Lovire sau alte violenţe( art. 193 alin. 2 Cod penal)

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova cu numărul ../P/2017 din data de 28.06.2019, înregistrat pe rolul Judecătoriei Craiova sub numărul 18358/215/2019, a fost trimis în judecată, în stare de libertate,  inculpatul V C D, sub aspectul săvârşirii infracţiunii  de lovire sau alte violenţe, faptă  prevăzută de art. 193 alin. 2 din Codul penal.

În actul de sesizare s-a reţinut, în esenţă, că inculpatul V C D, la  data de 19.07.2017, pe un teren intravilan din comuma Botoşeşti-Paia, sat Botoşeşti-Paia, judeţul Dolj, cu intenţie, a lovit persoana vătămată A Ş cu palmele şi cu picioarele în zona feţei şi a corpului, cauzându-i acesteia leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 25-30 de zile de îngrijiri medicale.

Situaţia de fapt mai sus-menţionată s-a dovedit cu probe obţinute pe baza următoarelor mijloace de probă:

-  plângere şi declaraţie persoană vătămată A Ş (f. 8-11 dup);

- certificat medico-legal nr.../A2/25.07.2017 emis de IML Craiova (f.12 dup);

- raport de expertiză medico-legală nr.16/A1/16.01.2018 emis de IML Craiova (f. 14 dup);

- declaraţii martori A E, E I şi I I (f. 25-33 dup);

- declaraţii suspect şi inculpat V C D (f. 20-24 dup);

- înscrisuri (f. 16, 19 dup).

Latura civilă

În cursul urmăririi penale, persoana vătămată A Ş s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 2.000 lei.

De asemenea, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1.020,53 lei, reprezentând cheltuielile de spitalizare a persoanei vătămate. 

Camera prelimimară

În procedura camerei preliminare, fază procesuală distinctă de faza judecăţii, la termenul din data de 08.08.2019, în baza art. 346 alin. 1 din Codul de procedură penală, s-au constatat ca fiind întrunite condiţiile prevăzute de lege cu privire la competenţa organelor judiciare, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 6368/P/2019 din data de 28 iunie 2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, prin care a fost trimis în judecată, în stare de libertate inculpatul V C D, pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau alte violenţe, prevăzute de art. 193 alin 2 din Codul penal, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

De asemenea, s-a dispus începerea judecăţii în cauză.

La data de 30.08.2019 a fost depusă la dosar fişa de cazier judiciar a inculpatului( fila nr. 10).

Desfăşurarea cercetării judecătoreşti

Înainte de începerea cercetării judecătoreşti, la data de 20.09.2019, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova a reiterat cererea de constituire parte civilă în cauză cu suma de 1.020,53 lei, reprezentând cheltuielile de spitalizare a persoanei vătămate( filele 13-14 di) 

La termenul de judecată din data de 22.11.2019, după citirea actului de sesizare, persoana vătămată A Ş, şi-a modificat cuantumul pretenţiilor cu care s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale, în sensul măririi acestora la suma de 4000 de lei, reprezentând daune materiale.

La acelaşi termen de judecată, ulterior citirii actului de sesizare, instanța a adus la cunoștința inculpatului dispozițiile art. 374 alin. 4 Cod procedură penală raportat la art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, privind judecata în procedură simplificată, precum și soluțiile posibile ca urmare a acestei proceduri.

Fiind ascultat, inculpatul a arătat că solicită ca judecata să aibă loc conform procedurii simplificate, prevăzută de art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, recunoscând săvârșirea infracțiunii, atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective, astfel cum acestea au fost reținute în actul de sesizare.

Instanța a constatat că sunt întrunite condițiile procedurii recunoașterii învinuirii și a admis cererea formulată de către inculpat.

Ca urmare a admiterii cererii de judecare potrivit procedurii abreviate, pe latură penală nu au fost administrate alte probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere.

Astfel, cu privire la manifestarea de voinţă a inculpatului în sensul judecării cauzei potrivit procedurii speciale, instanţa reţine că unul dintre principiile care stau la baza procedurii penale, astfel cum este statuat în cuprinsul art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului îl constituie dreptul la judecarea în mod echitabil şi într-un termen rezonabil al cauzei, iar conform art. 3 lit. d din Convenţia europeană, referitor la drepturile persoanelor acuzate se prevede că acestea pot: „să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării”.

În atare situaţie, în prezenţa declaraţiei de recunoaştere a învinuirii, de însuşire a probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a solicitării de a fi judecat doar pe baza acestora, fără administrare de probatorii noi, ori de readministrare în mod nemijlocit de către instanţa de judecată a probatoriului din cursul urmăririi penale, inculpatul nu va putea reclama ulterior vătămarea drepturilor la un proces echitabil sau încălcarea dreptului la apărare (Cauza Brandstetter contra Austriei – hotărârea CEDO din 28 august 1991).

Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de 19.07.2018, in jurul orei 18:00, martora A E, soţia persoanei vătămate A Ş şi mătuşă a inculpatului V C D, se afla în grădina numitei I Geta, grădină situată în apropierea locuinţei sale, pentru a culege iarbă pentru animale.

La un moment dat, inculpatul V C D, care trecea pe drumul public, a observat-o pe martoră şi a început o discuţie contradictorie cu aceasta, în cadrul căreia şi-au adresat reciproc injurii, aspcte ce reise din depoziţia martorei A E.

Discuţia a degenerat şi inculpatul a pătruns în grădina respectivă cu scopul de a o agresa pe mătuşa sa, însă a fost impiedicat de martorul E I, prezent la faţa locului, astfel cum reiese din depoziţia martorului E I care se coroborează cu cele declarate de către martorii I I şi A E.

Deranjată de gestul inculpatului, martora A E a mers la domiciliul său, solicitându-i soţului său, persoana vătămată A Ş să vină la faţa locului.

Inculpatul V C D şi persoana vătămată A Ş locuiesc în com.Botoşeşti-Paia, sat Botoşeşti-Paia,  jud.Dolj şi sunt afini (soţia persoanei vătămate este mătuşa inculpatului). 

Între timp la faţa locului a venit, la solicitarea inculpatului, şi martorul I I.

Deranjată de cele întâmplate, persoana vătămată A Ş a luat asupra sa o furcă şi împreună cu soţia sa, martora A E, au mers în grădina numitei I Geta.

Aici, persoana vătămată i-a cerut inculpatului să părăsească imediat locul, căci în caz contrar „va băga furca în el!”.

În acel moment inculpatul i-a aplicat persoanei vătămate câteva lovituri cu palmele în zona feţei, lovituri în urma cărora aceasta din urmă a căzut la pământ. Inculpatul a continuat să o lovească pe persoana vătămată cu picioarele în zona toracelui, după care i-a smuls din mână furca. Imediat, a intervenit martorul  E I care i-a luat furca din mână inculpatului pentru a evita „ceva mai grav” şi a aruncat furca peste gard în curtea locuinţei sale.

Inculpatul a plecat de la faţa locului însoţit de I I, iar A Ş şi A E au mers la domiciliul lor de unde au sesizat prin SNUAU 112  organele de poliţie.

Starea de fapt anterior descrisă rezultă din declaraţiile martorilor A E, E I şi I I, care se coroborează cu declaraţia inculpatului de recunoaştere şi regret.

A doua zi după agresiune, întrucât persoana vătămată se simţea rău, a  solicitat o ambulanţă, în vederea acordării de îngrijiri medicale.

Persoana vătămată A Ş a fost transportată la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova unde a fost diagnosticat cu : politraumatism prin agresiune fizică, fracturi costale C5, C6, C8 hemitorace stâng, sindrom algic toracic, insuficienţă respiratorie manifestă, astfel cum reiese din înscrisul reprezentând bilet de ieşire din spital( fila 16 dup).

Persoana vătămată a rămas internată în această unitate spitalicească în Secţia Chirurgie toracică în perioada 20-24.07.2017.

Din certificatul medico-legal nr.1.../A2/25.07.2017 emis de IML Craiova, rezultă că A Ş a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce la data de 19.07.2017, prin lovire cu sau de corpuri dure şi care au necesitat spre vindecare 25-30 zile de îngrijiri medicale.

Totodată, din raportul de expertiză medico-legală cu examinarea persoanei nr.16/A1/16.01.2018 emis de IML Craiova rezultă că leziunile suferite de persoana vătămată A Ş nu mai necesită zile de îngrijiri medicale în afara celor acordate iniţial (25-30 zile).

Raportat la mijloacele de probǎ administrate în cauzǎ şi la poziţia procesualǎ de recunoaştere adoptatǎ de inculpat în şedinţa din data de 22.11.2019, instanţa constatǎ cǎ fapta existǎ, constituie infracţiune şi a fost sǎvârşită cu vinovǎţie de către acesta dincolo de orice îndoialǎ rezonabilǎ, aşa cum prevǎd dispoziţiile art. 396 alin. 2 Cod procedură penală.

În drept, fapta inculpatului V C D care, în data de 19.07.2017, pe un teren intravilan din comuma Botoşeşti-Paia, sat Botoşeşti-Paia, judeţul Dolj, cu intenţie, a lovit persoana vătămată A Ş cu palmele şi cu picioarele în zona feţei şi a corpului, cauzându-i acesteia leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 25-30 de zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de lovire sau alte violenţe, faptă  prevăzută de art. 193 alin. 2 din Codul penal.

Analizând latura obiectivă a infracţiunii de lovire sau alte violenţe, instanţa reţine că elementul material al infracţiunii îl reprezintă actele de violenţă aplicate persoanei vătămate, constând în lovirea acesteia cu palmele şi cu picioarele în zona feţei şi a corpului şi cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 25-30 de zile de îngrijiri medicale.

Fiind calificată drept o infracţiune de rezultat, fapta inculpatului a avut ca urmare imediată cauzarea unei suferinţe fizice asupra corpului persoanei, produsă prin lovire. Leziunea traumatică a constat în provocarea de leziuni, ce au necesitat pentru vindecare un număr de 25-30 de zile de îngrijiri medicale.

Legătură de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă din materialitatea activităţii desfăşurate efectiv de inculpat şi este dovedit prin coroborarea tuturor mijloacelor de probă aflate la dosarul cauzei.

Referitor la latura subiectivă a infracţiunii, inculpatul a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei directe, conform dispoziţiilor art.16 alin.3 lit. a) CP, întrucât acesta a prevăzut rezultatul faptelor sale şi au urmărit producerea lui prin săvârşirea faptei.

Individualizarea judecătorească a pedepselor

Reţinând vinovăţia inculpatului V C D, instanţa îl va condamna pentru infracţiunea săvârşită.

Întrucât inculpatul, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaşte şi le însuşeşte, declarând că recunoaşte şi regretă săvârşirea faptei reţinute în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova din data de 28 iunie 2019 dat în dosarul de urmărire penală numărul 6368/P/2019, instanţa va aplica prevederile art. 396 alineatul 10 din Codul de procedură penală republicat, astfel încât limitele de pedeapsă pentru infracţiunea săvârşită vor fi reduse cu o treime în cazul pedepsei închisorii spre care se va orienta instanţa, respectiv vor fi cuprinse între 4 luni, minimul special, şi 3 ani şi 4 luni.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 din actualul Cod penal, respectiv: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Inculpatul V C D are vârsta de ....ani, este divorţat, de ....

Pe parcursul procesului penal a avut o atitudine sinceră şi cooperantă, recunoscând şi regretând fapta comisă.

Deoarece cunoaşterea caracteristicilor unui infractor prezintă importanţă pentru determinarea gradului concret de pericol social al acestuia şi pentru stabilirea unei pedepse eficiente, instanţa de judecată a verificat situaţia antecedenţei penale a inculpatului V C D, iar din fişa de cazier judiciar a rezultat că acesta se află la prima încălcare a legii penale.

În ceea ce priveşte împrejurările în care a fost săvârşită fapta, instanţa reţine că activitatea infracţională a avut loc pe un teren viran din satul în care locuiau cele două părţi şi a avut ca punct de pornire o ceartă între inculpat şi mătuşa acestuia, soţia persoanei vătămate, astfel că inculpatul s-a aflat într-o stare de încordare faţă de urmările care s-au produs.

De asemenea, instanţa are în vedere faptul că persoana vătămată a venit la locul unde a avut loc altercaţia verbală înarmat cu o furcă, şi acesta aflându-se într-o stare de vădită tensionare.

Instanţa are în vedere disproporţia de forţe dintre cele două părţi, în acest sens fiind vizată vârsta înaintată a persoanei vătămate, acesta având la data agresiunii 66 de ani, faţă de inculpat care avea 47 de ani.

Or, atitudinea extrem de agresivă de care a dat dovadă inculpatul, în condiţiile în care acesta a iniţiat un conflict verbal cu mătuşa sa, martora A E, iar ulterior a încercat chiar agresarea sa, fapta nefiind finalizată prin intervenirea martorului E I, denotă faptul că inculpatul nu se teme de consecinţele faptelor sale.

Astfel, infracţiunea de lovire sau alte violenţe ocroteşte o valoare socială importantă – integritatea fizică sau psihică a persoanei; pericolul general al faptei este concretizat în limitele de pedeapsă prevăzute de lege (de la 6 luni la 5 ani).

De asemenea, instanţa va avea în vedere şi rezultatul produs în mod efectiv, ce s-a materializat în producerea de leziuni, ce au impus un număr de 25-30 de zile de îngrijiri medicale.

În favoarea inculpatului, instanţa va reţine atitudinea sinceră şi cooperantă de care acesta a dat dovadă pe parcursul procesului penal.

Având în vedere cele ce preced, se impune orientarea pedepsei către minimul prevăzut de lege.

Astfel, în baza art. 193 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin.2 şi 10 Cod procedură penală, instanţa va condamna pe inculpatul V C D, cercetat în stare de libertate,  la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe (persoană A Ş).

Referitor la modalitatea de executare, văzând condiţiile prevăzute de art.91 alin.1 Cod penal, instanţa apreciază că sunt întrunite condiţiile pentru a se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Astfel, pedeapsa aplicată inculpatului este de cel mult 3 ani închisoare (10 luni închisoare), acesta nu este recidivist, manifestându-şi acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii.

Ţinând cont de persoana infractorului astfel cum a fost relevată anterior, în condiţiile în care a colaborat cu organele judiciare, instanţa consideră că pedeapsa aplicată va fi în măsură să asigure reintegrarea sa socială deplină chiar fără executarea în regim de detenţie, reprezentând un ultim semnal de avertisment cu privire la conduita sa antisocială.

Instanţa consideră că sunt garanţii suficiente că inculpatul nu va mai comite alte infracţiuni, mai ales că autorităţile vor exercita un control strict asupra acestuia având ca scop reinserţia socială deplină, punând accentul pe conştientizarea de către acesta a gravităţii faptelor şi a importanţei valorilor sociale ocrotite de normele penale.

În consecinţă, în baza art. 91 Cod penal, instanţa va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92  alin. 1 şi 2 Cod penal, care se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art. 93 alin. (1) Cod penal coroborat cu art. 404 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga inculpatul  V C D ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Dolj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) Cod penal coroborat cu art. 404 alin. 2 Cod procedură penală, va impune condamnatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Dolj sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

De asemenea, prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii va fi în măsură să îl facă pe inculpat să-şi reevalueze poziţia faţă de valorile sociale ocrotite de legea penală astfel că, în baza art. 93 alin. (3) Cod penal coroborat cu art. 404 alin. 2 Cod procedură penală, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Dolj sau în cadrul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman”,, din Municipiul Craiova, jud. Dolj, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) raportat la art. 96 Cod penal, va atrage atenţia inculpatului asupra revocării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul nerespectării cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor pe durata termenului de supraveghere.

Acţiunea civilă

Sub aspectul laturii civile, instanţa constată că în şedinţa publică din data de 22.11.2019, după citirea actului de sesizare, persoana vătămată A Ş, şi-a modificat cuantumul pretenţiilor cu care s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale, în sensul măririi acestora la suma de 4000 de lei, reprezentând daune materiale.

De asemenea, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1.020,53 lei, reprezentând cheltuielile de spitalizare a persoanei vătămate( filele 13-14 di). 

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpatul a recunoscut în totalitate pretenţiile civile solicitate de către părţile civile şi a menţionat că este de acord cu plata acestora.

Conform art. 23 alin. 3 Cod procedură penală, în cazul recunoaşterii pretenţiilor civile, instanţa obligă la despăgubiri în măsura recunoaşterii.

Instanţa reţine că, potrivit art.1357 din Codul civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

Potrivit art. 19 alin. (1) C.proc.pen., acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale, iar potrivit art. 19 alin. (5) C.proc.pen., repararea prejudiciului material și moral se face potrivit dispozițiilor legii civile.

Astfel, pentru angajarea obligaţiei făptuitorului de despăgubire a victimei prin repunerea ei în situaţia anterioară este necesară îndeplinirea cumulativă a patru condiţii: existenţa unui prejudiciu, comiterea unei fapte ilicite, stabilirea legăturii de cauzalitate dintre aceasta şi consecinţele dăunătoare produse şi vinovăţia făptuitorului.

De esenţa răspunderii civile delictuale este cauzarea unui prejudiciu prin încălcarea drepturilor subiective sau a intereselor legitime ale unei persoane, condiţii obiective în absenţa cărora nu se poate stabili obligaţia de reparare în sarcina persoanei responsabile.

Vinovăţia, definită ca fiind latura subiectivă a răspunderii delictuale, are rolul de a delimita conduita care poate fi imputabilă făptuitorului, în vederea sancţionării sale, prin angajarea obligaţiei de despăgubire a victimei.

Pentru ca prejudiciul rezultat să fie susceptibil de reparare, trebuie să întrunească următoarele condiţii: să fie cert şi să nu fi fost încă reparat. Caracterul cert al prejudiciului presupune că acesta este sigur, atât în privinţa existenţei, cât şi cu privire la posibilităţile de evaluare. Este întotdeauna cert prejudiciul actual, deci cel deja produs la data când se pretinde repararea lui, de asemenea cel viitor, care, deşi nu s-a produs încă, este sigur că se va produce în viitor, el fiind astfel susceptibil de evaluare. Prejudiciul viitor - care este cert - nu se confundă cu prejudiciul eventual, care este lipsit de certitudine şi, deci, nu poate justifica acordarea de despăgubiri.

Condiţia ca prejudiciul să nu fi fost reparat trebuie înţeleasă în sensul scopului răspunderii civile delictuale, adică a înlăturării integrale a efectelor faptei ilicite şi, nicidecum, a obţinerii de venituri suplimentare faţă de paguba suferită.

Având în vedere faptul că latura civilă este guvernată de principiul disponibilităţii, instanţa nu are posibilitatea cenzurării manifestării unilaterale de voinţă a inculpatului, drept pentru care va admite în totalitate acţiunea civilă formulată de către părţile civile din cauză.

Astfel, în temeiul art. 397 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 20 si art. 23 alin.2 şi 3 Cod procedură penală, cu aplicarea art. 1357 Cod civil şi urm., instanţa va admite acţiunea civilă exercitată de către partea civilă A Ş şi va obliga inculpatul V C D la plata către partea civilă A Ş a sumei de 4000  lei, reprezentând daune materiale.

De asemenea, în baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 20 si art. 23 alin.2 şi 3 Cod procedură penală, cu aplicarea art. 1357 Cod civil şi urm., coroborat cu art. 320 din Legea numărul 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, instanţa va admite acţiunea civilă exercitată de către partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova şi va obliga inculpatul V C D la plata către partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova a sumei de 1020,53 lei, reprezentând daune materiale, sumă ce va fi actualizată cu indicele de indicele de inflaţie la data plăţii efective a debitului.

Cheltuieli judiciare

Având în vedere culpa procesuală, în temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, instanţa va obliga inculpatul V C D la plata sumei de 430 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat( din care suma de 130 lei este aferentă fazei de urmărire penală)

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 193 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin.2 şi 10 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul V C D, .., cercetat în stare de libertate,  la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe (persoană vătămată  A Ş).

În baza art. 91 Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92  alin. 1 şi 2 Cod penal, care se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art. 93 alin. (1) Cod penal coroborat cu art. 404 alin. 2 Cod procedură penală, obligă inculpatul  V C D ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Dolj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) Cod penal coroborat cu art. 404 alin. 2 Cod procedură penală, impune condamnatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Dolj sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) Cod penal coroborat cu art. 404 alin. 2 Cod procedură penală, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Dolj sau în cadrul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman”,, din Municipiul Craiova, jud. Dolj, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) raportat la art. 96 Cod penal, atrage atenţia inculpatului asupra revocării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul nerespectării cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor pe durata termenului de supraveghere.

Acţiunea civilă

În baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 20 si art. 23 alin.2 şi 3 Cod procedură penală, cu aplicarea art. 1357 Cod civil şi urm., admite acţiunea civilă exercitată de către partea civilă A Ş, cu domiciliul în comuna Botoşeşti – Paia, str. Bumbăceştilor, nr. 13, jud. Dolj, CNP 1510203163263.

Obligă inculpatul V C D la plata către partea civilă A Ş a sumei de 4000  lei, reprezentând daune materiale.

În baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 20 si art. 23 alin.2 şi 3 Cod procedură penală, cu aplicarea art. 1357 Cod civil şi urm., coroborat cu art. 320 din Legea numărul 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, admite acţiunea civilă exercitată de către partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova şi obligă inculpatul V C D la plata către partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova a sumei de 1020,53 lei, reprezentând daune materiale, sumă ce va fi actualizată cu indicele de indicele de inflaţie la data plăţii efective a debitului.

Cheltuieli judiciare

În temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, obligă inculpatul V C D la plata sumei de 430 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat( din care suma de 130 lei este aferentă fazei de urmărire penală)

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei .

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 06 decembrie 2019.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare