -a re ținut în literatura de specialitate ( Fr. D___, Tratat de drept civil. Contracte speciale, e d. Universul Juridic , București, 2001 , p. 165), refuzul de alimente presupune că donatorul a avut nevoie și a cerut alimente de la donatar, care - av ând posibilitatea, a refu zat s ă de curs cererii. Pe de altă parte este de precizat că obligația de a asigura alimente donatorului prezintă caracter subsidiar, respectiv în ipoteza în care există alte persoane care au obl igația legală de întreținere a donatorului, donatorul nu poate pretinde alimente direct de la donat ar, iar obligația de a asigura alimente nu poate fi pusă în executare silită, în caz de neîndeplinire a acesteia sancțiunea fiind revocarea donației. Refuzul de a asigura alimente, în ipoteza în care există persoane care au obligația legală de întreținere față de donator, nu va putea fi sancționată cu revocarea donației.

Din această dublă perspectivă, instanța reține că nu sunt îndeplinite condițiile pentru revocarea donației pentru ingratitudine.

Astfel, din ansamblul probator administrat în cauză ( martorii P_____ M____ și Homoki I____, interogatoriul reclamantei G_____ I____ ) nu reiese că reclamanta a solicitat vreodată pârâtului să îi acorde alimente, îmbrăcăminte, medicamente, astfel că, pe cale de consecință, nu s -a putut proba niciun refuz explicit al p ârâtului în acordarea întreținerii. La interogatoriu reclamanta a recunoscut la prima întrebare că nu a solicitat niciodată alimente pârâtului, iar din răspunsurile oferite reiese mai degrabă o nemulțumire a reclamantei față de relația mai rece a pârâtului cu surorile sale decât un caz clar de ingratitudine.

Nici martorii audiați în cauză nu au putut preciza un moment anume când pârâtul să fi refuzat acordarea de alimente mamei sale, martora Homoki I____ arătând că nu știe dacă reclamanta i -a solicitat p ârâtului alimente, iar martorul P_____ M____ a declarat că în prezența sa nu a avut loc nicio discuție în urma căreia pârâtul să refuze reclamantei alimente sau îmbrăcăminte.

Pe cale de consecință lipsește o condiție esențială pentru calificarea unei anumite conduite ca fiind ingratitudine, respectiv cererea expresă a reclamantei aflată în nevoie și refuzul neechivoc al pârâtului, care avea mijloace, de a -i asigura întreținerea, situație în care acțiunea donatoarei apare ca neîntemeiată.

Totodată acțiunea reclamantei este neîntemeiată și din perspectiva caracterului subsidiar al obligației de întreținere din partea donatarului, în condițiile în care reclamanta are 3 fiice, dintre care una dintre ele o și ajută, așa cum a reieșit din interogatoriu și proba testimonială administrată, or toți copiii reclamantei (cele 3 fiice și pârâtul) sunt ținuți în mod egal de obligația de a asigura alimente, reclamanta neputând cere îndeplinirea obligației exclusiv de la unul dintre copii.

În ceea ce privește răspunsul la întâmpinare al reclamantei depus la dosar la data de 26.10.2018, după închiderea dezbaterilor pe fond, instanța reține că se invocă motive de ineficacitate a contractului de donație noi, respectiv nulitatea absolută pentru lipsa cauzei, fără ca aceste motive să fi fost invocate prin cererea inițială (obiectul l -a constituit revocarea dona ției pentru refuz de alimente), astfel că instanța nu poate fi sesizată cu analizarea unor astfel de împrejurări în lipsa modificării corespunzătoare a acțiunii conform art. 204 alin. 1 C . pr. civ.

Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 831 C . civ., instanța va respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta G_____ I____ în contradictoriu cu pârâtul G_____ D. D______.

Urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive la termenul de judecată din data de 24.10.2018, instanța va r espinge cererea reclamantelor I__ Chiuța, C____ I____, D____ I_____, ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.

Nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 451 - 453 C . pr. civ. instan ța va respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată și va lua act că pârâtul și -a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecat ă pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta G_____ I____, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în _____________________, jud. T____, cu domiciliul procedural ales la Cabinet de avocat C_____ L___ în București, ___________________ -88, _______________, ________________ , în contradictoriu cu pârâtul G_____ D. D______, cu domiciliul în Timișoara, ___________________________. 35, jud. T____.

Respinge cererea reclamantelor I__ CHIUȚA, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în ________________________________, jud. T____, C____ I____, CNP xxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în Timișoara, jud. T____, și fără forme legale în _____________________, jud. T____, D____ I_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în Timișoara, _______________________. 2, ______________, __________________, toate cu domiciliul procedural ales la Cabinet de avocat C_____ L___ în București, ___________________ -88, _______________, ________________ , ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.

Respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei G_____ I____ de acordare a cheltuielilor de judecată .

Ia act că pârâtul și-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată .

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apelul urmând a se depune la Judecătoria Timi șoara.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 31 . 10 .2018.

Domenii speta

Spete similare