Ordonanță președințială. Stabilire program de vizită în favoarea tatălui minorului

Sentinţă civilă 557 din 26.08.2020


Cuprins pe materii: Ordonanță președințială

Index alfabetic:

Ordonanță președințială

Stabilire program de vizită minor

În concret, instanţa apreciază că în cauză există urgenţă atât prin prisma cererii reclamantului, în condiţiile în care din probatoriul administrat în cauză rezultă că între părinţii minorei, respectiv între părţile din prezentul dosar, există o ruptură evidentă, care însă nu trebuie să afecteze relația minorei cu părinţii săi, părțile trebuie să depună eforturi pentru a colabora în mod eficient în interesul superior al copilului.

Art. 997 alin.1 din Codul de procedură civilă

Judecătoria Liești, secția civilă,  Sentința civilă  nr. 557 din data de 26.08.2020, dosar nr. xxx

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Lieşti reclamantul AN  în contradictoriu cu pârâta AC I, a solicitat instanței, pe calea ordonanței președințiale, pronunțarea unei hotărâri prin care să se stabilească provizoriu domiciliul minorei AD, născută la data de XXX la domiciliul reclamantului, până la soluționarea dosarului nr. xxx și în subsidiar încuviințarea de a avea legături personale cu minora, cu cheltuieli de judecată.

În motivare a arătat reclamantul că a avut o relație de concubinaj cu pârâta până în vara anului 2019. Din această relație a rezultat minora AD, născută la data de XXX, în prezent în vârstă de 8 ani.

De la nașterea minorei părțile au locuit în Focșani iar părinții reclamantului au contribuit la îngrijirea minorei.

Pârâta a părăsit domiciliul comun în data de ....2019 împreună cu minora, pârâta dezvoltând o altă relație cu un bărbat.

Din cauză faptului că pârâta îi interzice să aibă legături cu minora a promovat pe rolul Judecătoriei Liești o cerere pe calea dreptului comun prin care a solicitat pronunțarea unei hotărâri în vederea exercitării autorității părintești în comun de către ambii părinți, stabilirea domiciliului minorei la domiciliul reclamantului și obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorei.

Până la judecarea cauzei înregistrată cu nr. xxx reclamantul a arătat că nu poate lua legătura cu minora. În acest sens a apelat la DGASPC Vrancea care l-a îndrumat tot către o instanță de judecată.

A mai arătat reclamantul că mama sa a fost sunată de către numitul AS, tatăl vitreg al pârâtei care locuiește în comuna ........, județ Vrancea care a povestit că în data de .........2020 a asistat la un episod violent generat de către concubinul pârâtei. AS ar fi fost agresat de către concubinul pârâtei pentru că a sărit în apărarea minorei  care era certată de către același concubinul. Evenimentul s-ar fi sfârșit după ce organele de poliție au fost chemate la fața locului.

Reclamantul consideră că minora se află într-o situație în care îi este periclitată stabilitatea emoțională și integritatea fizică, fiind supusă la rele tratamente din partea concubinului pârâtei. Mai mult minora este lăsată în grija tatălui concubinului pe timpul cât pârâta este plecată la muncă, acestea fiind angajată la SC XXX Focșani.

Dacă domiciliul minorei ar fi stabilit la reclamant, minora ar rămâne în grija bunicilor paterni, în perioada în care reclamantul ar fi la serviciu..

În final reclamantul a arătat că sunt îndeplinite condițiile pentru admiterea cererii formulate cu aplicarea dispozițiilor privind ordonanța președințială.

Pârâta, legal citată nu  a depus întâmpinare dar s-a prezentat la termenele de judecată fiind asistată de av. ales.

Sub aspectul probatoriului, la termenul de judecată din data de 18.08.2020 instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, proba testimonială cu martorul AS pentru reclamant și martorul AX pentru pârâtă, a dispus audierea minorei în camera de consiliu,  proba cu efectuarea anchetelor sociala la domiciliile părților, considerând aceste probe ca fiind utile, pertinente şi concludente şi putând duce la soluţionarea procesului, în temeiul art. 255 alin. (1) Cod procedură civilă coroborat cu art. 258 Cod procedură civilă.

Instanța a luat act că reclamantul nu a mai insistat la proba cu interogatoriul pârâtei.

În data de 18.08.2020, în cameră de consiliu, instanța a procedat la ascultarea minorei AD.

La dosarul cauzei au fost depuse referatele întocmite în urma anchetelor sociale efectuate la locuințele părților.

La termenul de judecată din data de 25.08.2020 au fost audiaţi martorii AS și AX.

Analizând cererea, prin prisma susţinerilor părţilor, a probatoriului administrat şi a dispoziţiilor legale incidente în cauza, instanţa reţine următoarele:

În fapt, instanța reține că părțile au avut o relație de concubinaj în urma căruia s-a născut minora AD la data de ..........2012. Părțile s-au despărțit în luna septembrie 2019 când pârâta a plecat din locuința comună din cauza neînțelegerilor ivite între aceștia.

La interpelarea instanței, pârâta a declarat la termenul de judecată din .........2020 că îi dă voie minorei să aibă legături cu reclamantul însă numai în prezența sa pentru că acesta influențează minora în mod negativ, cu titlu de exemplu îi spune că mama îi va pune otravă în mâncare. A mai arătat aceasta că nu este de acord să lase minora la domiciliul tatălui, din Focșani.

Martorul AS a declarat că este tatăl vitreg al pârâtei. Pârâta s-a mutat în satul Hanu Conachi la concubinul său care în prezent se află la muncă în Londra. Pârâta locuiește cu tatăl concubinului. Consideră că are condiții foarte bune de trai. Obișnuiește să meargă în vizită la pârâtă, în satul ........ Cunoaște că în perioada în care pârâta locuia în ........ cu minora reclamantul venea la ușa acestora și făcea scandal. Nu cunoaște dacă pârâta îi permite reclamantului să viziteze minora. În perioada în care părțile locuiau împreună, reclamantul avea un comportament corespunzător față de minoră. În același timp concubinul pârâtei se poartă frumos cu minora. Martorul a mai precizat că s-a certat cu concubinul pârâtei, de față fiind și minora dar care nu a avut nicio reacție. În aceea împrejurare concubinul pârâtei l-a lovit și a chemat poliția.

Martorul AX a declarat că locuiește pe aceeași stradă cu pârâta. Nu a văzut ca la domiciliul pârâtei din satul ......... să fie ceartă și scandal. Concubinul pârâtei are un comportament corespunzător față de minoră, se plimbă cu aceasta de mână. Nu cunoaște dacă tatăl minorei este lăsat sau nu să viziteze minora și nici care sunt condițiile în care pârâta și minora locuieșc. Nu a intrat niciodată în casa acestora.

Fiind audiată în camera de consiliu, minora AD a arătat că locuiește cu mama și cu bunicul în comuna ..........., satul ........., județ Galați. Tatăl său locuiește în ..........., unde a stat și ea fiind înscrisă la o școală din ............. În vara anului trecut s-a mutat din .......... pentru că tatăl său consuma băuturi alcoolice și se lua de mama sa și făcea „circ și panaramă„. Mama nu îi dă voie să vorbească cu tatăl său pentru că îi bagă prostii în cap. Ascultă doar ce îi spune mama sa. Îi este dor de tatăl său însă preferă să locuiască cu mama sa. Își dorește să se plimbe cu tatăl său. Mama i-a promis că dacă nu va avea emoții în fața doamnei judecător îi va cumpăra jucării. Își aduce aminte că la un moment dat, când locuia în ........... cu mama sa, tatăl le stresa, pentru că venea și apăsa pe sonerie.

Din referatul de anchetă socială efectuat de către Primăria comunei ........... cu privire la locuința pârâtei  instanța reține că  acesta locuieşte la familia lui XXX. Fiul domnului XXX, este plecat în Anglia și realizează un venit de aproximativ 2000 Lire. Imobilul în care locuiește pârâta este formată din patru camere și anexe și oferă condiții corespunzătoare de locuit.

Din referatul de anchetă socială efectuat de către Primăria ........ la locuința reclamantului, instanța reține că sunt condiții materiale de creștere a minorei. Reclamantul a declarat inspectorilor sociali că pârâta nu îi dă voie să aibă legături cu minora. Reclamantul își dorește păstrarea unei legături firești cu minora și să se implice în viața fiicei sale în vederea dezvoltării armonioase a acesteia. A mai declarat reclamantul că a încercat să participe financiar la creșterea și îngrijirea minorei însă pârâta refuză orice ajutor.

Mai reține instanța că la data de .....2020, reclamantul AN în contradictoriu cu pârâta AC  a formulat şi o acţiune de fond înregistrată pe rolul Judecătoriei Lieşti sub nr. ........, solicitând pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună exercitarea autorității părintești în comun cu privire la minora AD, stabilirea domiciliului minorei la locuința reclamantului și obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreținere.

În drept, potrivit art. 997 alin.1 din Codul de procedură civilă „ Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.

Potrivit alin. 5 „pe cale de ordonanţă preşedinţială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond şi nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt”.

Ordonanţa preşedinţială, prin esenţa ei, astfel cum este reglementată, reprezintă o procedură specială prin care legea îngăduie să se dea o rezolvare vremelnică şi fără prejudecarea fondului unor cazuri al căror caracter urgent nu îngăduie să se aştepte desfăşurarea procedurii de drept comun.

Dispoziţiile art. 997 din Codul de procedură civilă invocate drept temei al cererii, prevăd necesitatea îndeplinirii cumulative a condiţiilor privind urgenţa măsurii ce se solicită a fi luată de instanţă, neprejudecarea fondului dreptului şi caracterul vremelnic al măsurii ordonate.

Referitor la urgenţă, instanţa reţine că legiuitorul nu defineşte acest concept, ci doar indică situaţiile ce pot face necesară o intervenţie a justiţiei şi anume, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara sau pentru înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul executării. Mai mult, condiţia urgenţei trebuie apreciată şi în considerarea intervalului de timp scurs de la producerea faptului prejudiciabil şi până la introducerea cererii de ordonanţă preşedinţială.

În concret, instanţa apreciază că în cauză există urgenţă atât prin prisma cererii reclamantului, în condiţiile în care din probatoriul administrat în cauză rezultă că între părinţii minorei, respectiv între părţile din prezentul dosar, există o ruptură evidentă, care însă nu trebuie să afecteze relația minorei cu părinţii săi, părțile trebuind să depună eforturi pentru a colabora în mod eficient în interesul superior al copilului.

Condiţia neprejudecării fondului presupune soluţionarea cererilor din prezentul dosar în baza verificării şi constatării existenței unei aparențe de drept, fără a se stabili măsuri care presupun soluţionarea definitivă a fondului.

Faţă de situaţia de fapt existentă în speţă, instanţa apreciază că această condiţie este îndeplinită.

Reclamantul a solicitat instanţei să dispună până la soluţionarea dosarului xxx, ca locuinţa minorei AD să fie stabilită la domiciliul reclamantului iar în subsidiar, în cazul în care se va considera că această solicitare nu este întemeiată, să se încuviinţeze ca reclamantul, să aibă legături personale cu minora prin luarea copilului la domiciliul tatălui după un program anume stabilit.

În ceea ce privește aparenţa de drept, aceasta este în favoarea părţii care, în condiţiile unei sumare analizări a situaţiei de fapt pe care se grefează ordonanţa preşedinţială, este preferabilă din punct de vedere legal.

Având în vedere întregul probatoriu administrat în cauză, instanţa apreciază că nu se impune schimbarea mediului în care locuiește în prezent minora. Minora dezvoltă un puternic atașament față de mamă. Instanța are în vedere că în discuție este vorba despre o fetiță în vârstă de 8 ani care chiar dacă simte lipsa tatălui, mama îi poate oferi momentan o mai mare stabilitate afectivă. Deși din discuțiile cu minora a rezultat că îi este dor de tatăl său totuși relația cu acesta este slăbită tocmai din cauza certurilor dintre părinți la care a fost nevoită să asiste. Minora îl consideră pe tatăl său principalul vinovat de destrămarea familiei, având în vedere că a precizat că făcea „scandal și panaramă „ și că obișnuia să consume băuturi alcoolice.

Minora se simte în siguranță alături de mama sa. În egală măsură se poate observa și o influență negativă a mamei, pârâta din cauză, asupra minorei cu privire la reclamant. Pârâta trebuie să înțeleagă faptul că poate contribui la dezvoltarea în viitor al unui adult echilibrat sau al unui adult cu diferite suferințe și traume. Pârâta ar trebui să înțeleagă că minora are doi părinți și nu doar unul singur și că deși relația dintre părinți s-a destrămat relația tată-fiică va rămâne toată viața.

Instanța, așa cum s-a mai arătat, consideră că nu se impune stabilirea domiciliului minorei la locuința reclamantului însă se impune stabilirea unui program de vizitare în favoarea reclamantului. Acest program de vizită poate da șansa reclamantului să își îmbunătățească relația cu fiica sa și în egală poate da șansa minorei să își aducă aminte că are doi părinți care o iubesc necondiționat.  Faptul că reclamantului nu i se permite să aibă legături cu minora nu poate fi decât o piedică în dezvoltarea echilibrată a minorei. Chiar dacă pârâta nu este de acord cu luarea minorei la domiciliul reclamantului pentru că acesta încearcă influențarea minorei, totuși din probatoriul administrat în cauză rezultă că acesta beneficiază de condiții foarte bune de locuit iar influențarea minorei pare că se realizează de către pârâtă și nu de către reclamant.

Instanța atrage atenția părților că minora are dreptul de a avea doi părinți pe care trebuie să fie lăsat să îi iubească fără frică sau fără a se simți vinovat față de celălalt părinte, de a dezvolta în mod independent o relație de calitate cu fiecare dintre cei doi părinți, de a nu fi expus la discuțiile în contradictoriu purtate de părinți, respectiv de a nu fi pus să aleagă care dintre cei doi părinți are dreptate, de a nu fi expus la comentarii sau comportamente negative din partea unui părinte cu privire la celălalt părinte, de a fi protejat de remarci alienatoare cu privire la celălalt părinte, precum și de atitudini care îl desconsideră pe celălalt părinte și de a fi obligat să spioneze pe celălalt părinte sau noua familiei a celuilalt părinte.

Cât priveşte caracterul vremelnic al măsurilor solicitate, instanţa reţine că acesta presupune, pe de o parte, conţinutul reversibil al acestora şi pe de altă parte, durata limitată temporar, condiţie îndeplinită în prezenta cauză, având în vedere că măsurile urmează a fi dispuse numai  pe o perioadă limitată de timp respectiv până la soluţionarea definitivă a dosarului de fond nr. xxx înregistrat pe rolul Judecătoriei Lieşti.

In consecință, insatnța a admis în parte  acţiunea civilă având ca obiect „ordonanţă preşedinţială ” formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta și pe cale de consecinţă a admis capătul de cerere  „stabilire program de vizitare minora„ .