Lipsă calitate procesuală activă a organizației neguvernamentale în demararea unui litigiu fără a avea în domeniul de activitate protejarea monumentelor istorice

Astfel, uneori, legea atribuie calitate procesuală unor persoane, organizații, instituții sau autorități care, fără a justifica un interes personal, acționează pentru apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situații speciale sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general. Dar, potrivit art. 37 C.pr.civ. antecitat, pentru ca aceste persoane, organizații, instituții sau autorități să poată acționa pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale altor persoane sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes general sau de grup este necesar ca legea să le recunoască în mod expres legitimarea procesuală activă. Aceasta este situația în dosarul de față, unde reclamanta, în calitate de asociație neguvernamentală, constituită potrivit prevederilor O.G. nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, își întemeiază calitatea procesuală activă în sensul acționării pentru ocrotirea unui interes general, respectiv protejarea monumentelor istorice, activitățile și măsurile luate în acest sens constituind un interes public (art. 2 alin. 2 din Legea nr. 422/2001).

Totuși, pentru a putea exercita acțiunea civilă în temeiul acestei legi, este necesar ca legea să le recunoască în mod expres legitimarea procesuală activă, unor asociații precum reclamanta. Spre exemplu art. 20 alin. 6 din OUG nr. 195/2005 conferă legitimitate procesuală organizațiilor neguvernamentale care promovează protecția mediului, astfel, organizațiile neguvernamentale care promovează protecția mediului au drept la acțiune în justiție în probleme de mediu, având calitate procesuală activă în litigiile care au ca obiect protecția mediului.

Pe de altă parte, Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice nu conține nici o prevedere de genul celei anterior anunțate.

Art. 7 alin. 4 prevede că autoritățile administrației publice centrale de specialitate și instituțiile din subordinea acestora, precum și autoritățile administrației publice locale cooperează cu proprietarii monumentelor istorice, persoane fizice sau juridice, cu deținătorii și administratorii acestora, precum și cu instituțiile publice și organizațiile neguvernamentale din domeniul protejării monumentelor istorice și îi sprijină în condițiile legii.

Art. 13 pct. 2 lit. d prevede că procedura de clasare se declanșează de către direcțiile de cultură, culte și patrimoniu cultural național județene, printre altele și la cererea sau propunerea asociațiilor și fundațiilor legal constituite, cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice.

De asemenea, în cuprinsul Titlului III al legii sunt enumerate instituțiile și organismele de specialitate cu atribuții în protejarea monumentelor istorice, printre acestea fiind Ministerul Culturii și Cultelor, care potrivit art. 26 alin. 1 pct. 23 colaborează cu organizațiile neguvernamentale, în condițiile legii, la realizarea de programe și proiecte de protejare a monumentelor istorice.

După cum se poate observa, legea stabilește activitățile pe care o asociație sau organizație neguvernamentală din domeniul protejării monumentelor istorice le poate întreprinde, printre acestea nefiind acordat și dreptul de acțiune în justiție. Acest lucru nu intră în contradicție cu exercitarea de către asociație a activităților menționate la art. 10 din Statut, deoarece susținerea unei petiții sau a altor demersuri civice se poate realiza în afara cadrului judiciar, cum de altfel reclamanta a și făcut, prin exercitarea dreptului de petiționare către Primăria Municipiului Galați.

Prin urmare, instanța constată că în cauză nu sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 37 C.pr.civ., astfel reclamanta nu are calitate procesuală activă.

Mai mult, instanța reține că reclamanta nu justifică calitate procesuală și dintr-o altă perspectivă.

Potrivit art. 206 C.civ. intitulat „conținutul capacității de folosință” se prevede clar că persoana juridică poate avea orice drepturi și obligații civile, afară de acelea care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot aparține decât persoanei fizice. Persoanele juridice fără scop lucrativ pot avea doar acele drepturi și obligații civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit de lege, actul de constituire sau statut.

Or, este de observat că potrivit statutului său, reclamanta ASOCIAȚIA CIVICĂ _______, scopul acesteia este apărarea drepturilor omului, iar obiectivul acesteia este să contribuie la crearea unei comunități dinamice, cu oameni conectați la noua economie, ce își asumă rolul de cetățeni implicați și orientați spre viitor, în vederea depășirii, la Galați, a mediei europene pentru toți indicatorii de dezvoltare pe parcursul acestei generații.

În raport cu statutul asociației reclamante, instanța apreciază că nu se poate susține că aceasta ar avea interesul personal și direct și nici legitimare procesuală activă de a solicita luarea măsurilor pentru protejarea clădirii monument istoric Casa ___________ situată în _______. De altfel, în cuprinsul statutului nu se poate identifica că reclamanta ar avea ca scop al funcționării protecția monumentelor istorice.

Nu se poate susține în mod rezonabil că luarea măsurilor pentru protejarea clădirii monument istoric Casa _________ situată în _______________ este necesară, în sensul prevederilor art. 206 C.civ., pentru apărarea drepturilor omului (obiectivul asociației), deoarece aceste solicitări nu sunt în măsură a atinge acest scop al persoanei juridice și nici nu pot avea acest efect.

Este adevărat că printre activitățile pe care le poate întreprinde este și acela de susținere a petițiilor inițiate de cetățeni, însă instanța consideră că prin acest obiectiv nu se poate extinde calitatea asociației în formularea unor acțiuni în justiție cu privire la orice obiect ar avea o anume petiție. A raționa în acest sens ar însemna o înfrângere a principiului specialității capacității de folosință a persoanei juridice fără scop lucrativ, în sensul că  printr-o astfel de justificare, reclamanta ar putea exercita drepturi și și-ar asuma obligații civile care nu sunt în concordanță cu scopul stabilit prin lege, statut sau act constitutiv. Mai exact, deși reclamanta din prezenta cauză are ca scop apărarea drepturilor omului, dacă s-ar admite că ar avea calitate procesuală pentru inițierea de acțiuni în justiție cu privire la orice petiție cetățenească, indiferent de obiectul acesteia, s-ar lărgi, practic scopul asociației fără a exista vreo limită a specialității capacității de folosință.

Având în vedere considerentele expuse, instanța urmează să admită excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și să respingă cererea de emitere a unei ordonanțe președințiale ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Sentinţa civilă nr. 616/06.02.2020 a Judecătoriei Galați a rămas definitivă prin Decizia

civilă nr. 242/20.05.2020  a Tribunalului Galați, de respingere a apelului ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare