Fond funciar

ROMANIA

JUDECĂTORIA INEU, JUDEŢUL ARAD  OPERATOR 2826

DOSAR NR. ---/---/----

SENTINŢA CIVILĂ NR.

Şedinţa publică din 2 mai 2019

Instanţa constituită din:

Preşedinte

Grefier:

S-a luat în pronunţare cauza civilă formulată de către reclamanta N. A. în contradictoriu cu pârâţii Oraşul I., Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor I.şi Instituţia Prefectului judeţului Arad, având ca obiect fond funciar.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 24 aprilie 2019, acestea fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanţa, a stabilit termen pentru pronunţare pentru data 2 mai 2019, având nevoie de timp pentru a delibera.

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la această instanţă la data de 31.01.2019, reclamanta N A având CNP, cu domiciliul în localitatea, în contradictoriu cu pârâţii Oraşul I. prin Primar şi Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ineu ambele cu sedul în oraşul I, Arad şi Instituţia Prefectului judeţului Arad cu sediul în municipiul jud. Arad, a solicitat instanţei de judecată ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună: 1. obligarea Consiliului local al Oraşului I să întocmească şi să transmită documentaţia către Instituţia Prefectului în vederea emiterii Ordinului Prefectului în vederea atribuirii terenului în suprafaţă de 1214 mp, imobil înscris în CF nr., nr., cu titlu de teren aferent casei de locuit şi anexelor gospodăreşti.

A solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în fapt, a arătat că a fost chiriaşă conform Contractului de închiriere înregistrat cu nr., prelungit succesiv de mai multe ori. A mai arătat că, prin cererea nr. din 13.07.2007 adresată Primăriei Oraşului I a formulat o cerere de cumpărare a locuinţei fond de stat, din I. nr. 8, în care locuia în calitate de chiriaşă.

Cererea a fost aprobată, prin urmare, s-a emis Hotărârea nr. din 31.07.2008 în temeiul căreia s-a întocmit actul de vânzare-cumpărare nr. din data de 02.09.2018, pentru imobilul din I. jud. Arad.

Contractul de vânzare cumpărare a fost înscris în Cartea funciară veche nr., cu nr. top, actualmente Cartea funciară nr., conform încheierii nr. din 03.11.2008.

În anul 2017, conform Adresei nr., reclamanta s-a adresat Primăriei Oraşului I pentru a cumpăra terenul aferent construcţiei, cerere respinsă, cu motivarea că: „Suprafeţele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice aflate la data de 22.12.1989 în posesia acestora şi care depăşesc suprafaţa aferentă construcţiilor, rămân în proprietatea statului..., în acest sens în prezent, neputându-se da curs cererii.”

În anul 2018, a formulat o nouă cerere de atribuire a terenului în temeiul Legii nr. 18 din 1991, respectând art. 23 şi art. 36 din lege, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 231 din 2018, prin care se defineşte noţiunea de teren aferent construcţiei.

A mai arătat faptul că, pe terenul situat administrativ în localitatea I. este edificat un singur imobil, casa pe care reclamanta a folosit-o în calitate de chiriaş şi ulterior pe care a cumpărat-o, iar terenul folosit de reclamantă are suprafaţă de 1214 mp.

De asemenea, prin Hotărârea de aprobare a vânzării-cumpărării imobilului în temeiul Legii nr. 112 din 1995, conform Hotărârii nr., i s-a aprobat cumpărarea imobilului de la nr., care este situat pe terenul în suprafaţă de 1214 mp.

Drept consecinţă vocaţia reclamantei de a dobândi terenul este cea aferentă construcţiei deţinute, care conform înscrierilor de Carte funciară are o întindere de 1214 mp.

Arată că din înscrisurile aflate la dosarul cauzei se constată faptul că reclamanta este beneficiara unui act de atribuire a unei suprafeţe de teren prin care i s-a constituit un drept de folosinţă, prin Contractul de închiriere nr. 07.04.1992, construcţia aflată în proprietatea reclamantei a fost dobândită în baza unui contrat de vânzare cumpărare încheiat în anul 2008, iar construcţia există şi în prezent.

Având în vedere că reclamanta a avut posesia întregii suprafeţe de teren, din anul 1992 şi până în prezent, apreciază că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege pentru emiterea de către Prefectul judeţului a unui ordin pentru stabilirea dreptului de proprietate cu privire la curtea şi grădina aferentă casei de locuit achiziţionată în anul 2008.

Prin urmare, apreciază că refuzul de a se întocmi documentaţia emiterii Ordinului Prefectului este greşit şi se bazează pe raţionamente eronate.

În drept a invocat prevederile art. 54 din Legea nr. 18 din 1991.

În probaţiune a solicitat proba cu înscrisuri şi proba cu expertiză.

Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru conform prev. art. 42 din Legea 1/2000.

La data de 13.02.2019, pârâtul Oraşul I, reprezentat legal de Primarul oraşului, a depus întâmpinare fila 25, 27 dosar, prin care a solicitat respingerea cererii reclamantei ca fiind netemeinică şi nelegală, motivând că, între reclamantă şi Oraşul I s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. din data de 02.09.2008, pentru locuinţa situată în oraşul I. însă, conform contractului, terenul nu i-a fost atribuit.

Pârâtul a arătat faptul că, reclamanta face referire la art. 36 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, însă aceasta nu a avut şi nu are folosinţa de nici un fel, astfel că nu se încadrează în prevederile Legii nr. 18/1991, iar vânzarea nu s-a făcut conform Legii nr. 112/1995.

S-a mai arătat de către pârât faptul că, reclamantei i s-a închiriat, după care i s-a vândut doar construcţia fără teren. Cu toate că reclamanta vorbeşte când despre folosinţă, când despre atribuire, aceasta nu a beneficiat nici de atribuirea şi nici de folosinţa terenului.

În drept, a invocat prevederile art. 205 Cod procedură civilă.

Pentru soluţionarea cauzei s-au depus la dosar: împuternicire avocaţială f. 8, contract de închiriere nr. f. 9, adresa nr. 9984 din 02.07.2008 f. 10, Hotărârea nr. f. 11-12, contract de vânzare cumpărare nr. f. 13, încheierea nr. din 03.11.2008 f. 14, extras de Carte funciară nr. f. 15-16, adresa nr. din 14.11.2017 f. 17, cerere adresată Primăriei oraşului I f. 36, dovada d plată a impozitului pe clădiri şi teren f. 37-39, certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice nr. f. 43, cerere de amânare pentru imposibilitate de prezentare f. 44-47 dosar.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată în fapt că imobilul situat în I. şi înscris în CF (CF vechi), nr.top., compus din casă cu intravilan în suprafaţă totală de 1.214 mp, constituie proprietatea petentei asupra casei de locuit, respectiv proprietatea Statului Român asupra terenului (f.15).

Petenta a dobândit casa prin contractul de vânzare-cumpărare nr., conform Legii 112/1995, terenul rămânând în proprietatea statului (f. 13,11).

În cauză, pretenţia concretă a petentei este aceea de a i se atribui în proprietate, cu titlu gratuit, suprafaţa de 1.214 mp teren adiacent imobilului casă de locuit, despre care se afirmă că ar fi aferentă imobilului lor şi ocupată de construcţii anexă.

Dispoziţiile art. 36 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 se referă expres la titularii dreptului de folosinţă asupra terenurilor care fuseseră astfel atribuite înainte de anul 1989, situate în intravilanul localităţilor şi atribuite, potrivit legii, în folosinţă veşnică sau în folosinţă pe durata existenţei construcţiei ori cu ocazia cumpărării de la stat a unor locuinţe.

Or, terenul solicitat a fi atribuit gratuit de către petentă nu a fost niciodată dat, potrivit legii, în folosinţa petentei, iar potrivit art. 23 alin. 2 ind. 1 din Legea nr. 231/2018 „În cazul înstrăinării construcțiilor, suprafețele de teren aferente prevăzute la alin. (2) sunt cele convenite de părți la data înstrăinării, dovedite prin orice mijloace de probă, inclusiv declarații autentice de martori”, astfel că refuzul intimaţilor de atribuire în proprietate este justificat.

Împrejurarea că în realitate, există 1214 mp care ar fi utili petentei şi pe care se află edificate anexe gospodăreşti, nu justifică atribuirea în favoarea acesteia a suprafeţei de teren cu titlu gratuit.

Aşa cum rezultă şi din Decizia nr. 3/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în M. OF. nr. 142/24 februarie 2017, această suprafaţă poate fi însă cumpărată de petentă în măsura în care va dori să îşi extindă dreptul de proprietate.

Ca urmare, faţă de cele ce preced şi în temeiul textelor de lege menţionate, dar şi al art. 26 alin. 3 din Legea 112/1995 şi art. 37 din H.G. nr. 20/1996, instanţa va respinge acţiunea petentei ca neîntemeiată.

Potrivit art. 453, văzând că intimaţii nu au pierdut procesul, nu i se vor acorda cheltuieli de judecată petentei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Respinge acţiunea civilă formulată de petenta N A, cu domiciliul în şi cu domiciliul procesual ales în comuna G, str. N, judeţul T, la Av., în contradictoriu cu intimaţii Oraşul I prin Primar, Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor I cu sediul în şi Instituţia prefectului judeţului Arad cu sediul în Arad, , având ca obiect fond funciar.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu apel în 30 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria Ineu.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 02 mai 2019.

Preşedinte,Grefier,

Domenii speta

Spete similare