Luarea măsurii de siguranță a confiscării speciale în situația în care faţă de inculpat s-a încetat procesul penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile de către persoana vătămată

Rezumat:

Deşi faţă de inculpatul trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de loviri şi alte violenţe s-a dispus soluţia încetării procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile formulate de persoana vătămată, se impune confiscarea bunului folosit de inculpat la săvârirea faptei conform art. 112 alin. 1 lit. b Cod penal, întrucât măsura confiscării speciale este o măsură de siguranţă care se ia chiar dacă procesul penal nu s-a finalizat printr-o hotărâre definitivă de condamnare, fiind suficientă constatarea că există o faptă penală.

Hotărârea:

Prin Sentinţa penală nr. 292 din data de 2.03.2018 a Judecătoriei Botoşani a fost condamnată inculpata A. pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prev. şi ped. de art. 193 alin. 2 C.pen., la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare.

În temeiul art. 91, 92 Noul Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 2 (doi) ani şi în baza art.93alin.1 Noul C.pen. a fost obligă inculpata ca pe durata termenului de supraveghere să respecte măsuri de supraveghere.În baza art.93 alin. 2 lit.b C.pen. s-a impus condamnatei să execute obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune B. S-a dispus ca în baza art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare la Primăria com. C., jud. B.În baza art. 91 alin. 4 C.pen. s-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art.96C.pen. referitoare la condiţiile în care se poate dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

S-a admis, în parte, acţiunea civilă alăturată procesului penal de către partea civilă D. şi a fost obligată inculpata A. să plătească părţii civile suma de 500 lei cu titlu de daune materiale şi suma de 4000 lei cu titlu de daune morale, respingând restul pretenţiilor civile ca nefondate. S-a admis acţiunea civilă alăturată procesului penal de către partea civilă Spitalul judeţean B. şi a fost obligată inculpata A. să plătească părţii civile suma de 860,61 lei cu titlu de cheltuieli efectuate cu spitalizarea părţii civile D., plus dobânda legală aferentă acestei sume calculată de la data de 11.02.2016 şi până la data achitării efective. S-a admis acţiunea civilă alăturată procesului penal de către partea civilă Serviciul judeţean de ambulanţă B. şi a fost obligată inculpata A. să plătească părţii civile suma de 701,80 lei reprezentând cheltuieli efectuate cu transportul şi asistenţa medicală acordată părţii civile D.

În baza art.274alin.1C.p.p. a fost obligată inculpata la plata către stat a sumei de 185 lei reprezentând cheltuieli judiciare. Onorarii avocaţi din oficiu s-au avansat Baroului B. din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a hotărî astfel s-au reţinut în sentinţa apelată că prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoşani la data de 10 mai 2017 în dosarul nr. 781/P/2016 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei A., pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 193 alin. 2 C.pen., constând în aceea că înziua de 09.02.2016, în jurul orei 16:30, în timp ce se afla pe drumul public din satul G., comuna C., judeţul B., pe fondul unei relaţii conflictuale preexistente, l-a înţepat cu partea metalică a unei furci, în zona capului, pe minorul în vârstă de 17 ani, la data incidentului, D., provocându-i leziuni traumatice ce au necesitat 11-12 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

 Dosarul a fost înregistrat pe rol la data de 7 februarie 2017 sub nr. 2466/193/2017.

 În etapa camerei preliminare, judecătorul de cameră preliminară a procedat, conform art. 344 alin.2C.p.p., la comunicarea către inculpată a unei copii certificate a rechizitoriului, cu indicarea termenului de 20 de zile avut la dispoziţie pentru formularea de cereri sau invocarea de excepţii privind legalitatea sesizării instanţei, precum şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor la urmărirea penală.

Prin încheierea din 18 iulie 2017, judecătorul de cameră preliminară a constatat, în baza art. 346 alin.1C.p.p., legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, legalitatea sesizării instanţei cu privire la rechizitoriul nr. 781/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoşani prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei A. şi a dispus începerea judecăţii. 

 După începerea judecăţii s-a procedat la citarea inculpatei şi a persoanei vătămate, acestea fiind asistate de apărători aleşi.

 La termenul din 29 noiembrie 2017 s-a dispus citirea actului de sesizare, conform art.374alin.1C.p.p. şi audierea inculpatei, după înştiinţarea acesteia cu privire la drepturile şi obligaţiile procesuale.

Inculpata a recunoscut fapta reţinută în sarcina sa, susţinerile acesteia fiind consemnate în proces – verbal ataşat la dosar.

D. s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând obligarea inculpatei la plata sumei de 2.000 lei reprezentând daune materiale şi suma de 5000 lei daune morale. La termenul din 23 ianuarie 2018 în declaraţia de la fila 36 dosar, arată că îşi menţine plângerea formulată împotriva inculpatei precum şi constituirea de parte civilă formulată în cauză. Totodată, partea civilă a relatat împrejurările în care s-a derulat incidentul dintre părţi, incident soldat cu vătămarea sa corporală. În dovedirea situaţiei de fapt prezentate şi a acţiunii civile formulate D. a propus audierea martorilor I. şi J.

De asemenea, Spitalul judeţean B. a solicitat suma de 860,61 lei reprezentând cheltuielile efectuate de această unitate spitalicească ocazionate cu internarea numitului D., iar Serviciul judeţean de Ambulanţă B. a solicitat suma de 701,80 lei reprezentând contravaloare transport şi asistenţă medicală acordată numitului D. la data de 9.02.2016.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa de fond a reţinut, ca fiind temeinic dovedită, următoarea situaţie de fapt:

În data de 09.02.2016 lucrătorii Secţiei de Poliţie Rurală nr. 1 B. au fost sesizaţi prin SNUAU 112, de numita K. din sat G., com.C., judeţul B., cu privire la faptul că fiul ei, D. în vârstă de 17 ani, a fost agresat fizic de vecina sa, A., care l-a lovit cu o furcă în zona capului.

În data de 22.02.2016, lucrătorii Postului de poliţie C. au fost sesizaţi prin plângere penală prealabilă de către persoana vătămată D., cu privire la faptul că în data de 09.02.2016, în jurul orei 16:30, fost lovit cu o furcă în zona capului de A., solicitând cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunii de „lovirea sau alte violenţe”.

Părinţii persoanei vătămată D. şi familia inculpatei A. sunt vecini, locuiesc în satul G., comună H., jud. B. şi de mai mult timp trenează între aceştia o accentuată stare conflictuală. În ziua de 06.02.2016, în jurul orei 16:00, D. de 18 ani în prezent (având vârsta de 17 ani la data incidentului), a fost trimis de părinţii săi la magazinul I.I. L. din satul G., comuna C., judeţul B., pentru a achiziţiona produse alimentare.

Pe traseul de întoarcere, ajungând în dreptul locuinţei inculpatei A., a observat că aceasta a ieşit pe drumul public, având în mână o furcă. Pe fondul stării de ebrietate, fără să iniţieze nicio discuţie, îndreptându-se spre D., inculpata a încercat să-l înţepe cu furca în zona capului, dar acesta s-a ferit, retrăgându-se circa doi paşi. Ulterior, inculpata s-a îndreptat din nou cu furca către minor şi l-a lovit cu partea metalică a furcii cu trei coame ascuţite, în zona ochiului stâng şi în partea dreaptă a frunţii, agresiune ce a determinat o sângerare instantanee a leziunilor. Inculpata s-a speriat de urmarea produsă în urma loviturii şi după ce a aruncat furca pe drumul public, s-a retras în fugă spre locuinţa sa.

Persoana vătămată a luat furca inculpatei şi s-a îndreptat către domiciliul părinţilor, dar după circa 20-30 m, în urma unor crize de vertij, generate de agresiunea fizică, a căzut pe sol, lângă gardul locuinţei părințiilor martorului M., ce venise din judeţul X, pentru a-i ajuta pe aceştia la diverse activităţi gospodăreşti. Martorul M. a ieşit pe drumul public pentru a strânge crengile uscate, căzute în şanţul alăturat şi în aceste împrejurări, l-a văzut în poziţie ghemuită pe minorul D., care prezenta urme de sânge în zona capului. Acesta i¬-a relatat că a fost lovit cu furca, în zona capului, de inculpata A. şi, întrucât se simte rău, s-a aşezat lângă gard, pe sol. Martorul M. l-a ridicat de jos pe minorul D. şi susţinându-1 de braţ, l-a condus până la locuinţa familiei sale, luând cu sine şi furca, despre care a crezut că aparţine persoanei vătămate. Ulterior, părinţii persoanei vătămate au solicitat prin SNUAU 112 prezenţa unei ambulanţe, care l-a transportat pe D. la Spitalul Judeţean de Urgenţă B., acesta fiind internat în Secţia Chirurgie.

Persoana vătămată D. a depus certificatul medico-legal nr. 137/D1 din 16.02.2016, emis de Serviciul Judeţean de Medicină Legală B., medicii legişti prezentând următoarele concluzii:„1. La examinarea medico-legală a numitului D. s-a constatat o plagă înţepată regiune frontală; comoţie cerebrală. 2. Leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu corp dur înţepător; pot data de 09.02.2016. 3. Leziunile necesită 11.12 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare”.Persoana vătămată D. a fost internată în Spitalul Judeţean deUrgenţă B. Secţia Chirurgie, în perioada 09.02-11.02.2016, cu diagnosticul „Comoţie cerebrală. Plagă înţepată regiune frontală. Agresiune”

Audiată în cauză, inculpata a declarat că în ziua de 09.02.2016, fiul său N. i-a povestit că a fost lovit D. şi pe fondul stării de nervozitate, accentuată şi de consumul unor pahare de bere alcoolizată, văzându-1 în jurul orei 16:30, pe sus-numit, trecând prin faţa porţii sale, i-a reproşat altercaţia cu fiul său. Inculpata a menţionat că, D. a lovit-o iniţial cu palmele la nivelul feţei şi intrând în curtea locuinţei sale a luat o furcă şi a lovit-o o singură dată peste mâna dreaptă cu această unealtă agricolă. Fiind provocată de atitudinea persoanei vătămate, inculpata a precizat că a luat furca, căzută pe sol şi a aruncat-o după minorul D., care se retrăgea din curtea sa, lovindu-l în zona capului.

Inculpata a recunoscut, totodată, că persoana vătămată a luat furca şi s-a îndreptat spre domiciliul părinţilor săi, fără să-i mai spună nimic. S-a reţinut că susţinerile inculpatei sunt infirmate de depoziţia persoanei vătămate şi conţinutul certificatului medico-legal ce atestă faptul că leziunile produse nu se aflau în partea din spate a capului minorului D., ci în partea din faţă.

Instanţa de fond a constatat că fapta inculpatei A. de a fi lovit persoana vătămată D. în împrejurările arătate şi cu consecinţele mai sus menţionate constituie infracţiunea de lovire sau alte violenţe ce este prevăzută de art.193alin.2C.pen.

Elementul material al infracţiunii de lovire se realizează prin fapta inculpatei A. care, cu intenţie directă, a lovit persoana vătămată producându-i o vătămare a integrităţii corporale. Acţiunea agresoarei a fost îndreptată, în mod nemijlocit împotriva capului victimei, inculpata folosind împotriva acesteia un obiect dur înţepător. Urmarea imediată constă în vătămarea integrităţii corporale a persoanei vătămate care a suferit leziuni traumatice pentru vindecarea cărora au fost necesare 11 - 12 zile de îngrijiri medicale.

Sub aspect subiectiv, s-a constatat din modul de derulare a evenimentelor că inculpata a acţionat cu intenţie directă urmărind ca prin acţiunile sale să-i pricinuiască victimei vătămări corporale. Consumarea infracţiunii a avut loc în momentul producerii rezultatului socialmente periculos respectiv în momentul în care a fost afectată sănătatea victimei prin leziunile suferite de aceasta.

La stabilirea pedepsei ce a fost aplicată infractoarei s-au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 74 C.pen. referitoare la împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, gravitatea rezultatului produs, conduita autoarei după comiterea faptei şi în cursul procesului penal, situaţia familială şi socială a inculpatei. Numita A. este în vârstă de 36 ani, are studii 7 clase, se ocupă cu agricultura, este căsătorită, are în întreţinere trei minori şi se bucură de o bună reputaţie în comunitate. Inculpata este la primul contact cu legea penală, fapta dedusă judecăţii fiind comisă pe fondul unor neînţelegeri existente între părţi.

Pentru această infracţiune inculpata A. a fost condamnată de instanţă la pedeapsa cu închisoarea, în cuantumul situat la limita minimă prevăzută de lege. Stabilirea pedepsei s-a făcut de către prima instanţă cu luarea în considerare a împrejurărilor derulării conflictului dintre părţi, atitudinile acestora pe parcursul derulării evenimentelor, gravitatea leziunilor suferite de victimă, circumstanţele personale ale inculpatei. Având în vedere criteriile enunţate instanţa de fond a dispus condamnarea inculpatei la pedeapsa de 6 luni închisoare

Având în vedere criteriile enunţate instanţa de fond a dispus condamnarea inculpatei A. la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, s-a considerat de către instanţa de fond că nu se impune privarea de libertate a inculpatei, circumstanţele sale favorabile şi contextul comiterii infracţiunii fiind elemente ce denotă o periculozitate scăzută a autoarei, ce nu necesită supunerea acesteia regimului de detenţie.

Astfel, s-a dispus ca executarea pedepsei aplicate să fie suspendată sub supraveghere, conform art.91C.pen.. În baza acestui text de lege s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C.pen.

În baza art.93alin.1 Noul C.pen. a fost obligată inculpataca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune B. la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art.93 alin. 2 lit.bC.pen. s-a impus condamnatei să execute obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune B.

S-a dispus ca în baza art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare la Primăria com. C., jud. B.

În baza art.91 alin. 4 C.pen. s-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art.96C.pen. referitoare la condiţiile în care se poate dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Sub aspect civil, s-a reţinut de către instanţa de fond că victima infracţiunii, D., s-a constituit parte civilă în proces cu suma de 2000 lei reprezentând daune materiale şi 5000 lei daune morale, instanţa constatând că cererea acesteia este admisibilă în parte.

S-a reţinut că pentru a atrage răspunderea civilă a persoanei ce a comis o faptă ilicită trebuie îndeplinite mai multe condiţii cumulative şi anume: să se constate existenţa unei fapte ilicite comisă de inculpat, acea faptă să fie producătoare de prejudiciu şi să existe o legătură de cauzalitate între acţiunea ilicită a autorului şi pretinsa pagubă. În cauză s-a dovedit că infracţiunea săvârşită de inculpata A. a produs victimei D. prejudicii materiale în sumă de 500 lei, potrivit declaraţiei martorului I. audiat la ultimul termen de judecată, deplasările la medic au fost în număr de zece, pentru fiecare transport încasând câte 50 lei. În lipsa altor probe care să ateste cheltuielile reale suportate de victima agresiunii şi care sunt consecinţa faptei inculpatei, instanţa de fond a respins cererea părţii civile de acordare a daunelor materiale până la concurenţa sumei de 2000 lei.

În ceea ce priveşte daunele morale, instanţa de fond a considerat că sunt justificate dar în parte. Victima violenţelor exercitate de inculpat a suferit nu numai din punct de vedere fizic, suferinţă inerentă unor fapte de violenţă, dar şi sub aspect psihic. S-a reţinut că D. este o persoană tânără, care în urma agresiunilor inculpatei a fost spitalizată, a fost lipsită de posibilitatea de duce o viaţă normală o perioadă de timp, iar repararea suferinţelor sale se poate face doar prin acordarea unei compensaţii financiare care în speţă este apreciată la suma de 4000 lei.

În concluzie, instanţa de fond a dispus în baza art. 25 alin.1C.p.p. raportat la art.1357 din Codul civil, admiterea în parte a acţiunii civile formulate de numitul D. şi obligarea inculpatei A. la plata sumei de 500 (cinci sute mii) lei cu titlu de daune materiale şi suma de 4000 (patru mii) lei cu titlu de daune morale, respingând restul pretenţiilor civile ca nefondate.

Referitor la cererile de despăgubiri invocate de Serviciul judeţean de Ambulanţă B. (care a solicitat plata sumei de 701,80 lei reprezentând contravaloare transport şi asistenţă medicală) şi de Spitalul judeţean B. (care a solicitat plata sumei de 860,61 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare) instanţa de fond a constatat că sunt justificate, aceste unităţi efectuând cheltuieli de transport şi spitalizare prin internarea părţii civile D..

Constatând că inculpata A. este autoarea infracţiunii de lovire, infracţiune ce a avut drept consecinţă vătămarea corporală a persoanei vătămate D., vătămare ce a impus o serie de cheltuieli din partea unităţilor medicale, instanţa de fond a dispus, în conformitate cu art.397C.p.p., combinat cu art.1357 din Codul civil şi art.320alin.1 Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, obligarea inculpatei la plata sumei pretinse de Spitalul judeţean B. de 860,61 lei plus dobânda legală aferentă acestei sume calculată de la data de 11.02.2016 şi până la data achitării efective şi sumei pretinse de Serviciul de Ambulanţă B. de 701,80 lei reprezentând contravaloare transport şi asistenţă medicală acordată părţii civile D.

În temeiul art.274alin.1C.p.p. inculpata A. a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat care sunt în sumă de 185 lei.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel, în termen legal, inculpata A., fără însă a-l motiva, şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoşani, care a criticat, în esenţă, că instanţa de fond nu a reţinut dispoziţiile art.396alin.10C.p.p. deşi a admis cererea inculpatei de judecare a cauzei potrivit procedurii prevăzute de art.375C.p.p. la termenul de judecată din 23.01.2018, nu a confiscat în temeiul art.112alin.1lit.bC.pen. a bunului folosit la săvârşirea infracţiunii (furca) şi că pedeapsa stabilită nu este proporţională cu gravitatea faptei.

La termenul de judecată din data de 11.06.2018, apărătorul ales al inculpatei apelant a depus la dosar o declaraţie autentificată prin care partea civilă intimată D. a arătat că înţelege să îşi retragă plângerea penală prealabilă formulată împotriva inculpatei (fila 16 dosar).

Procedând la soluţionarea apelurilor promovate, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, conform art. 417 alin.1 şi 2 şi art. 420C.p.p., şi prin prisma conduitei procesuale adoptate de persoana vătămată, Curtea a constatat următoarele:

Inculpata A. a fost trimisă în judecată, prin rechizitoriul nr. 781/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoşani pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe prevăzută şi sancţionată de art.193 alin. 2 C.pen., infracţiune pentru care a fost condamnată prin sentinţa penală nr.292 din 02.03.2018 a Judecătoriei Botoşani.

Curtea a reţinut că potrivit art.193 alin. 3 C.pen. acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Instituţia plângerii penale prealabile este o excepţie de la principiul oficialităţii şi constă în posibilitatea oferită de lege persoanei vătămate de a decide dacă sesizează sau nu organele competente în vederea tragerii la răspundere a făptuitorului. Principiul oficialităţii ce domină procesul penal este ştirbit şi prin posibilitatea pe care o are persoana vătămată de a-şi retrage plângerea prealabilă.

Retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală a persoanei cu privire la care plângerea a fost retrasă aşa cum rezultă din dispoziţiile art.158alin.2C.pen.

Potrivit art. 158 alin. 1 C.pen., retragerea plângerii prealabile poate interveni până la pronunţarea unei hotărâri definitive, în cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile.

Curtea a mai reţinut că potrivit art.16 alin.1 „ Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă: (...) g) a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracţiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii”.

Condiţiile legale enunţate anterior au fost apreciate ca fiind îndeplinite în speţă faţă de împrejurarea că persoana vătămată D. a dat o declaraţie autentificată prin care a arătat că îşi retrage plângerea prealabilă formulată împotriva inculpatei A. şi, în consecinţă, se impune încetarea procesului penal.

În ceea ce priveşte critica formulată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoşani referitoare la omisiunea instanţei de a dispune măsura specială a confiscării bunului folosit la săvârşirea infracţiunii, Curtea a apreciat-o ca întemeiată, din următoarele considerente:

Din procesului verbal încheiat la data de 04.10.2017 rezultă că s-a înregistrat în registrul de corpuri delicte al Judecătoriei Botoşani, la poziţia 199/2017: coada de lemn de esenţă brad, cu lungime de 1.57 x 0.25 m, ce este introdusă prin presare în partea metalică, imobilizată cu un cui din fier a 2.5 cm lungime, iar la o distanţă de 88 cm faţă de partea superioară şi 60 cm faţă de partea inferioară sunt inscripţionate literele ,,NAI” şi partea din fier, furca propriu-zisă, compusă din două piese unite prin sudură, superior – una din ţeavă din fier cu diam.4 cm, cu o lungime de 6.5cm şi inferior – o parte în formă de U, baza cu lungime de 17 cm, prevăzută în prelungire cu 3 corne metalice, cu o lungime de 30 cm fiecare, bun folosit de inculpata A. la comiterea infracţiunii pentru care a fost trimisă în judecată.

Conform art. 112 alin. 1 lit. b Cod penal: „(1) Sunt supuse confiscării speciale: (…) b) bunurile care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârşirea unei fapte prevăzute e legea penală, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparţinând alte persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor”.

În prezenta cauză prima instanţă a stabilit prin sentinţa apelată că inculpata s-a folosit de bunul depus la Camera de corpuri delicte a Judecătoriei Botoşani la data de 04.10.2017 şi se impunea să dispună confiscarea acestuia.

Având în vedere că la săvârşirea infracţiunii din prezenta cauză s-a folosit un bun care este al făptuitoarei şi că măsura confiscării speciale este o măsură de siguranţă care se ia chiar dacă procesul penal nu s-a finalizat printr-o hotărâre definitivă de condamnare, fiind suficientă constatarea că există o faptă penală, Curtea a apreciat că se impune luarea măsurii de siguranţă prevăzută de art.112 alin.1 lit. b C.pen.

În consecință, faţă de aspectele menţionate anterior, Curtea, având în vedere manifestarea de voinţă a persoanei vătămate, în baza art. 421 pct. 2 lit.a C.p.p., a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoşani şi de inculpata A. împotriva sentinţei penale nr.292 din 02.03.2018 a Judecătoriei Botoşani, a desfiinţat, în totalitate, sentinţa penală apelată şi, în rejudecare, în temeiul art. 396 pct. 6 C.p.p. rap. la art. 16 lit. g C.p.p., coroborat cu art.193 alin. 3 C.pen. rap. la art. 158 alin.1 şi 2 C.pen. a încetat procesul penal privind pe inculpata A. pentru săvârşirea infracţiunii de lovirea sau alte violenţe prev. de art. 193 alin. 2 C.pen., ca urmare a retragerii plângerii prealabile de către persoana vătămată D., a luat act că persoana vătămată D. nu mai are niciun fel de pretenţii civile de la inculpata A. şi, în baza art. 25 alin.5 C.p.p. şi a lăsat nesoluţionate acţiunile civile formulate de către părţile civile Spitalul Judeţean B. şi Serviciul Judeţean de Ambulanţă B.

În temeiul art. 112 lit. b C.pen. a dispus confiscarea specială a unei furci compusă din două părţi, una din lemn şi cealaltă din fier, respectiv: coada de lemn de esenţă brad, cu lungime de 1.57 x 0.25 m, ce este introdusă prin presare în partea metalică, imobilizată cu un cui din fier a 2.5 cm lungime, iar la o distanţă de 88 cm faţă de partea superioară şi 60 cm faţă de partea inferioară sunt inscripţionate literele ,,NAI” şi partea din fier, furca propriu-zisă, compusă din două piese unite prin sudură, superior – una din ţeavă din fier cu diam.4 cm, cu o lungime de 6.5cm şi inferior – o parte în formă de U, baza cu lungime de 17 cm, prevăzută în prelungire cu 3 corne metalice, cu o lungime de 30 cm fiecare, bun folosit de inculpata A. la săvârşirea infracţiunii şi aflat la camera de corpuri delicte a Judecătoriei Botoşani.

Domenii speta

Spete similare