Fond Funciar - obligarea pârâtei la întocmirea documentației necesare în vederea reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea reclamantului

DOSAR NR. 33259/212/2016

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CONSTANȚA

SECTIA CIVILĂ

OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL NR. 3047

SENTINȚA CIVILĂ NR. 4685

Ședința publică din data de 2 mai 2018

Instanța de judecată constituită din:

Președinte:

Grefier:

Fond Funciar - obligarea pârâtei la întocmirea documentației necesare în vederea reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea reclamantului

Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe reclamantul N în contradictoriu cu pârâtele F și P, având ca obiect fond funciar.

Dezbaterile și susținerile asupra fondului cauzei au avut loc în cadrul ședinței de judecată din data de 16 martie 2018, fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, instanța,  pentru a  da posibilitate reprezentantului convențional al pârâtei F să depună concluzii scrise la dosar, a amânat pronunțarea la data de 2 aprilie 2018, când instanța, având nevoie de timp în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la datele de 16 aprilie 2018, respectiv 2 mai 2018, când, în aceeași compunere, a deliberat următoarele:

I N S T A N Ț A

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța la data de 28.11.2016 sub nr. 33259/212/2016 reclamantul N a formulat acțiune în contradictoriu cu pârâtele F și P, solicitând obligarea comisiei locale la întocmirea documentației pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de ... ce a aparținut autorului G și înaintarea către comisia județeană.

În motivarea în fapt a acțiunii, reclamantul a arătat că a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de ... teren ce a aparținut autorului G, iar în anul 2010 i s-a atribuit în proprietate o suprafață de numai ..., însă pentru diferența de ... nu i s-a solicitat cererea nici până în prezent.

În drept au fost invocate prevederile Legii nr. 18/1991, iar în susținerea acțiunii au fost depuse înscrisuri.

Pârâta F a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând că pârâtul se află la poziția 28 pe lista cu cererile de restituire nesoluționate la nivelul comisiei, urmând ca toate solicitările să fie soluționate în ordinea priorității și conform dispozițiilor Legii nr. 165/2013.

În susținerea întâmpinării au fost depuse înscrisuri.

Pârâta P a depus întâmpinare prin care a invocat excepția prematurității introducerii acțiunii, în raport de dispozițiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013.

Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, arătând că potrivit dispozițiilor legale comisia județeană verifică legalitatea propunerilor înaintate de comisiile locale de fond funciar, iar în lipsa unei astfel de propuneri din partea F este în imposibilitate de a emite titlul de proprietate.

Prin încheierea din data de 21.09.2017 instanța a respins excepția prematurității și excepția tardivității introducerii acțiunii, ca nefondate.

În probațiune s-a încuviințat proba cu înscrisuri și expertiză tehnică topografică.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, urmare cererii formulate de reclamantul N, pârâta F a înaintat P propunerea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de ... ce a aparținut autorului G , acesta fiind trecut în anexa ... - Tabel nominal cuprinzând persoanele fizice pentru care nu există suprafețe de teren suficient agricol pentru restituirea integrală a proprietății, solicitate prin cerere, cărora li se vor acorda diferența de teren/despăgubiri pentru diferența de teren neretrocedată, precum și în cazurile în care nu sunt terenuri agricole disponibile pentru a fi reconstituite în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (4) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Prin Hotărârea P nr. 68/14.06.2010 a fost validată propunerea F potrivit anexei 1, iar la anexa ..., poziția ..., autor G, s-a trecut suprafața de ... ha în loc de ... ha și s-a suplimentat anexa .. cu autor G, moștenitor N cu suprafața de ... ha.

Ulterior P a emis titlul de proprietate nr. .. pe numele reclamantului N pentru suprafața de ... ha teren extravilan arabil pe raza orașului ..., iar reclamantul a fost pus în posesie prin procesul-verbal nr. ...

Din documentația înaintată de F cu adresa nr. .. rezultă că reclamantul N figurează la poziția nr. ... din Situația cererilor de restituire nesoluționate.

P a înaintat instanței cu adresa nr. … Situația terenurilor agricole și forestiere care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate la nivelul județului Constanța întocmită conform Anexei nr. 7 din H.G. nr. 401/2013 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, din care rezultă că rezerva F este în suprafață de ... ha teren, iar suprafața totală a terenurilor agricole și forestiere care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate este de ... ha.

Aceleași date rezultă și din înscrisurile înaintate de F înaintate instanței cu adresa nr. R 8058/11.05.2017

 În cauză a fost efectuat raportul de expertiză tehnică topografică de către expert L, din care rezultă că față de documentele aflate la dispoziție și explicațiile părților, nu se mai poate stabili vechiul amplasament al terenului în suprafață de ... ha ce a aparținut autorului G, pentru care reclamantul solicită reconstituirea dreptului de proprietate în natură.

Raportul de expertiză nu a fost contestat de părți.

În drept, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 „Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face în condițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept”, iar conform prevederilor alin. (2) „De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite”.

Stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia se face la cererea persoanelor îndreptățite, ce se depune la primăria localității în a cărei rază teritorială se află terenul, iar condițiile obligatorii ale unei asemenea cereri sunt detaliate la art. 9 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 și art. 11 alin. (1) din H.G. nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 „Persoanelor fizice și persoanelor juridice care au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și pentru terenurile forestiere, în termen legal, li se reconstituie dreptul de proprietate în condițiile prevăzute de prezenta lege. Dispozițiile acestei legi se aplică și în cazul restituirii construcțiilor accesorii terenurilor agricole și silvice”.

Conform prevederilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 „În aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, de comun acord cu proprietarii, pot comasa terenurile care urmează să fie retrocedate într-un singur amplasament”.

Au relevanță în cauză și dispozițiile art. 3 din Legea nr. 1/2000, cu următorul conținut:

„(2) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele fizice prevăzute la art. 9 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se face pentru diferența dintre suprafața de 10 ha de familie și cea adusă în cooperativa agricolă de producție sau preluată prin legi speciale ori în orice mod de la membrii cooperatori, dar nu mai mult de 50 ha de proprietar deposedat.

(21) Pentru terenurile proprietarilor deposedați, persoane fizice, pe care se află pășuni și fânețe, reconstituirea se face pentru diferența dintre suprafața de 50 ha de familie și cea adusă în cooperativa agricolă de producție sau preluată prin acte normative speciale ori prin orice alt mod de la membri cooperatori sau de la orice altă persoană fizică deposedată, dar nu mai mult de 100 ha de proprietar deposedat.

(3) În cazul în care în localitate nu există suprafețe de teren agricol, pentru a satisface integral cererile, în condițiile prevăzute la alin. (2), reconstituirea dreptului de proprietate se va face, la propunerea comisiei locale, din suprafețele de teren agricol trecute în proprietatea comunei, orașului sau municipiului, conform art. 49 din Legea nr. 18/1991, republicată, din terenul comunelor limitrofe pe raza cărora se află terenul agricol solicitat, prin transfer de anexe cu validarea comisiei județene, precum și prin hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile.

(4) În situația în care nu se poate face reconstituirea dreptului de proprietate integral, în condițiile alin. (2), se vor acorda despăgubiri pentru diferența de teren neretrocedat.

(5) Prin proprietar deposedat, în sensul prezentei legi, se înțelege persoana titulară a dreptului de proprietate în momentul deposedării.”

Prin Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, s-a urmărit de către legiuitor asigurarea unui cadru normativ unitar pentru urgentarea și finalizarea procesului de restituire în natură sau în echivalent a bunurilor imobile preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, iar în vederea punerii în aplicare a principiului prevalenței restituirii în natură, actul normativ a prevăzut un set de măsuri procedurale, de implementat în mai multe etape, cu termene precise, dintre care fac parte și cele care vizează identificarea cu exactitate a disponibilului de teren ce urmează a face obiectul restituirii în natură către persoanele îndreptățite.

Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 „Imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist se restituie în natură”, iar conform prevederilor alin. (2) „În situația în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, măsurile reparatorii în echivalent care se pot acorda sunt compensarea cu bunuri oferite în echivalent de entitatea învestită cu soluționarea cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, măsurile prevăzute de Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, precum și măsura compensării prin puncte, prevăzută în cap. III”.

Conform dispozițiilor art. 4 din  același act normativ „Dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Art. 3 din Legea 165/2013 definește anumiți termeni în vederea determinării sferei de aplicare a actului normativ, iar în ce privește noțiunea de „cereri” sunt incluse cererile formulate în temeiul prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, cererile formulate potrivit Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare, aflate în curs de soluționare la entitățile învestite de lege sau, după caz, la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor

Prin dispozițiile art. 3 pct. 2 și 3 din Legea nr. 165/2013, noțiunea de „persoană care se consideră îndreptățită”  a fost definită de legiuitor drept persoana care a formulat și a depus, în termen legal, la entitățile învestite de lege cereri din categoria celor prevăzute la pct. 1, care nu au fost soluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar noțiunea de  „persoana îndreptățită”  a fost definită drept persoana căreia i-a fost recunoscut dreptul la restituire în natură sau, după caz, la măsuri reparatorii.

La art. 3 pct. 4 din lege este definit termenul de „entitate învestită de lege” ca fiind structuri cu atribuții în procesul de restituire a imobilelor preluate abuziv și de stabilire a măsurilor reparatorii, iar la lit. c) și d) sunt menționate comisia locală de fond funciar, comisiile comunale, orășenești și municipale, constituite în temeiul Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și respectiv comisia județeană de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului București, constituite în temeiul Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Din analiza coroborată a dispozițiile art. 3 și 4 din Legea nr.165/2013, instanța reține că prin cerere formulată în materie de fond funciar nesoluționată până la data intrării în vigoare a legii, se înțelege, atât cererea formulată de persoana ce se consideră îndreptățită și care nu a fost soluționată în nici un fel de cele două comisii de fond funciar, cât și cererea formulată de persoana îndreptățită și în privința căreia comisia județeană de fond funciar a soluționat-o prin validarea, în tot sau în parte, emițând o hotărâre de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate, cerere care însă nu a fost finalizată prin punerea în posesie și emiterea titlului de proprietate sau prin acordare de despăgubiri.

Această interpretare este susținută și de dispozițiile legale ce urmează în cuprinsul Legii nr.165/2013.

Astfel, art. 8 alin. (1) din Legea 165/2013 stabilește că „În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, comisiile locale de fond funciar au obligația de a centraliza toate cererile de restituire nesoluționate, în vederea stabilirii suprafeței de teren necesare în vederea finalizării procesului de restituire.

Potrivit alin. (2) al aceluiași articol „Pentru realizarea situației prevăzute la alin. (1) se au în vedere: a) cererile din dosarele nesoluționate la nivelul comisiei locale; b) cererile din dosarele transmise comisiei județene sau, după caz, Comisiei de Fond Funciar a Municipiului București, cu propuneri de despăgubiri; c) cererile din dosarele înregistrate la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în cazul în care persoanele îndreptățite optează, în condițiile art. 42, pentru returnarea dosarului la comisia locală, în vederea atribuirii de teren; d) hotărârile definitive și irevocabile pronunțate de instanțele judecătorești, având ca obiect restituirea unor suprafețe de teren; e) cererile care au stat la baza dosarelor validate de comisiile județene sau, după caz, de Comisia de Fond Funciar a Municipiului București și aflate la comisiile locale în vederea constituirii dosarelor de despăgubire”.

Conform prevederilor art. 8 alin. (3) din lege „Situația suprafețelor de teren necesare în vederea finalizării procesului de restituire se transmite comisiei județene de fond funciar sau, după caz, Comisiei de Fond Funciar a Municipiului București, în termenul prevăzut la alin. (1).

Potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 în forma sa inițială, comisiile locale și județene de fond funciar aveau obligația soluționării tuturor cererilor de restituire, de a efectua punerile în posesie și de a elibera titlurile de proprietate până la data de 1 ianuarie 2016, iar conform prevederilor alin. (2), în situația neîndeplinirii obligațiilor în termenul prevăzut la alin. (1), persoana care se consideră îndreptățită poate formula plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile.

Termenul prevăzut de dispozițiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 a fost prorogat prin art. III din O.U.G. nr. 98/2016 până la data de 1 ianuarie 2018, legiuitorul acordând astfel entităților învestite un nou termen de soluționare, suplimentar de cel inițial, pentru crearea unui mecanism unitar care să ofere eficiență procesului reparatoriu, însă prin Decizia Curții  Constituționale nr. 44/31.01.2017 publicată în Monitorul Oficial nr.  211 din data de 28.03.2017, s-a admis excepția de neconstituționalitate ridicată din oficiu de Tribunalul Mehedinți - Secția I civilă în dosarul nr. 16.900/225/2014 și s-a constatat că dispozițiile art. 7 alin. (1) și ale art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt neconstituționale.

Ulterior, prin art. I pct. 4. din Legea nr. 111 din 19 mai 2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, a fost abrogat art. 11 din Legea nr. 165/2013, astfel încât soluționarea cererilor de către entitățile învestite nu mai este condiționată de un termen limită instituit prin lege.

Față de dispozițiile legale anterior menționate și văzând împrejurarea că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de reclamant nu era soluționată la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 în sensul reconstituirii în natură a dreptului de proprietate, astfel cum prevăd dispozițiile art. 2 alin. (1) și art. 3 alin. (2) și (3) din Legea nr. 1/2000, acesta are calitatea de „persoana îndreptățită” și sunt incidente dispozițiile art. 4 din Legea nr. 165/2013, iar cererea de chemare în judecată este întemeiată.

Se constată că reclamantului N i-a fost recunoscut dreptul la restituire în natură sau, după caz, la măsuri reparatorii, asupra terenului în suprafață de ... ha după autorul G, prin Hotărârea P nr. 68/14.06.2010, iar în prezent reclamantul figurează la poziția nr. .. în Situația cererilor de restituire nesoluționate la nivelul F nr. .. depusă la dosar de pârâtă.

Împrejurarea că reclamantul a fost trecut inițial în anexa ... - Tabel nominal cuprinzând persoanele fizice pentru care nu există suprafețe de teren suficient agricol pentru restituirea integrală a proprietății, solicitate prin cerere, cărora li se vor acorda diferența de teren/despăgubiri pentru diferența de teren neretrocedată, în privința suprafeței de ... ha teren după autorul G, iar în prezent figurează pe lista cererilor de restituire nesoluționate la nivelul comisiei locale de fond funciar, nu poate conduce la respingerea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, având în vedere principiul prevalenței restituirii în natură a proprietăților preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, instituit prin dispozițiile Legii nr. 165/2013.

Probatoriul administrat în cauză nu a condus la identificarea vechiului amplasament al terenului în suprafață de ... ha ce a aparținut autorului G, pentru care reclamantul solicită reconstituirea dreptului de proprietate în natură, astfel cum s-a constatat și prin raportul de expertiză tehnică topografică de către expert L, necontestat de părți.

În aceste condiții, sunt incidente prevederile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, potrivit cărora „În situația în care restituirea terenurilor agricole pe vechile amplasamente nu este posibilă, după validarea întinderii dreptului lor de proprietate de către comisiile județene de fond funciar sau, după caz, de către Comisia de Fond Funciar a Municipiului București, fostului proprietar sau moștenitorilor acestuia li se atribuie un teren pe un alt amplasament, în următoarea ordine:

a) pe terenurile din rezerva comisiei locale de fond funciar;

b) pe terenurile proprietate publică, trecute, în condițiile legii, în proprietatea privată a statului, sau pe terenurile proprietate privată a statului, care au fost administrate pe raza unității administrativ-teritoriale de institute, de stațiuni de cercetare ori de alte instituții publice;

c) pe terenurile proprietate publică, trecute, în condițiile legii, în proprietatea privată a statului, sau pe terenurile proprietate privată a statului, care au fost administrate de institute, de stațiuni de cercetare ori de instituții publice pe raza localităților învecinate, aflate în același județ;

d) pe terenurile ocupate de izlazuri”.

Instanța are în vedere situațiile înaintate de cele două pârâte, din cuprinsul cărora rezultă existența suprafețe de teren care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în condițiile textului de lege anterior enunțat.

În privința obligațiilor ce îi revin pârâtei F, instanța are în vedere dispozițiile art. 5 din H.G. nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, potrivit cărora comisiile comunale, orășenești sau municipale au atribuții principale: a) preiau și analizează cererile depuse în conformitate cu prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, cu excepția celor formulate de comune, orașe sau municipii; b) verifică în mod riguros îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 9 alin. (4) și (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și la art. 6 din Legea nr. 1/2000, cu modificările ulterioare, solicitând în acest scop toate relațiile și datele necesare; c) stabilesc mărimea și amplasamentul suprafeței de teren, pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, propune alte amplasamente și consemnează în scris acceptul fostului proprietar sau al moștenitorilor acestuia pentru punerea în posesie pe alt amplasament când vechiul amplasament este atribuit în mod legal altor persoane; d) completează, în urma verificărilor efectuate, anexele la prezentul regulament cu persoanele fizice și juridice îndreptățite; e) primesc și transmit comisiei județene contestațiile formulate de persoanele interesate; f) întocmesc situații definitive, potrivit competențelor ce le revin, privind persoanele fizice și juridice îndreptățite să li se atribuie teren, cu suprafața și amplasamentele stabilite, conform planului de delimitare și parcelare întocmit; g) întocmesc situații cu titlurile de proprietate eliberate în condițiile art. 27 alin (2^2) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și în cazurile în care proprietarii renunță la titlul de proprietate pentru intrarea în legalitate și înaintează comisiei județene propuneri de revocare a acestor titluri; h) înaintează și prezintă spre aprobare și validare comisiei județene situațiile definitive, împreună cu documentația necesară, precum și divergențele produse și consemnate la nivelul acestor comisii; i) pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite să primească terenul, completează fișele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute, și le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competențelor ce le revin;

Pe de altă parte, în privința obligațiilor pârâtei P, conform prevederilor art. 6 lit. e) și f) din H.G. nr. 890/2005 comisiile județene și a municipiului București au ca atribuții principale: e) validează sau invalidează propunerile comisiilor comunale, orășenești sau municipale, împreună cu proiectele de delimitare și parcelare; f) emit titlurile de proprietate pentru cererile validate.

Față de argumentele expuse, instanța va admite acțiunea și va dispune obligarea pârâtei F la întocmirea documentației necesare în vederea reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea reclamantului asupra terenului în suprafață de ... ha după autorul G, prin atribuirea de teren pe un alt amplasament, în ordinea stabilită potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, și înaintarea către pârâta P în vederea emiterii titlului de proprietate.

Totodată, se va dispune obligarea pârâtei P la emiterea titlului de proprietate în favoarea reclamantului asupra terenului în suprafață de ... ha după autorul G, în baza propunerii și documentației înaintate de F.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea formulată de reclamantul N, cu domiciliul în ..., în contradictoriu cu pârâtele F, cu sediul în ... și P, cu sediul în ..., având ca obiect fond funciar.

Dispune obligarea pârâtei F la întocmirea documentației necesare în vederea reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea reclamantului asupra terenului în suprafață de ... ha după autorul G, prin atribuirea de teren pe un alt amplasament, în ordinea stabilită potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, și înaintarea către pârâta P în vederea emiterii titlului de proprietate.

Dispune obligarea pârâtei P la emiterea titlului de proprietate în favoarea reclamantului asupra terenului în suprafață de .. ha după autorul G, în baza propunerii și documentației înaintate de F.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Constanța.

Pronunțată astăzi 2.05.2018, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare