Modificare acte constitutive persoane juridice. anulare hotarare

Asupra apelului civil de faţă.

Prin sentinţa  civilă nr.X  din 20.09.2018  pronunţată de Judecătoria C în dosarul civil nr. X/207/2018  s-a  respins excepţia  puterii de lucru judecat invocată de către  intervenientul S I, ca neîntemeiată.

S-a respins excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare in judecată invocata de reprezentantul paratei CAR Pensionari Militari C, ca neîntemeiată.

S-a respins excepţia prematurităţii cererii de intervenţie a intervenientului S I, excepţie invocata de parata CAR Pensionari Militari C, ca neîntemeiată. 

S-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a  intervenientului S I, excepţie invocata de parata CAR Pensionari Militari C, ca neîntemeiată.

S-a admis acţiunea precizată, privind pe reclamantul  P C, in contradictoriu cu pârâtii  C.A.R. Pensionari Militari C, intervenientul  S I si  intervenienta C N R.

S-a anulat procesul verbal  al Adunării Generale  a  C.A.R. Pensionari Militari C, încheiat la data de 22.02.2018 .

S-a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C sub nr. X/207/2018, reclamantul P C a chemat în judecată pe  pârâta C.A.R. Pensionari Militari, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea hotărârii Adunării Generale din 22.02.2018, cu cheltuieli de judecată.

În fapt, reclamantul a arătat că solicită ca instanţa sa se pronunţe asupra anularii hotărârii prin care  Adunarea Generala din data de 22.02.2018 a aprobat candidatura domnului S I la funcţia de preşedinte al Comisiei de cenzori a CAR Pensionari Militari C in mod nelegal deoarece nu au fost respectate prevederile art 19, din Statutul CAR , ale art .27 indice 1 , alin.3 din OUG 26/2000 modificata prin Legea 246/2005 in care se arata ca„ Cel puţin unul dintre membrii comisiei de cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil in condiţiile legii.

S-a mai arătat ca situaţia concreta a comisiei de cenzori impune aceasta condiţie obligatorie întrucât cei doi cenzori P V si C C , nu au aceasta calitate al treilea membru al comisiei - Preşedintele - nu poate fi ales decât din rândul candidaţilor care întrunesc condiţiile prevăzute de lege iar Consiliul Director al CAR-PM a ignorat cu buna ştiinţa prevederile statutului si ale legislaţiei in vigoare, favorizând candidatura d-nului S I la funcţia de preşedinte , si care era singurul dintre cei trei candidaţi care nu îndeplinea condiţiile pentru a putea candida - in concret acesta este singurul care nu are calitatea de contabil autorizat sau expert contabil in condiţiile in care regulile generale de organizare si funcţionare a comisiei de cenzori se aprobă de adunarea generală.

S-a mai arătat ca comisia de cenzori îsi poate elabora un regulament intern de funcţionare si raportat la prevederile impuse prin art.27 indice 1, alin 3 din OG 26/2000, Adunarea Generala ar fi trebuit sa respingă candidatura reclamantului S I având in vedere faptul ca acesta nu îndeplineşte condiţiile de studii necesare ocupării unei asemenea funcţii.

Aceste aspecte au fost stabilite in conformitate cu legislaţia in vigoare si anume, art. 27 OG nr.26/2000, dar si art. 19 si art.20 din STATUTUL CAR PM, fiind adoptate prin vot de către Adunarea Generala a CAR PM C.

Reclamantul a mai susţinut ca reprezentantul legal al CAR-PM C d-nul V T a solicitat Adunării Generale in plen sa fie trecut pe buletinul de vot si domnul S , chiar daca acesta nu îndeplineşte condiţiile legale, condiţii care au fost afişate in holul Cercului Militar , la afişier si prezentate si la TV locala .

Candidatul S I înscris pe lista in timpul desfăşurării şedinţei, nu este expert contabil sau contabil autorizat, spre deosebire de cei doi contracandidaţi C R şi M F, care au dovedit cu înscrisuri ca sunt experţi contabili si ca fac parte din asociaţia profesionala a acestora CCAECR , corpul contabililor autorizaţi.

Reclamantul a considerat ca la înscrierea candidaturilor, Consiliul Director ar fi trebuit sa analizeze daca solicitanţii îndeplinesc condiţiile impuse de lese si in măsura in care unul dintre aceştia nu corespunde sa respinsa cererea respectiva motivând in scris motivul respingerii.

Urmare a argumentelor prezentate,reclamantul a solicitat anularea hotărârii Adunării Generale din 22.02.2018, in conformitate cu art. 16 din Legea 246/2005 „ Hotărârile Adunării Generale,contrare legii, actului constitutiv sau dispoziţiilor cuprinse in Statut, pot fi atacate injustiţie de către oricare dintre membrii asociaţi care au luat sau nu parte la adunarea generala sau care au votat împotriva , au cerut sa se consemneze in procesul-verbal de şedinţa in termen de 15 zile de data când au luat la cunoştinţa despre hotărâre , sau de la data când avut loc şedinţa .

A solicitat ca instanţa sa oblige parata CAR-PM C sa înainteze la dosarul cauzei următoarele înscrisuri conforme: condiţiile afişate la sediul Cercul Militar si documentele conexe transmiterii acestor condiţii la TV locala; concluziile comisiei care au analizat dosarele depuse de către cei trei candidaţi ,atestatul profesional al fiecărui candidat ,aşa cum a fost depus in dosar , care sa ateste calitate a de membru CEECAR , si calitatea de expert contabil sau contabil autorizat,  lista cu tabelul nominal al membrilor CECAR din judeţul O, Hotărârea Tribunalului OLT nr.X /iunie 2016, Hotărârea Tribunalului  in Dosarul nr. X/2016, dosarele de candidaţi ale celor trei C, M si S,buletinul de vot iniţial si buletinul de vot folosit Ia exprimarea votului din Adunarea Generala.

In drept,a invocat art.194-196 Cod proc ,civ. OUG 26/2000 modificata prin Legea 246/2005.

S-a solicitat proba cu înscrisuri si alte probe ce vor fi considerate necesare si utile cauzei .

A fost depusă taxa judiciară de timbru de 100 lei ( fila 6).

La data de 27.03.2018, pârâta C.A.R. Pensionari Militari a formulat întâmpinare, prin care  a arătat ca în  conformitate cu art. 16, alin. 1, lit. f, din Statutul CA.R. - P.M. Adunarea Generală are atribuţiunea şi competenţa de a alege prin vot, o dată la 4 ani, Consiliul Director şi Comisia de Cenzori

Preşedintele Consiliului Director şi al Comisiei de Cenzori, se aleg direct pe funcţie.

În  conformitate cu art. 17, pct. 2, lit. b, din Statut, Consiliul Director, convoacă, pregăteşte şi răspunde de buna desfăşurare a Adunării Generale, a CA.R. - P.M.

În  conformitate cu art. 17, pct. 2, lit. l, din Statut, Consiliul Director avizează cererile persoanelor care doresc să participe la concurs pentru ocuparea unui post în sistemul CA.R. - P.M.

Conform art. 15, pct. 3, alin. 3, din Statut, cu privire la Adunarea Generală a CA.R. -P.M. C, hotărârile se iau cu majoritate simplă de voturi, exprimate de către membrii prezenţi la adunare.

Cu privire la Hotărârea Adunării Generale, a CA.R. - P.M. C, din data de 22.02.2018, Consiliul Director şi-a dus la îndeplinire atribuţiunile de serviciu, statutare, până în momentul când a fost ales prezidiul de şedinţă, care a preluat conducerea lucrărilor.

Cu privire la aspectul că, persoanele care şi-au depus candidatura pentru a fi alese pe funcţia de preşedinte al Comisiei de Cenzori şi care conform O.G. nr. 26/2000, cu modificările ulterioare, trebuiau să aibă calificările prevăzute de lege şi autorizaţie de expert contabil, pârâta arătă că s-au înscris cu dosare în concurs, numiţi d-na. C R, d-na, M F şi d-l S I.

Consiliul Director, a acordat aviz pozitiv pentru trecerea pe Buletinul de vot, a d-nei, C R şi M F, care întruneau condiţiile legale, de calificare şi  atestare, pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Comisiei de Cenzori, al C.A.R. - P.M.

Pentru dl. S I, un număr de şase membrii ai Consiliului Director, pe bază de referat propriu,au acordat aviz negativ,dar din motive de oportunitate,împrejurări,şi circumstanţe, Adunarea Generală a hotărât trecerea pe Buletinul de vot şi s-a supus spre aprobare, ca şi candidat, pe dl. S I.

Consiliul Director a avut în vedere împrejurarea că, cei doi candidaţi avizaţi pozitiv se puteau retrage,iar postul era vacant de doi ani, tot datorită neîntrunirii condiţiilor ce vot, iar hotărârea aparţine în exclusivitate Adunării Generale.

S-au avut în vedere şi prevederile art. 19, oct. 1, din Statut, care nu impune criterii speciale pentru preşedintele Comisiei de Cenzori, dar şi 'încheierea nr. X/25.04.2016, pronunţată de Judecătoria C, în dosarul nr. X/207/2016, în care se arată următoarele:" criteriul de departajare a celor doi candidaţi la funcţia de preşedinte al Comisiei de Cenzori, îl reprezintă potrivit dispoziţiilor art. 27,(1), alin. 3, din 0.6. nr. 26/2000, atestatul de contabil autorizat, sau expert contabil.

Instanţa a răspuns că acesta nu este atributul instanţei, ci al Adunării Generale, în conformitate cu art. 27 din 0.6. nr. 26/ 2000,  iar potrivit art. 27,(1), şi (4), din O.G. 26/ 2000, regulile generale de organizare şi funcţionare a Comisiei de Cenzori, se aprobă de Adunarea Generală, Comisia de Cenzori îşi poate elabora un regulament intern de funcţionare.

 La propunerea d-lui M I, membru ai C.A.R. - P.M. C, s-a supus la vot dacă dl. S I, poate fi trecut pe Buletinul de vot, ca şi candidat pentru funcţia de preşedinte al Comisiei de Cenzori. Din totalul de 62 membrii, prezenţi în sală, 32 de membrii au votat ca, dl. S I, să fie trecut pe Buletinul de vot în timpul şedinţei, iar in urma votului final, care a avut loc prin procedară la secret, dl. S I, a fost ales preşedinte al Comisiei de Cenzori al C.A.R. - P.M. C, cu un nr. de 32 voturi, valabil exprimate, împotriva celorlalţi candidaţi care au înregistrat un număr mai mic de voturi.

Pârâta a solicitat instanţei, să stabilească legalitatea desfăşurării Adunării Generale.

La  întâmpinare au fost anexate procese verbale ale Adunării Generale a membrilor C.A.R. P.M. C, convocator, încheierea nr. X/25.04.2016 a Judecătoriei C, decizia nr. X/07.07.2016 a Tribunalului Olt, buletine de vot, acte de diplomă,  adeverinţe, autorizaţii, referate, statutul CAR Pensionari Militari C.

La data de 28.03.2018, numitul S I a solicitat introducerea sa in cauză pentru a i se acorda dreptul de a-şi apăra mandatul acordat de adunarea generala.

În motivarea cererii, acesta a arătat ca  a fost ales cu cele mai multe voturi fata de celelalte doua contra-candidate cu respectarea art. 21 lit. d din OG nr. 26/2000 si art. 16 lit. f din Statut, urmând a face dovada in acest sens cu documente reprezentând hotărârile adunării generale, actele sale de studii si competenta, proba cu înscrisuri si chiar cu martori.

La data de 13.04.2018, pârâta C.A.R. Pensionari Militari a depus la dosar o întâmpinare, faţă de  cererea de intervenţie principală în nume propriu formulata de către d-l S I, reluându-se în întregime motivarea din întâmpinarea iniţială ( f. 101, 102).

În cauză a fost fixat termen de judecată la data de 4.05.2018, pentru când au fost citate părţile.

Prin cererea depusă la dosar la data de 28.05.2018, pârâta C.A.R. Pensionari Militari a precizat ca îşi menţine susţinerile din întâmpinare,solicitând respingerea cererii ca  inadmisibilă, întrucât nu este de competenţa instanţelor judecătoreşti,  aplicarea prevederilor art. 129 alin. 2 pct. 1 Cpc si a invocat art. 21 lit. d din OG nr. 26/2000 cu modificările ulterioare, din statutul CAR Pensionari Militari C art. 15 alin 1., art. 16 alin .1, art. 19 alin. 1, art. 19 pct. 3, art. 18 alin. 3, art. 17 pct. 2.

Prin încheierea de şedinţă din 4.05.2018, instanţa a dispus modificarea  obiectului cererii de chemare in judecată  din modificare acte constitutive in  anulare act .

Prin aceeaşi încheiere, constatând că numitul S I  a formulat în termenul legal o cerere de intervenţie voluntară  accesorie, în forma prevăzută de lege, în temeiul art. 61 alin.(3) C.pr.civ. coroborat cu art. 194 C.pr.civ., art. 63 şi art. 64 C.pr.civ., instanţa a încuviinţat în principiu cererea de intervenţie in interesul paratei.

La data de 11.05.2015, a fost formulata o cerere de intervenţie în interes propriu de către C N R care a solicitat anularea hotărârii Adunării generale a CAR-PM, din data de 22.02,2018, prin care s-a aprobat candidatura domnului S I pentru funcţia de preşedinte al Comisiei de cenzori a CAR Pensionari Militari C, in mod nelegal, deoarece in Anunţul privind depunerea dosarelor pentru postul de preşedinte comisie cenzori, scria: "Dosarele sa conţină documentaţia completa. Condiţiile care trebuie sa le îndeplinească candidaţii si care constituie si criterii de selecţionare a dosarelor: sa fie membri ai CAR-PM C; sa nu faca parte din partide politice; sa aibă studii corespunzătoare ocupării postului, universitare de specialitate, sa aibă diploma, atestat de contabil autorizat sau expert contabil, sa aibă domiciliul  in municipiul C; sa aibă cinci  ani vechime in specialitatea contabilitate; cazier fiscal, adeverinţa medicala de la medicul de familie, curicullum vitae , copie CI.

S-a arătat ca în urma anunţului, au fost depuse trei dosare de către M F, C N R şi d-l S I, singurul dosar care nu a îndeplinit condiţiile fiind cel al d-l S I şi anume: a prezentat diploma de absolvire a Facultăţii de horticultură, nu a susţinut examen de admitere in Corpul Experţilor contabili, deci nu deţine diplomă/atestat emis de CECCAR, nu are vechime in specialitate contabilitate.

Intervenienta a mai arătat ca dosarul său şi al doamnei M Florin, au fost complete, rezultatul analizei dosarelor fiind afişat la avizierul Casei Armatei, numele acestora fiind trecute pe buletinele de vot.

 Cu toate acestea, preşedintele CAR-PM, domnul V T, a supus la vot înscrierea pe buletinele de vot a domnului S I.

 Urmare argumentelor prezentate,a solicit anularea Hotărârii Adunării Generale din 22.02.2018.

 La dosar a depus diploma studii superioare economice, certificat de atribuire a calităţii de contabil autorizat, emis in 1997, curriculum vitae, din care reiese ca, pana in anul 2015, când s-a pensionat, a desfăşurat activitate financiar-contabila; copie carte de identitate.

 Prin încheierea de şedinţă din 25.05.2018, constatând că numita C N R a formulat în termenul legal o cerere de intervenţie in interes propriu, în forma prevăzută de lege, în temeiul art. 61 alin.(3) C.pr.civ. coroborat cu art. 194 C.pr.civ., art. 63 şi art. 64 C.pr.civ., instanţa a încuviinţat în principiu cererea de intervenţie in interesul personal.

 Prin  cererea depusă la dosar, pârâta CAR Pensionari Militari C a solicitat respingerea ca prematură a cererii de intervenţie formulata de către  intervenientul S I, faţă de neîndeplinirea condiţiei de exercitare a acţiunii civile prevăzuta de art. 32 alin. 1 lit. c Cpc, întrucât pretenţia formulata de intervenient nu  întruneşte condiţiile  de exercitare ale dreptului.

De asemenea, a solicitat respingerea acţiunii pentru lipsei calităţii procesuale active, prevăzută de art. 32 alin.1  lit. b Cpc. intrucat S I nu are calitatea de a interveni in aceasta cauză., nefiind titular al dreptului în raportul juridic dedus judecăţii.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa  a reţinut următoarele:

Reclamantul  P C a chemat în judecată pe  pârâta C.A.R. Pensionari Militari,  solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea hotărârii Adunării Generale din 22.02.2018.

Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. 1 Cod. pr.civ, instanţa s-a  pronunţat mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în au invocat simultan mai multe excepţii, parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, iar în cazul în acre s-instanţa va determina ordinea de soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc, conform alin. 1 al aceluiaşi articol.

Instanţa a respins excepţia  puterii de lucru judecat invocată de către  intervenientul S I, ca neîntemeiată cu motivarea că obiectul prezentei cauze prin raportare la susţinerile intervenientului, respectiv existenţa unor hotărâri anterioare purtate intre aceleiaşi părţi nu intră sub incidenţa dispoziţiilor art.430 şi urm. Cpc care stabilesc ca hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată.

Inadmisibilitatea ca excepţie de fond presupune ca reclamantul nu are dreptul de a sesiza instanţa, in speţă nu are posibilitatea sa atace hotărârea Adunării Generale  a  C.A.R. Pensionari Militari C, încheiat la data de 22.02.2018, respectiv procesul verbal încheiat la aceiaşi dată.

Instanţa a respins excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare in judecată invocata de reprezentantul paratei CAR Pensionari Militari  C, ca neîntemeiată întrucât instanţa de judecată avea posibilitatea legală si totodată obligaţia sa cenzureze la cererea persoanelor interesate actele emise de entităţi având acelaşi obiect de activitate cu al pârâtei.

 Excepţia prematurităţii cererii de chemare in judecata este o excepţie de fond in legătura cu o condiţie de exercitare a acţiunii, peremptorie  care tinde la respingerea acţiunii si absoluta fiind reglementată  de norme cu caracter imperativ.

Instanţa a respins excepţia prematurităţii cererii de intervenţie a intervenientului S I, excepţie invocata de parata CAR Pensionari Militari C, ca neîntemeiată întrucât instanţa s-a pronunţat anterior in sensul admiterii in principiu a acestei cereri.

A fost  respinsă şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a  intervenientului S I, excepţie invocata de parata CAR Pensionari Militari C, ca neîntemeiată întrucât acesta nu are calitate de reclamant, ci de intervenient in interes propriu.

 Pe fondul cauzei, instanţa a reţinut ca reclamantul P C si-a precizat acţiunea in sensul ca  a solicitat anularea procesului verbal  al Adunării Generale  a  C.A.R. Pensionari Militari C, încheiat la data de 22.02.2018, in condiţiile in care până în prezent nu a fost emisă şi o hotărâre in acest sens.

În cauză sunt incidente disp. art.27 indice 1  alin.3 din OUG 26/2000 modificata prin Legea 246/2005, care stipulează că  cel puţin unul dintre membrii comisiei de cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil in condiţiile legii.

 Înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către intervenientul S I nu creează acestuia calitatea de contabil autorizat sau expert contabil, astfel că alegerea sa in aceasta calitatea este nelegală.

Pe fond a fost respinsă si cererea de intervenţie principală formulata de către intervenientul  S I ca  efect al admiterii acţiunii formulata de către reclamantul  P C, aceeaşi motivare stand la baza admiterii cererii de intervenţie accesorie  formulata de către intervenienta C N R.

Instanţa a lua act  că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinţei, în termen legal, a declarat apel  apelantul intervenient S I, criticând-o pentru  nelegalitate şi netemeinicie, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să  se dispună modificarea sentinţei instanţei de fond, în sensul respingerii acţiunii reclamantului P C şi menţinerea procesului verbal al Adunării Generale a C.A.R. Pensionari Militari C încheiat la data de 22.08.2018, cu plata cheltuielilor de judecată.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria C sub nr. X/207/2018, reclamantul P C a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta C.A.R. Pensionari Militari C să se dispună anularea Hotărârii Adunării Generale din 22.02.2018 prin caro a fost aprobată candidatura domnului S I la funcţia de preşedinte al Comisiei de cenzori a C.A.R. Pensionari Militari C întrucât nu ar fi fost respectate prevederile art. 19 din Statul CAR şi nici cele prevăzute de ar, 271 alin. 3 din OUG 26/2000 potrivit cu care „ cel puţin unul din membrii comisiei de cenzori trebuie să fie expert contabil sau contabil autorizat în condiţiile legii".

La termenul de judecată din data de 28.03.2018 a solicitat să fie introdus în cauză pentru

a-şi putea apăra mandatul acordat de Adunarea Generală a C.A.R. Pensionari Militari C, acela de Preşedinte al Comisiei de cenzori.

Prin sentinţa apelată instanţa de fond a respins excepţiile ridicate de părţi, a admis acţiunea precizată de reclamantul P C şi a dispus anularea procesului verbal al Adunării Generale a C.A.R. Pensionari Militari C încheiat la dala de 22.02.2018.

 Instanţa nu s-a pronunţat în nici un fel asupra cererii de intervenţie pe care a formulat-o.

 Ba mai mult, în cuprinsul considerentelor o apreciază ca fiind, când o cerere de intervenţie în interes propriu (spre exemplu atunci când face trimitere la întâmpinarea pe care a formulat-o pârâta C.A.R. Pensionari Militari C faţă de cererea sa), când o cerere de intervenţie voluntară accesorie pe care instanţa a încuviinţat-o în principiu ca fiind o cerere de intervenţie în interesul pârâtei.

Din cuprinsul cererii pe care a formulat-o pentru termenul din data de 28.03.2018, chiar dacă aceasta nu este redactată de către o persoană cu studii juridice, reiese fără putinţă de tăgadă că această cerere îmbracă forma unei cereri de intervenţie principală, aşa cum este reglementată de art. 61 alin. 2 C.pr.civ.

 Pentru ca o cerere de intervenţie să fie principală este necesar ca persoana care o face să pretindă pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecăţii, sau un drept strâns legat de acesta.

Ori, se poate cu uşurinţă constata forma principală a cererii de intervenţie, din chiar conţinutul concret al cererii sale, cerere prin care solicită „să fiu conceptat şi citat în acest dosar în care intimatul reclamant  P C a contestat hotărârea Adunării Generale adoptate în data de 22.02.2018, întrucât cauza îl priveşte în mod direct.

Solicitarea sa de a i se acorda dreptul de a-i apăra mandatul acordat de Adunarea Generală se bazează pe faptul că a fost ales de A.G. cu respectarea ari. 21 lit. d) din OG 26/2000 şi art. 16 lit. f) din Statut".

Este evident că prin formularea acestei cereri a urmărit ca hotărârea adunării generale, prin care a fost ales preşedinte al comisiei de cenzori, să fie menţinută aşa încât cererea sa nu putea fi calificată decât ca o cerere de intervenţie principală. Spre deosebire ce cererea de intervenţie principală, prin care se pretinde un drept propriu, cererea de intervenţie accesorie sprijină apărarea uneia dintre părţi.

Raportând aceste norme la cererea pe care a formulat-o nu reiese ca aş fi susţinut apărarea vreuneia dintre părţi, ci dimpotrivă, a înţeles să intervină tocmai pentru a-şi proteja dreptul dobândit în urma votului acordat de Adunarea Generală a C.A.R, Pensionari Militari C, prin care a fost ales cu un vot majoritar Preşedinte al Comisiei de Cenzori.

Asupra acestei cereri de intervenţie principală instanţa nu s-a pronunţat însă în nici un fel.

De asemenea este important de menţionat este că pe parcursul cercetării judecătoreşti a mai fost formulată o cerere de intervenţie de către C Nicolae Rodica, pe care aceasta a numit-o în interes propriu, numai că din conţinutul literar al cererii reiese că aceasta cerere sprijină apărarea formulată de reclamant din moment ce solicită anularea hotărârii Adunării Generale a C.A.R. Pensionari Militari din data de 22.02.2018.

Deşi asupra acestei cereri de intervenţie instanţa de fond face vorbire în considerente, în dispozitivul hotărârii omite de asemenea să se pronunţe.

Invocă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului în a solicita anularea hotărârii Adunării Generale a C.A.R. Pensionari Militari din data de 22.02,2018, respectiv a procesului - verbal din aceeaşi dată în care au fost consemnate hotărârile acestei adunări.

Această organizaţie C.A.R. Pensionari Militari C este înfiinţată şi funcţionează în baza OG 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aspect care reiese din chiar art. 3 din Statul acestei asociaţii ca şi din hotărârea de înfiinţare a acesteia.

Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii, ale actului constitutiv şi ale statutului sunt obligatorii chiar şi pentru membrii care nu au fost prezenţi la adunarea generală sau au votat împotrivă (art. 23 alin. 1 din OG 26/2000).

Posibilitatea atacării in justiţie a hotărârilor adunării generale, contrare legii, actului constitutiv sau dispoziţiilor cuprinse în statut este recunoscută oricărui membru asociat care nu a luat parte la adunarea generală sau care a votat împotrivă şi a cerut să sc insereze aceasta în procesul verbal de şedinţă, în termen de 15 zile de la dala când a luat cunoştinţă de hotărâre sau de la data când a avui loc şedinţa, după caz (art. 23 alin. 2 din OG 26/2000).

Din analiza acestui text de lege desprindem următoarele concluzii:

-hotărârile adunării generale sunt obligatorii atât faţă de membrii prezenţi la adu¬nare cât şi faţă de membrii care au fost absenţi;

-hotărârile adunării generale sunt obligatorii chiar şi faţă de membrii care au votat împotrivă;

-atacarea în instanţă a hotărârilor adunării generale sc poate face de către membrii care nu au fost prezenţi în termen de 15 zile de când au luat la cunoştinţă de hotărârea adunării generale, şi

 -atacarea în instanţă a hotărârii adunării generale se poate face de către membrii care au participat la şedinţa adunării generale în termen de 15 zile de la data când aceasta a avut loc dacă sunt întrunite 2 condiţii cumulative:

 -a votat împotrivă şi

 -a cerut să se insereze aceasta în procesul verbal de şedinţă.

În ceea ce-1 priveşte pe reclamantul P C, constată că acesta a fost prezent la lucrările Adunării Generale (a se vedea tabelul depus la dosar), nu cunoaşte cum a votat pentru că votul a fost secret, însă nu a solicitat să se insereze poziţia sa în cuprinsul procesului verbal.

Prin urmare, calitate procesuală activă are numai o persoană care întruneşte condiţiile cumulative impuse în art. 23 din OG 26/2000, condiţii care nu se regăsesc la situaţia reclamantului P C.

Această excepţie, a lipsei calităţii procesuale active, face parte din categoria celor absolute, care poate fi ridicată de parte sau de instanţă în orice stare a pricinii. Intră în categoria excepţiilor absolute: excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă; excepţia lipsei calităţii procesuale; excepţia lipsei de interes; excepţia autorităţii de lucru judecat; excepţia de litispendenţă; excepţia necompetenţei generale a instanţelor de judecată. Spre deosebire de excepţiile absolute, excepţiilor relative pot fi invocate de partea ce justifică un interes numai până la primul termen de judecată după săvârşirea neregularităţii procedurale şi înainte de a pune concluzii pe fond. Între excepţiile relative exemplifică: excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu, excepţia prescripţiei dreptului la acţiune; excepţia prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită; excepţia conexităţii; excepţia necompetenţei funcţionale a secţiilor sau completelor de judecată, excepţia necompetenţei teritoriale relative; excepţia lipsei calităţii de reprezentant.

Plasarea acestei excepţii în categoria excepţiilor absolute o face însuşi Codul de procedură civilă, care în art. 36 dispune că „ cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule. De asemenea, în cazul lipsei calităţii procesuale sau a interesului, instanţa va respinge cererea ca fiind/acută de o persoană, sau împotriva unei persoane fără calitate ori lipsită de interes, după caz", iar în alineatul următor se arată că „încălcarea dispoziţiilor din prezentul titlu poate, de asemenea, atrage aplicare altor sancţiuni"

Ori, tocmai caracterul imperativ al acestei norme cuprinsă în art. 36, plasează excepţia lipsei calităţii procesuale active în categoria excepţiilor absolute, excepţie ce poate fi ridicată în orice stare a procesului, sau chiar din oficiu de către instanţă.

Nelegal şi vădit neîntemeiat instanţa de fond anulează procesul verbal al Adunării Generale a CAR. Pensionari Militari C, preluând necenzurat o precizare ajustată de reclamant în cursul dezbaterilor, potrivit cu care „până în prezent nu a fost emisă o hotărâre în sensul celor menţionate în cuprinsul procesului verbal".

Înainte de toate trebuie făcută o precizare foarte importantă, termenul de 15 zile pentru atacarea hotărârilor adunării generale de către membrii prezenţi la adunare, curge de la data când adunarea a avut loc, iar nu de la alt moment, cum ar fi data întocmirii procesului verbal (dacă acesta s-ar întocmi ulterior) sau unor pretinse hotărâri care să dubleze hotărârile consemnate în chiar procesul - verbal de adunare.

Se pare că instanţa de fond se află într-o gravă confuzie din moment ce apreciază că după ce dezbaterile adunării generale au fost consemnate într-un proces verbal, ar trebui să se emită hotărâri separate.

Opinia instanţe de fond este categoric greşită. O adunare generală are o anume ordine de zi, dezbaterile acesteia sunt supuse la vot, iar hotărârile adoptate în urma exprimării votului sunt consemnate în procesul - verbal de adunare generală care reprezintă prin el însuşi hotărârea adunării generale.

Hotărârea unei adunări generale trebuie privită ca o emanaţie a voinţei adunării generale a asociaţiei, ce se naşte la momentul exprimării votului, iar nu înscrisul sau denumi¬rea dată acestui act, în care se consemnează acest rezultat şi care are doar o valoare ad probatione.

Tocmai de aceea textul de lege stabileşte că dreptul de a ataca în Instanţă hotărârile adunării generale se naşte de la momentul când adunarea generală a avut loc, iar nu de la data când a fost emis un anume act, şi încă sub condiţia de a fi votat împotrivă şi de a fi solicitat expres să sc consemneze poziţia sa în cuprinsul procesului verbal.

Vădit neîntemeiat a apreciat instanţa de fond că reclamantul nu întruneşte condiţiile de eligibilitate pentru funcţia de Preşedinte al Comisiei de cenzori, întrucât potrivit art. 21 lit. d) din OG 26/2000 şi art. 16 lit. f) din Statut, actele deţinute de acesta nu fac dovada de studii şi competenţă pentru a fi expert contabil sau contabil autorizat.

Interpretarea actelor de studii şi competenţă deţinute de intervenientul S I s-a făcut eronat de către instanţa de fond.

În acest sens, potrivit dispoziţiilor prevăzute de art. 3 din Ordonanţa 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi „ accesul la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se face pe bază de examen de admitere, la care să obţină cel puţin media 7 şi minim nota 6 la fiecare disciplină, efectuarea unui stagiu de la unu la 3 ani şi susţinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului",

Această dispoziţie este completată cu cea reglementată în Secţiunea a 3-a din aceeaşi ordonanţă - Dispoziţii comune privind experţii contabili şi contabili autorizaţi — unde se prevede că „activitatea de cenzor poate fi desfăşurată, potrivit legii, de către experţii contabili dar şi de către persoanele cu studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei Naţionale şi experienţă în activitate financiar contabilă de cel puţin 5 ani" (art. 12 alin. 3).

De asemenea, din adeverinţa nr. X/2001 emisă de Ministerul Apărării Naţionale reiese că apelantul este absolvent al Şcolii Militare de Ofiţeri activi, iar în baza art. 6 din D X/1968 republicat, dă dreptul acestuia dea fi încadrat în funcţii civile pentru care indicatoarele de studii si vechime prevăd studii universitare de scurtă durată în profil economic.

De asemenea, înscrisurile depuse de intervenient la dosar demonstrează că acesta a avut nu doar vechimea minimă de 5 ani ci o experienţă mult mai îndelungată în activitatea financiar contabilă.

Faţă de toate aceste critici  solicită admiterea apelului iar prin hotărârea  ce se va pronunţa să se dispună modificarea sentinţei instanţei de fond, în sensul respingerii acţiunii reclamantului P C şi menţinerii procesului verbal al Adunării Generale a C.A.R. Pensionari Militari C încheiat la data de 22.08.2018.

La  data de 28.12.2018 intimatul  reclamant P C in temeiul  dispoz. art. 205 NCPC  a formulat întâmpinare. 

In ceea ce priveşte faptul ca instanţa de fond nu s-a pronunţat in nici un  fel asupra cererii de intervenţie formatata de către S I, apreciază ca această susţinere este nefondata.

Astfel atât din cuprinsul încheierii din 13.09.2018 cat si din cel al sentinţei civile  nr. X/20.09.2018 nr. X/20.09.2018 ale Judecătoriei C reiese faptul ca S I a fost citat in calitate de intervenient, i s-a dat posibilitatea sa pună concluzii atât cu privire la excepţiile invocate de către celelalte părţi, cat si cu privire la fondul cauzei ,

De asemenea, instanţa a încuviinţat-o în principiu, iar pe fond a menţionat in considerentele hotărârii ca va fi respinsa ca efect al admiterii acţiunii formulată de către S I.

Aceeaşi motivare stand si la baza admiterii cererii de intervenţie a intimatei interveniente C N R.

In dispozitivul sentinţei, instanţa a dispus admiterea acţiunii reclamantului P C in contradictoriu cu parata CAR, intervenientul S I şi C  N R.

Apreciază ca inconsecventa instanţei cu privire la calificarea  intervenţiei  formulate  de S I  nu poate constitui motiv de admitere a prezentului apel, acest aspect putându-se remedia pe calea instituţiei „lămurirea dispozitivului” cu atât mai  mult cu cât  C  N R nu a declarat apel.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale active invocata  în declaraţia de apel, o apreciază ca fiind nefondata .

Aşa cum s-a precizat si de către parata C N R  votul a fost secret, iar menţionarea in procesul-verbal a poziţiei sale ar fi însemnat iese desecretizarea votului.

De asemenea neîndeplinirea unei formalităţi ca aceea invocata de apelantul intervenient S I nu  poate limita dreptul de acces la justiţie al unei presoare care doreşte remedierea unei încălcări a legii in procedura de desemnare a candidaţilor pentru funcţia de cenzor in cadrul unui organism din care fac parte foarte multe persoane si care ar urma sa gestioneze bunurile respectivei instituţii.

Apreciază ca instanţa de fond in mod legal si temeinic a admis acţiunea formulată de  către reclamantul P C, hotărârea bazându-se pe dispoziţiile legale ale art. 27 al. 3 din OG nr. 26/2000 care prevăd faptul ca cel puţin unul dintre cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil, in condiţiile legale ceea ce  S I  nu este.

Atât din actele depuse la dosar cat si din chiar susţinerea din cadrul motivelor de  apel reiese faptul ca S I nu a susţinut niciodată examen de admitere in profesia expert contabil sau contabil autorizat, nu a efectuat stagiu de 1 pana la 3 ani, nu a susţinut un examen de aptitudini la terminarea stagiului, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 3  din OG nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiza contabila si a contabililor autorizaţi.

Acesta este si motivul pentru care nu este înscris pe lista experţilor contabili sau a contabililor autorizaţi.

Faptul ca deţine anumite acte care îi permit sa fie încadrat pe anumite funcţii civile potrivit cu studiile si vechimea in profesie, un echivalează cu deţinerea calităţii de expert contabil sau contabil autorizat, calitate ceruta expres de dispoziţiile art. 27 al. 3 OG nr. 26/2000.

Aceasta, chiar daca studiile economice sau experienţa in activitatea financiar-contabilă i-ar permite sa desfăşoare activitatea de cenzor, dar in cadrul unei instituţii al cărui statut si dispoziţii legale nu solicita si condiţia suplimentara de a fi expert abil sau contabil autorizat.

Fata de aceste aspecte, solicită respingerea apelului declarat de  apelantul intervenient S I si menţinerea Sentinţei Civile nr. X/20.09.2018.

La data de 07.01.2019  intimatul pârât C.A.R. - P.M. C, în baza art. 471, alin.5. C.pr.civ.. raportat la art. 205, C.pr.civ  a formulat întâmpinare prin care a solicitat  următoarele:

- să se  constată că apelul depus de apelantul intervenient  S I, este neavenit în cauză.

Art. 67. alin. 4. C.pr. civ.. prevede - judecarea cererii de intervenţie accesorie.

1). Judecarea cererii de intervenţie accesorie nu poate fi disjunsă de judecarea cererii principale, iar instanţa este obligată să se pronunţe asupra acesteia prin aceeaşi hotărâre, o ă cu fondul.

2). Intervenientul accesoriu poate să săvârşească numai actele de procedură care nu contravin interesului părţii în favoarea căreia a intervenit.

3). După admiterea în principiu, intervenientul accesoriu poate să renunţe la judecarea cererii de intervenţie, doar cu acordul părţii pentru care a intervenit.

4).Calea  de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socoteşte neavenită dacă partea m a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renunţat la calea de atac exercitată, ori a fost anulată, perimată, sau respinsă fără a fi judecată în fond. |

Practica Judiciară- Curtea Supremă de Justiţie, secţia civilă, decizia nr. X/2002: jurisprudenţă s-a decis - ...intervenientul accesoriu neavând o poziţie procesurală independentă, ci una subordonată părţii în favoarea cărei a intervenit, limitată la interesul acesteia,cererea lui nu poate fi concepută o continuare a activităţii procesuale a acesteia în anului de control, judiciar, fără ca partea principală să-şi fi manifestat în mod expres  acest sens prin exercitarea apelului, sau recursului de către ea însăşi respectiv prin stăruinţa la finalizarea judecăţii căi de atac" .

Calitatea  apelantului intervenient  S I, în procesul iniţial intentat prin cererea legal formulată de P C , având ca obiect - anularea actelor întocmite de Adunarea Generală a -P.M. C, din data de 22.02.2018, adunare în care în mod vădit ilegal, si netemeinic şi imoral S I, fusese înscris pe lista de candidaţii, la funcţia de preşedinte  al Comisiei de Cenzori, a C. A.R - P.M. C, era aceea de intervenient accesoriu, care îi conferea drepturi dependente de interesul şi acţiunile CAR. - P.M. C, în calitate de pârât original  în cauza respectivă.

Instanţa de fond a parcurs prin rolul său activ toate procedurile regulamentare şi legale –punând cererea în discuţia contradictorie a tuturor participanţilor la proces şi prin actul de  voinţă manifestat prin exteriorizare şi confirmare verbală a apelantului  S I, care ferindu-şi poziţia în  proces, în drept a privit încuviinţarea şi calificarea juridică de intervenientului voluntară accesorie în proces, dosar civil nr. 1166/207/ 2018, în favoarea părţii pârâte P.M. C, care fusese acţionată în judecată de P C.

 În sentinţa  civilă nr. X/20.09.2018. în pag. nr.3, instanţa reţine " La data de 28.03.2018, numitul S I, a solicitat introducerea sa în cauză, pentru a i se acorda dreptul a-şi apăra mandatul acordat de Adunarea Generală."

C A R - P.M. C, la data de 13.04.2018, prin întâmpinare s-a opus cererii de  intervenţie 

 sub orice formă a  apelantului S I, în proces deoarece erau conştienţi că îşi va periclita poziţia precară ocupată în structura C.A.R. -P.M. C.

La pag. nr. 4. din Hotărârea nr. X/20.09.2018, la alin. 3, instanţa retine "Prin încheierea de şedinţă din 04.05.2018, instanţa a dispus modificarea obiectului cererii de chemare în judecată din "modificare acte constitutive" în" anulare act".

Prin aceeaşi  încheiere, constatând că apelantul S I, a formulat în termenul legal o cerere  de  intervenţie voluntară accesorie, în formă prevăzută de lege, în temeiul art. 61 alin. 3 Cod proc.civ.. coroborat cu art. 194. C.pr.civ.. art. 63 şi 64. C.pr.civ., instanţa a încuviinţat in principiu cererea de intervenţie în interesul pârâtei.

C.A.R. - P.M. C, solicită respingerea ca neavenit a apelului introdus de  apelantul intervenient S I, împotriva Hotărârii Adunării Generale cu nr.X/20.09.2018, a Judecătoriei cu consecinţele legale şi cheltuieli de judecată.

Cu privire  la susţinerile apelantului S I, că cererea sa de intervenţie a fost făcută  ca intervenţie principală cf. Art.62, C.pr.civ., nu întruneşte condiţiile prevăzute de lege.

Cererea poate fi făcută numai în faţa primei instanţe, înainte de închiderea dezbaterilor de fond.

Cu  acordul expres al părţilor, intervenţia principală se poate face şi în instanţa de apel.

C.A.R. - P.M. C, ca parte originală în proces, nu este de acord ca apelantul intervenient S I să fie acceptat ca intervenient principal în proces.

Cu  privire la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cererea de intervenţie principală apelantul intervenient S I , cf art. 148, alin. 6, cererea trebuia timbrată, această condiţie nu a fost şi nu este îndeplinită.

Se constată existenţa prevăzută de art. 197, C.pr.civ., care arată că" Timbrarea cererii : În cazul  în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii.

Netimbrarea sau timbrarea insuficientă, atrag anularea cererii de chemare în judecată în condiţiile legii.

Solicită sub acest aspect anularea cererii apelantului intervenient S I, în cazul în care instanţa de apel îşi însuşeşte variantele inventive de inducere în eroare a instanţelor judecătoreşti prevalându-se de superficialitatea de care se dă dovadă în aprecierea situaţiilor reale pentru justa soluţionare a cauzei de către apelantul intervenient  S I.

Pe lângă faptul că instanţa s-a pronunţat sub aspect juridic asupra cererii de intervenţie a apelantului intervenient  S I în faza iniţială şi a calificat-o ca cerere accesorie în favoarea CAR. .M. C, în hotărârea judecătorească finală pe fond cu nr. X/20.09.2018, pag. nr. 5, instanţa a reţinut în considerente" Pe fond va fi respinsă şi cererea de intervenţie principală formulată de către intervenientul S I, ca efect al admiterii acţiunii formulate de către reclamantul P C, aceleaşi motive stând la baza admiterii cererii de intervenţie accesorie, formulată de către intervenienta C N R.

În cererea de apel, apelantul susţine că acesta a pretins în formă iniţială un drept pentru sine conferit de cadrul legal, în tot sau în parte, dreptul dedus judecăţii. Este adevărat că pe apelant cauza îl privea în mod direct, deşi acesta nu întruneşte sub nici o formă condiţiile legale să ocupe funcţia de preşedinte al Comisiei de Cenzori, în cadrul C.A.R. - P.M. C, nefiind abilitat legal să desfăşoare activităţi specifice O.G 65/1994. Pentru ocuparea funcţiei respective, este necesar ca persoana solicitantă să fie expert contabil, sau contabil autorizat în condiţiile legii, adică:conform  O.G. 65/1994, cu modificările ulterioare privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi - persoana care ocupă această funcţie - are competenţa profesională de a organiza şi conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi situaţiile financiare şi de a efectua expertize contabile.

Persoanele după admiterea în profesie, trebuie să deţină autorizaţiile legale şi să fie înscrise în Corpul experţilor contabili, calitate dovedită cu legitimaţie vizată anual şi să corespundă normelor speciale prevăzute de Legea 162/06.07 2017, privind auditul financiar.

Apelantul intervenient  S I  nu deţine asemenea documente.

Pentru aceste considerente, instanţa de fond a reţinut:" In cauză sunt incidente disp. art.27. ind. 1. alin. 3. O.U.G. 26/2000. modificată prin Legea 246/2005, care stipulează că cel puţin unul dintre membrii Comisiei de Cenzori, trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil în condiţiile legii. înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către intervenientul S I, nu creează acestuia calitatea de expert contabil autorizat sau expert contabil, astfel că alegerea sa în această calitate este nelegală".

In dispozitivul hotărârii instanţa arată:" Anulează procesul verbal al Adunării Generale a CAR. -P.M. C, încheiat la data de 22.02.2018".

Deci, în mod nelegal apelantul intervenient  S I , fusese ales ca preşedinte al Comisiei Cenzori, al_C.A.R. -P.M. C şi prin anularea actului de oficializare, pierde această calitate şi drepturile ce decurgeau din funcţia respectivă.

Hotărârea instanţei de fond, este temeinică şi legală cu privire la anularea Hotărârii lunarii Generale din data de 22.02.2018.

Cu privire la invocarea motivului privind excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului P C  susţinerile sunt netemeinice şi nelegale.

În conformitate cu prevederile OG 26/2000 cu modificările ulterioare - Hotărârile Adunării Generale contrare legii actului constitutive sau dispoziţiilor cuprinse în statut pot atacate în justiţie de oricare membru sau asociat care nu a luat parte la Adunarea Generală sau care a votat împotrivă şi a cerut să se insereze acesta în procesul - verbal de şedinţă, în termen de 15 zile de la data când a luat la cunoştinţă de hotărâre sau de la data când a avut loc şedinţa, după caz. (ART. 23 din OG 26/2000)

Apelantul intervenient  S I  a încălcat prevederile art. 22 din OG 26/2000 care menţionează:

(1)Asociatul care într-o anumită problemă supusă hotărârii Adunării Generale, este interesat personal sau prin soţul său, ascendenţii sau descendenţi săi, rudele în linie colaterală sau afinii săi până la gradul al patrulea inclusive nu va putea lua parte la liberare si nici la vot.

(2)Asociatul care încalcă prevederile alin. (1) este răspunzător de daunele cauzate mapei dacă fără votul său nu s-ar fi putut obţine majoritatea cerută.

Acţiunile  apelantului  intervenient  S I au fost săvârşite cu încălcarea acestor prevederi, atât timpul dezbaterilor cât şi pe durata votului, voturile sale şi ale apropiaţilor fiind înscrise cele 32 de voturi care i-au fost favorabile, din cele 62 de voturi exprimate.

În Adunarea Generală intimatul  reclamant  P C  în cuvântul său s-a exprimat făţiş motivând ca apelantul intervenient  S I nu are documente necesare şi nici pregătirea pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Comisiei de Cenzori al CAR. - P.M. C şi este împotrivă  ca apelantul intervenient  S I  să participe pentru ocuparea funcţiei respective.

Instanţa de judecată a analizat şi a pus în discuţia părţilor cererea intimatului reclamant P C, constatând că sunt întrunite prevederile art. 32 C. pr. civ. privind condiţiile de exercitare a acţiunii civile, deci a deţinut şi calitatea procesuală, în cazul de faţă, calitate procesuală activă.

Ridicarea şi invocarea oricăror excepţii reprezintă un drept al persoanelor în acuză, acceptarea lor nu este o obligaţie pentru instanţă, care trebuia să le supună în discuţia şi analiza părţilor, şi confirmate sau infirmate de instanţă, în funcţie de probe, conform Legii.

In capătul de cerere din apel, apelantul intervenient  S I, face o teoretizare  a excepţiilor dar  nu probează în concret aplicabilitatea lor în speţa în cauză.

Hotărârea Adunării Generale prin care s-a ales ca preşedinte al Comisiei de Cenzori,fiind cu încălcarea normelor legale sancţionate de art. 22 din OG 26/2000, normele având caracter imperative, alegerea apelantului intervenient  S I  a fost neconformă cu Legea, trebuind astfel anulată de drept, la cerere această hotărâre.

Apelantul intervenient  S I a desfăşurat timp de 12 ani activitatea de preşedinte al Comisiei de Cenzori  în condiţii ilegale, iar rezultatul este prin grave vătămări pe care Consiliile -  Directoare din perioada mandatului său, le-au adus în folosirea fondurilor băneşti pentru acordarea de împrumuturi, dereglând întregul sistem funcţional al CAR. - P.M ACAL.

Aberant şi prin necunoaşterea sistemului organizaţional în funcţionarea sa, cu emiterea documentelor administrative confirmative a unor operaţiuni tehnice administrative  cu valoare de înscrisuri dar şi ca document care emană un act de voinţă,  apelantul intervenient  S I nu ştie  că orice activitate juridică colectivă îşi întemeiază voinţa juridic exprimată, printr-un înscris , act, document cu putere confirmativă şi execuţie obligatorie, supus sancţiunii juridice, a criteriilor pe care trebuie să le îndeplinească.

Susţine că s-a lucrat fără documente, să nu existe posibilitate de control de aceea  s-au înregistrat grave vătămări ale intereselor membrilor asociaţiei dar au fost promovaţi membri cu studii necorespunzătoare în organele de conducere colective, care la această asociaţie, menţin o stare de anomie. S-au întocmit contracte de împrumut cu clauze nelegale, se refuză restituirea împrumuturilor, creşte numărul executărilor silite şi au fost promovate interese în mod imoral.

De aceea solicită respingerea apelului în cauză şi menţinerea hotărârii pronunţată de instanţa de judecată pe fond.

Instanţelor de judecată în mod vădit eronat li se prezintă realitatea, deoarece nu există împrejurare să nu se folosească o diversiune, în special când este vorba de luarea de hotărâri în adunările generale.

Prin mijloace frauduloase se întocmesc tabele nominale cu susţinătorii ca-n falsa activitate de partid, iar hotărârile în Adunarea Generală, în loc să fie o poziţie a exprimării de  voinţă internă şi externă liberă, autonomă, este o confirmare a voinţei celui care doreşte  să ocupe o funcţie în vederea acordării ulterioare de favoritism sub diferite forme dar în detrimentul celorlalţi.

Sunt obişnuiţi să deţină validări ale hotărârilor adunărilor generale, printr-o superficial verificare a legalităţii, apoi se prevalează de documentele în cauză în săvârşirea  şi realizarea de acte samavolnice.

Susţine că rolul justiţiei este ca prin stabilirea adevărului judiciar, să se pronunţe în soluţionarea litigiilor dintre părţi, inclusive în faza activităţii organelor de control judiciar.'

Solicită menţinerea probelor administrate, încuviinţarea probei cu înscrisuri, în cauză, pe fond măsura pronunţată de instanţa Judecătoriei C este temeinică şi  legală.

Având în vedere prevederile art. 480 C. pr. civ., solicită păstrarea hotărârii atacate şi respingerea apelului, cu plata cheltuielilor de judecată în sarcina apelantului S I. 

 La data de 16.01.2019 intimata  intervenientă C N R, temeiul  dispoz. art. 205 NCPC  a formulat întâmpinare.

 Fata de sentinţa civila nr. X/20.09.2018, dosar civil nr.l166/207/2018, al Judecătoriei C, precizează ca nu depune apel împotriva acesteia, considerând-o ca fiind întemeiata.

Fata de motivele de apel ale intervenientului S I, solicită respingerea apelului introdus de apelantul intervenient  S I, împotriva sentinţei civile nr. X/20.09.2018, a Judecătoriei C, ca fiind neîntemeiat, deoarece acesta nu întruneşte condiţiile legale pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Comisiei de cenzori, in cadrul CAR-PM C, nefiind abilitat legal sa desfăşoare activităţi specifice OG 65/1994. Pentru a putea candida la ocuparea acestei funcţii, este necesar ca persoana solicitanta sa fie expert contabil sau contabil autorizat, sa aibă studii corespunzătoare ocupării postului, universitare de specialitate, sa aibă 5(cinci) ani vechime in specialitatea contabilitate, aşa cum a fost prevăzut si in anunţul privind depunerea dosarelor pentru postul de preşedinte Comisie cenzori.

 Apreciază ca instanţa de fond in mod legal si temeinic a admis acţiunea formulata de către reclamantul P C, hotărârea bazându-se pe dispoziţiile legale ale art.27 al. 3 din OG26/2000, care prevăd faptul ca « cel puţin unul dintre cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil, in condiţiile legii », ceea ce apelantul intervenient S I nu este.

 Din actele depuse la dosar, reiese faptul ca apelantul intervenient S I nu a susţinut niciodată examen de admitere in profesia de expert contabil sau contabil autorizat, calitate ceruta de dispoziţiile art. 27 al.3 din OG26/2000.

De asemenea, apelantul intervenient  S I nu are 5(cinci) ani vechime in specialitatea contabilitate si nici studii corespunzătoare ocupării postului, universitare de specialitate, acesta fiind absolvent al Facultăţii de horticultura. La dosarul depus pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al comisiei de cenzori, apelantul intervenient S a depus diploma de absolvire liceu cu profil economic, a unui domn V.

Fata de aceste aspecte, solicită respingerea apelului declarat de către apelantul-intervenient S I si menţinerea sentinţei civile nr.X/20.09.2018.

Apelantul nu a formulat răspuns la întâmpinări.

Analizând cererea de apel formulată de intervenientul accesoriu S I, tribunalul reţine că aceasta este neavenită în raport de dispoziţiile art.67 alin.4 C proc civ pentru următoarele considerente:

La termenul de judecată din data de 04.05.2018, instanţa de fond a calificat cererea de intervenţie formulată de apelantul S I ca fiind cerere de intervenţie în interesul pârâtei CAR Pensionari Militari, după care a încuviinţat în principiu cererea de intervenţie voluntară accesorie în interesul pârâtei, formulată de apelantul intervenient S I.

Deşi în motivele de apel, apelantul intervenient susţine că cererea sa de intervenţie a îmbrăcat forma unei cereri de intervenţie principală, în interes propriu, aşa cum este reglementată de art.61 alin.2 C proc civ, tribunalul reţine că acesta nu a declarat apel împotriva încheierii din data de 04.05.2018, prin care instanţa de fond a calificat cererea sa de intervenţie ca fiind cerere accesorie în interesul pârâtei CAR Pensionari Militari. Ori, potrivit art.466 alin.4 C proc civ, împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când  legea dispune altfel.

Aşadar, întrucât art.466 alin.4 nu prevede în mod expres că apelul exercitat împotriva hotărârii finale a instanţei se consideră a fi formulat şi împotriva încheierilor premergătoare, rezultă că intenţia legiuitorului a fost aceea de a institui obligaţia apelantului de a indica în mod explicit şi încheierile premergătoare pe care le consideră netemeinice şi nelegale şi pe care le atacă în cadrul termenului de apel prevăzut de lege pentru hotărârea finală, prin care instanţa se dezînvesteşte.

În consecinţă, în situaţia în care apelantul intervenient aprecia că încheierea din data de 04.05.2018 a instanţei de fond este una netemenică şi nelegală, acesta era obligat, în virtutea dispoziţiilor legale sus menţionate, să declare apel şi împotriva acesteia, ori din cuprinsul cererii de apel reiese fără puţinţă de tăgadă că apelantul intervenient a declarat apel doar împotriva sentinţei civile nr.X din data de 20.09.2018 a Judecătoriei C.

Potrivit art.67 alin.4 C proc civ, calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socoteşte neavenită dacă partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renunţat la calea de atac exercitată ori aceasta a fost anulată, perimată sau respinsă, fără a fi cercetată în fond.

Constatând că intervenientul accesoriu S I este singurul care a formulat apel împotriva sentinţei civile nr.X din data de 20.09.2018, fără ca pârâta CAR Pensionari Militari să fi exercitat cale de atac, în temeiul dispoziţiilor legale mai sus menţionate, tribunalul urmează a respinge apelul ca neavenit.

Data publicarii pe portal: 12.06.2019

Domenii speta

Spete similare