Ordonanta presedintiala

Dosar: 3996/207/2019

Obiect: Ordonanta presedintiala

Nr. sentința: 1215

Data sentința:11.09.2019

Prin cererea de ordonanţă preşedinţială formulată pe rolul Judecătoriei reclamanta M.M. a chemat în judecată pe pârâtul M.G.M., solicitând instanţei ca pe calea ordonanţei preşedinţiale să se dispună:

-  stabilirea provizorie a locuinţei minorilor M.M.V., nascut la data de 15.05.2008 si M.M.D., nascut la data de 13.09.2012 la locuinţa mamei, conform  art.496 C.civ

- exercitarea autorităţii părinteşti faţă de minorii, si M.M.D.,  in exclusivitate de mama, potrivit art.507 C.civ.

- obligarea paratului la plata pensiei de întreţinere in cota de 1/3 ,respectiv 1/6 pentru fiecare minor din venitul minim pe economie,potrivit art.529 alin.2 C.civ.,iar mama sa fie obligata in natura la întreţinere prin asigurarea celor necesare traiului, potrivit art.530 alin.2 C.civ.

- obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata potrivit art.453 C.p.civ.

În motivarea în fapt a cererii formulate,  reclamanta  a arătat că este căsătorită cu pârâtul din data de 26 aprilie 2008, iar din relaţia de căsătorie au rezultat minorii M.M.V., nascut la data de 15.05.2008 si M.M.D.,nascut la data de 13.09.2012 .

A susţinut reclamanta că, relaţiile dintre părţi  sunt grav si iremediabil vătămate, reluarea convieţuirii este practic imposibila din cauza comportamentului necorespunzător al paratului.

Reclamanta  a învederat că, pe rolul Judecătoriei Caracal se afla dosarul nr. /207/2019 având ca obiect „divorţ”.

A menţionat reclamanta că, pârâtul este o fire violenta, iar pe fondul consumului de alcool provocă certuri , devenind  agresiv, lovind-o  în prezenta copiilor, situaţii ce se întâmplau de câteva ori pe săptămâna. Din cauza bătăilor primite, a solicitat ajutorul autorităţilor locale, care au sesizat DGASPC Olt, iar prin dispoziţie s-a instituit protecţia in Centrul de Primire in Regim de Urgenta pentru victimele violentei in familie din cadrul Complexului de Servicii „Sf.Stefan" Slatina atât pentru ea cat si pentru cei doi minori, locuind în acest centru atât cat li s-a permis, respectiv 60 zile, conform contractului pentru acordarea de servicii sociale nr. 193/12.12.2017.

Prin sentinţa civila nr.23/12.12.2017 pronunţata de Judecătoria Slatina in dosarul nr. ...../311/2017 s-a admis cererea formulata de DGASPC Slatina având ca obiect emiterea unui ordin de protecţie in contradictoriu cu paratul M.G.M., in sensul obligării paratului la păstrarea unei distante minime fata de victima de 50 m, fata de copiii victimei sau fata de alte rude ale acestei,obligarea paratului la păstrarea unei distante minime determinate de 50 m fata de reşedinţa, locul de munca sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate,interdicţia pentru parat de a se deplasa in anumite localităţi sau zone determinate pe care victima le frecventează sau le vizitează periodic,interzicerea oricărui contact,inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod cu vitima pe o perioada de 6 luni.

Reclamanta a susţinut că, a  fost nevoita sa plece la munca in străinătate pentru ca paratul nu realiza venituri,dar nici nu vroia sa munceasca, in timp ce ea mergea la munca cu ziua, de cele mai multe  însoţită de copii.

A precizat reclamanta că, munceşte in Spania cu contract de munca, având rezidenta, beneficiind de condiţii materiale foarte bune pentru cresterea, educarea si intretinerea minorilor,conditiile de locuit fiind foarte bune, în sensul ca  locuieste într-o casa cu etaj, având la etaj trei dormitoare,baie si terasa, iar la parter  locuinţa este prevăzută cu living, bucătărie si baie, are mijloc de transport personal, scoala fiind foarte aproape de domiciliu şi cu program prelungit,ce se adaptează la programului său de lucru.

Reclamanta  a susţinut că, pe perioada cat a fost plecata,  a trimis copiilor pachete si bani,de 2-3 ori pe luna,copiii trăind din banii trimişi si din alocaţia cuvenită lor.

A arătat reclamanta că, de cand a plecat,  a vorbit la telefon cu minorii in fiecare zi, iar copiii îi vorbeau deschis numai cand erau singuri si îi spuneau sa îi ia de acolo pentru că  paratul ii tratează urat,le vorbeşte urat în special băiatului cel mare, denigrând-o în faţa lor , folosind cuvinte foarte jignitoare.

Reclamanta  a susţinut ca sunt îndeplinite condiţiile impuse de lege pentru promovarea unei acţiuni pe calea ordonanţei preşedinţiale, potrivit art.996 Cod pr.civ., fiind îndeplinite cele trei condiţii de admisibilitate a ordonanţei presedintiale: urgenta, vremelnicia si neprejudicierea fondului.

Urgenta se justifica tocmai prin crearea situaţiei de siguranţa pentru minor,a unui climat favorabil creşterii acestuia.

In dovedirea susţinerilor sale, reclamanta  a solicitat încuviinţarea probei cu interogatoriul paratului, inscrisuri, anchete psiho-sociale la domiciliile partilor, proba testimonială cu martora C.G..

În conf.cu disp.art.194 cpc, la dosar au fost depuse următoarele acte: certificat casatorie,  certificate  naştere minori, reclamanta si parat, dispoziţie instituire protecţie,contract pentru acordare servicii sociale, sentinţa civila nr.25/12/12/2007 pronunţata de Jud.Slatina, taxa de timbru in cuantum de 20 le, certificat de înregistrare pentru cetăţenii U.E, contract temporar de muncă.

Pârâtul legal citat nu a formulat întâmpinare da s-a prezentat la judecarea cauzei

Instanţa la data de 29.08.2019, a încuviinţat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtului şi proba testimonială, iar pentru pârât, proba cu înscrisuri şi audierea martorului M.A. propus la acest termen de judecată.

Au fost înaintate la solicitarea instanţei , anchetele psihosociale efectuate la domiciliile părţilor.

În şedinţa camerei de consiliu din data de 04.09.2019, a fost audiat minorul M.M.I. în vârstă de 11 ani a cărui depoziţie a fost consemnată şi anexată la dosar.

La acelaşi termen de judecată la propunerea reclamantei s-a procedat laadministrarea probei cu interogatoriul pârâtului M.G.M.. (f.49), fiind audiat şi martorul M.A.A. propus de către pârât, a cărui declaraţie a fost consemnată şi anexată la dosar.

Examinând actele şi lucrările dosarului,  instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Reclamanta  M.M. şi pârâtul M.G.M. s-au căsătorit la data de 26.05.2008 şi  sunt părinţii minorilor M.M.V., nascut la data de 15.05.2008 si M.M.D., născut la data de 13.09.2012, aspect ce reiese din certificatul de căsătorie ţi certificatele de naştere depuse la dosarul cauzei (filele 7, 32, 34 ).

Prin dispoziţia DGASPC-OLT, s-a instituit protecţia in Centrul de Primire in Regim de Urgenta pentru reclamanta  M.M. şi minorii M.M.V., născut la data de 15.05.2008 si M.M.D. născut la data de 13.09.2012, victimele violentei în familie,  în cadrul Complexului de Servicii „Sf.Stefan" Slatina, pe o perioadă de  60 zile, începând cu data de 06.12.2017, aspect ce rezultă din înscrsisul depus la dosarul cauzei fila 13.

Prin sentinţa civila nr.23/12.12.2017 pronunţata de Judecătoria Slatina in dosarul nr. ...../311/2017 (filele 10-12), s-a admis cererea formulata de DGASPC Slatina având ca obiect emiterea unui ordin de protecţie a reclamantei  M.M. şi  a minorilor M.M.V. şi M.M.D. faţă de paratul M.G.M., în sensul obligării paratului la păstrarea unei distante minime faţă de victima de 50 m, fata de copiii victimei sau fata de alte rude ale acesteia, obligarea paratului la păstrarea unei distante minime determinate de 50 m fata de reşedinţa, locul de munca sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate, interdicţia pentru parat de a se deplasa in anumite localităţi sau zone determinate pe care victima le frecventează sau le vizitează periodic, interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau în orice alt mod cu victima pe o perioada de 6 luni.

În urmă cu aproximativ un an, reclamanta  M.M., a plecat în Spania în scopul de a obţine veniturile necesare în vederea asigurării unor condiţii de trai decente copiilor săi, minorii fiind lăsaţi în creşterea şi îngrijirea tatălui, aspect ce reiese din depoziţiile martorilor M.A.A. şi C.G. (filele 50; .) .

In ceea ce priveşte motivele care au determinat-o pe pârâtă să părăsească domiciliul conjugal, instanţa reţine că acestea au constat în comportamentul violent al pârâtului, care consumă în mod excesiv băuturi alcoolice aspect confirmat atât de depoziţia martorei  C.G. cât şi de concluziile raportului de anchetă psihosocială întocmit de Primăria Comunei Dobrosloveni (fila 44).

Instanţa are în vedere că ordonanţa preşedinţială este o procedură specială prin intermediul căreia reclamantul, care afirmă o aparenţă de drept, solicită instanţei să ordone măsuri provizorii, în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept, pentru prevenire unei pagube iminente ori pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Astfel, conform dispoziţiilor art. 997 NCPC: “Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.

Instanţa reţine aşadar că, în  ceea ce priveşte condiţiile cerute de lege pentru admiterea ordonanţei preşedinţiale acestea sunt reglementate de art.997 Cod pr.civ., şi constau în urgenţă, vremelnicia şi neprejudecarea fondului.

Instanţa constată totodată că dispoziţiile art. 997 NCPC enumeră situatiile caracterizate prin urgenta, si anume pastrarea unui drept care s-ar putea păgubi prin intarziere, prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.

Totodată, instanţa are în vedere că potrivit art.920 cod pr.civ. - Măsuri vremelnice - Instanţa poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanţă preşedinţială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinţei copiilor minori, la obligaţia de întreţinere, la încasarea alocaţiei de stat pentru copii şi la folosirea locuinţei familiei”.

Observând dispoziţiile legale anterioare, instanţa reţine aşadar că acestea fac trimitere la procedura ordonanţei preşedinţiale, instanţa urmând a analiza întrunirea condiţiilor de admisibiliate a acesteia, astfel cum sunt prevăzute de dispoziţiile art.997 Cod pr.civilă .

De asemenea, instanţa se va raporta şi la dispoziţiile art. 263 cod civil, conform căruia - Principiul interesului superior al copilului (1) Orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului (...). (4) Procedurile privitoare la copii trebuie să se desfăşoare într-un timp rezonabil, astfel încât interesul superior al copilului şi relaţiile de familie să nu fie afectate şi la prevederile art. 486  Cod civil  potrivit cărora Ori de câte ori există neînţelegeri între părinţi cu privire la exerciţiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părinteşti, instanţa de tutelă, după ce îi ascultă pe părinţi şi luând în considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, hotărăşte potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispoziţiile art. 264 fiind aplicabile (...).

Interesul superior al copilului urmează a fi stabilit prin examinarea tuturor criteriilor consacrate în acest scop de doctrină și jurisprudență.

Aceste criterii sunt: vârsta copilului, posibilitățile părintelui de a-i asigura o buna dezvoltare fizică, intelectuală si morală, atașamentul fată de minor si al minorului față de părinte, precum si grija manifestată de părinți în timpul conviețuirii și după despărțirea lor.

Criteriile de apreciere a interesului superior al minorului formează un ansamblu guvernat de principiul egalității, ceea ce înseamnă că nu se poate reține caracterul primordial sau determinant al unuia sau altuia dintre criteriile respective.

Instanţa reţine că reclamanta prin cererea formulată a justificat urgenţa, ca şi condiţie de admisibilitate a prezentei acţiuni prin faptul că,  pârâtul consumă în mod excesiv de alcool, are un comportament necorespunzător faţă de minori, vorbindu-le urât, jignindu-i şi încercând să o denigreze.

Observând depoziţia martorei  C.G. şi având în vedere declaraţia minorului M.M.I. (fila 46), instanţa reţine că pe fondul consumului zilnic, excesiv de băuturi alcoolice, minorii sunt agresaţi verbal de tatăl lor, aceştia dorind să locuiască cu reclamanta.

Instanţa va avea în vedere totodată concluziile raportului de anchetă psihosocială nr.3931/29.08.2019(fila 43), din care rezultă că în ceea ce priveşte locuinţa pârâtului, condiţiile locative sunt necorespunzătoare, camera în care se prepară hrana este insalubră iar igiena locuinţei este la limita subzistenţei.

Instanţa constată totodată că în ceea ce o priveşte pe reclamantă acesta este angajată în muncă aspect ce rezultă din contractul de muncă depus la dosarul cauzei fila 31 şi aceasta dispune de condiţii locative  bune,  aşa cum rezultă din declaraţia martorei C.G., persoană care a locuit la reclamantă pentru câteva luni în cursul anului 2018.

Instanţa reţine totodată, că, deşi minorii nu cunosc încă limba spaniolă, aceştia nu se simt descurajaţi de acest aspect, din declaraţia martorei C.G., rezultând faptul că şcoala aflată în apropierea locuinţei reclamantei iar reclamanta are posibilitatea să îi învete pe minori limba spaniolă. 

 Totodată instanţa are în vedere că deşi reclamanta a plecat  în afara ţării în scopul de a lucra, aceasta a continuat să păstreze în mod constant legătura cu minorii contribuind la creşterea şi îngrijirea acestora, prin trimiterea în ţară a diverse sume de bani şi obiecte vestimentare aspect confirmat de martora C.G. precum şi prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei filele. 

Instanţa constată totodată că plecarea reclamantei a fost determinată de situaţia materială precară şi comportamentul violent al pârâtului iar motivele pentru care aceasta nu a fost însoţită de copiii săi au constat pe de o parte în refuzul pârâtului de a-i permite acest lucru iar pe de altă parte de faptul că a avut nevoie de un interval de timp pentru a obţine un  loc de muncă şi o locuinţă .

În acest context, instanţa constată că din întreg materialul probator administrat în cauză rezultă că pârâtul, la care minorii se afla in momentul de faţă, nu se preocupa in mod corespunzător de aceştia, dând dovada de un  comportament iresponsabil, caracterizat de consumul zilnic excesiv de alcool, agresarea verbală a minorilor şi neasigurarea unor conditii de trai decente, locuinţa fiind  insalubră iar condiţiile de igienă necorespunzătoare,  aspecte  de natură sa pună în primejdie cresterea si dezvoltarea armonioasa a minorilor.

Raportat la  comportamentul paratului anterior descris, instanţa apreciază că acesta  este unul de natura să pericliteze evoluţia minorilor din punct de vedere fizic şi psihologic, pericolul fiind  unul iminent, în condiţiile în care copiii sunt agresaţi verbal în mod constant de tată iar acesta promovează copiilor un stil de viaţă axat pe consumul excesiv de alcool şi lipsa unei ocupaţii.

Instanta reţine ca în ceea ce urgenta, ca o condiţie a ordonantei presedintiale aceasa este întrunită,  din materialul probator administrat în cauză  rezultând existenţa unei stări de pericol de natură a pune în pericol viata sau cresterea si dezvoltarea armonioasa a celor doi minori.

În ceea ce priveşte  caracterul vremelnic al măsurii solicitate este raportat de cele mai multe ori la faptul că instanța urmează a dispune respectiva măsură până la soluționarea litigiului de drept comun dintre părți, .

Instanţa reţine că aşa cum rezultă din înscrisul depus la dosarul cauzei fila 36, reclamanta a promovat acţiune de divort împotriva pârâtului, acţiune ce formează obiectul dosarului ..../207/2019, măsura având  aşadar caracter temporar, până la soluţionarea dosarului anterior menţionat.

Relativ la neprejudecarea fondului problemei de drept, instanţa constată că această condiție de admisibilitate este, de asemenea, apreciată prin raportare la existența unui litigiu care să tranșeze aspectele de fond ale disputei părților.

Instanţa constată că şi această condiţiei este întrunită în cauză, pe rolul Judecătoriei Caracal, fiind înregistrat dosarul ..../207/2019, având ca obiect divorţ, măsura nefiind de natură a prejudeca fondul cauzei.

Având în vedere situaţia de fapt şi de drept anterior expusă instanţa apreciază că reclamanta  a făcut dovada întrunirii condiţiilor de admisibiliate  a a cererii de ordonanţă preşedinţială, motiv pentru care instanţa va stabili în mod provizoriu locuinţa minorilor  M.M.D., născut la data de 13.09.2012 şi M.M.V., născut la data de 15.05.2008, la mama lor, reclamanta  M.M., din prezenta cauză, până la soluționarea în primă instanță a dosarului nr. ..../207/2019.

Totodată instanţa va avea în vedere şi dispoziţiile art.5 alin. 2 din Legea nr. 272/2004, care  prevede în mod expres că răspunderea pentru creşterea şi asigurarea dezvoltării copilului revine, în primul rând, părinţilor, aceştia având obligaţia de a-şi exercita drepturile şi de a-şi îndeplini obligaţiile faţă de copil ţinând seama, cu prioritate, de interesul superior al acestuia.

Potrivit dispoziţiilor art.402 Cod civil, instanţa judecătorească va stabili contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor. 

În ceea ce priveşte cuantumul obligaţiei de întreţinere instanţa are în vedere că potrivit art.592 Cod civil, întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti iar când întreţinerea este datorată de părinte ea se stabileşte până la o treime din venitul său lunar net pentru doi copii.

Obligaţia de a contribui la întreţinerea copilului minor reprezintă aspectul patrimonial al îndatoririlor părinteşti legate de creşterea, îngrijirea şi educarea acestuia.

Faptul că reclamanta nu  a dovedit  că  pârâtul  are venituri, nu îl exonerează de obligaţia de a contribui la întreţinerea minoruilor, obligaţia de întreţinere fiind prevăzută de lege. Instanţa prezumă existenţa unor venituri din muncă ale pârâtului, deoarece altfel nu s-ar explica cum acesta îşi asigură el însuşi existenţa.

Prin noţiunea de mijloace la care se referă Codul civil, se înţeleg atât mijloacele materiale, cât şi aptitudinea de a munci a celui obligat la întreţinere, care este izvorul obţinerii mijloacelor materiale.

Instanţa apreciază că satisfacerea propriilor nevoi materiale dar şi pe cele ale fiilor săi îi impun pârâtului o diligenţă sporită în găsirea unor activităţi producătoare de venituri.

Având în vedere faptul că pârâtul nu obţine venituri din muncă,  în vederea stabilirii pensiei de întreţinere în favoarea minorului, instanţa se  va raporta la cuantumul salariului minim net pe economie precum şi vârsta minorului. Astfel instanţa reţine că prin H.G.937/2018 s-a stabilit că salariul minim brut pe economie este în valoare de 2080 lei, rezultând aşadar un salariu minim net pe economie în cuantum de 1263 lei.

  Având în vedere aceste aspecte în baza art.529 alin.2 Cod civil coroborat cu art.402 Cod civil instanţa va  obliga pârâtul M.G.M., la plata unei pensii de întreţinere în cuantum de 125 lei lunar,  în favoarea fiecăreia dintre  minorii  M.M.D., născut la data de 13.09.2012 şi M.M.V.,, începând cu data punerii în executare a prezentei sentinţe şi, până la soluționarea în primă instanță a dosarului nr. ..../207/2019.

În ceea ce priveşte exercitarea autorităţii părinteşti instanţa observă că potrivit art.397 Cod civil după divorţ, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi.

Instanţa reţine aşadar că regula este ca autoritatea părintească, care este un ansamblu de drepturi dar şi de obligaţii cu privire la copil, să se exercite în comun şi în mod egal de către ambii părinţi şi numai atunci când există motive întemeiate din punct de vedere al interesului superior al minorului, instanţa poate decide ca autoritatea părintească să se exercite doar de către unul dintre părinţi.

Faţă de dispoziţiile art. 398 alin.1 Cod civil, instanţa apreciază că exercitarea autorităţii părinteşti de un singur părinte se dispune, numai cu titlu excepţional, derogatoriu de la regula autorităţii părinteşti comune, atunci când, ţinându-se seama de interesul superior al copilului, se constată de instanţa de tutelă că exerciţiul comun al autorităţii părinteşti nu este în beneficiul copilului.

Instanţa reţine că în prezenta cauză se impune exercitarea în comun, de către ambii părinţi, a autorităţii părinteşti asupra minorilor  M.M.D., născut la data de 13.09.2012 şi M.M.V., născut la data de 15.05.2008,până la soluționarea în primă instanță a dosarului nr. ..../207/2019 .

Postat 01.10.2019

Domenii speta

Spete similare