Deschidere procedură adopție

Împrejurarea că minorii se află de o lungă perioadă de timp în plasament la un asistent maternal și că ei nu doresc schimbarea mediului familial actual, fiind puternic legați afectiv de asistentul maternal la care locuiesc încă de la naștere, nu poate justifica, numai prin ea însăși, respingerea unei cereri de deschidere a procedurii de adopție, pe considerentul că aceasta ar avea ca finalitate o traumatizare a copiilor care vor fi puși în situaţia de a renunța la familia substitutivă. Având în vedere că familia asistentului maternal este doar una substitutivă, că asistentul maternal nu și-a exprimat dorința de a-i adopta pe minori, că măsura plasamentului are doar un caracter temporar, iar, odată copiii ajunși la vârsta majoratului, măsura va înceta de drept, că există chiar, posibilitatea ca,  oricând, măsura de protecție să fie modificată și mai înainte de acest moment, din diferite motive, eventuala adopție a copiilor ar fi de natură a le asigura creșterea, îngrijirea și dezvoltarea într-un mediu familial cu adevărat stabil și permanent. Deschiderea procedurii de adopție nu presupune modificări ale măsurii de protecție de care beneficiază la acest moment copiii, ceea ce înseamnă că aceștia se vor bucura în continuare de stabilitatea emoțională şi materială cu care sunt obișnuiți în familia substitutivă, măsura urmând a fi modificată doar în situația în care minorii ar fi încredințați unei alte familii pentru adopție, lucru ce nu va fi posibil decât dacă atitudinea copiilor față de potențiala adopție va fi una pozitivă.

Decizia civilă nr. 11/A din 27.01.2021 a Curții de Apel Galați

Prin decizia civilă nr. ... a Curții de Apel ..., pronunțată în dosarul nr. ..., a fost admis apelul declarat de apelanta-reclamantă ... împotriva sentinței civile nr. ... pronunțată de Tribunalul G, a fost schimbată în tot sentința apelată și în rejudecare, a fost admisă cererea formulată de reclamanta ... și s-a dispus deschiderea procedurii adopției interne pentru minorii ... şi ..., instanța stabilind totodată ca drepturile şi obligațiile părinteşti în ceea ce îi privește pe cei doi minori să fie exercitate, respectiv, îndeplinite, de către Președintele Consiliului județului ...

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că, prin sentința civilă  nr. ... pronunțată de Tribunalul G, a fost respinsă ca nefondată cererea de deschidere procedură de adopție formulată de petenta ... în contradictoriu cu intimații ... şi Președintele Consiliului județean ...

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că petenta .. a solicitat să se dispună deschiderea procedurii adopției interne pentru cei doi minori care sunt în atenția sa încă de la naștere motivat de faptul că aceștia au beneficiat de măsuri de protecție și că până în prezent nici părinții și nici alte rude nu s-au interesat de situația lor.

În concret, în referire la minorul, ..., petenta a precizat că acesta se află în plasament la asistent maternal profesionist, ..., din data de ..., în baza Dispoziției nr. ... S-a dispus demararea procedurii de adopție, dar aceasta nu s-a finalizat în mod favorabil.

În referire la minora, ..., petenta a precizat că aceasta se află în plasament la asistent maternal profesionist, ..., din data de ..., în baza  CPC nr. ... S-a dispus demararea procedurii de adopție, dar aceasta nu s-a finalizat în mod favorabil.

De la data instituirii acestor măsuri şi până în prezent, minorii nu au fost vizitați de părinți sau de rudele apropiate.

S-a încercat informarea şi consilierea mamei cu privire la procedura şi efectele adopției, dar nu s-a reușit. Există informații că mama ar fi decedată, dar fără o confirmare oficială.

Rudele identificate, nu doresc să se implice în creșterea şi educarea minorilor.

Având în vedere situaţia de fapt expusă, faptul că intimata, dar şi familia extinsă (membrii care au fost identificați) nu doresc să-şi asume responsabilitatea creșterii şi educării minorilor, faţă de concluziile planului individualizat de protecţie din care rezultă că obiectivul general stabilit pentru minori este adopția internă, petenta a solicitat admiterea cererii, deschiderea procedurii adopției interne şi delegarea drepturilor şi obligaților părinteşti către Președintele Consiliului județului ...

În dovedirea cererii petenta a solicitat administrarea probei cu acte.

Prin adresa nr. ... Președintele Consiliului județului ..., în calitate de reprezentant legal al minorilor, a consimțit la deschiderea procedurii adopției interne.

La data de ..., instanţa a procedat la ascultarea minorilor ocazie cu care s-a constatat că nu sunt de acord cu o eventuală schimbare a mediului familial actual.

D-na ..., asistentul maternal la care se află minorii, a declarat că nu intenționează să adopte.

Analizând şi coroborând întreg materialul probator administrat în cauză, Tribunalul a reținut că din certificatele de naștere, depuse la dosar, rezultă că ... este născut la data de ... Are 13 ani la data soluționării prezentei cereri. Minora, ... este născută la data de ... şi are aproape 12 la data prezentei.  Ambii copiii au ca părinți pe Natural şi pe ...

Conform Dispoziției nr. ..., minorul ... se află în plasament la asistent maternal profesionist, ..., de aproape 13 ani.

Potrivit CPC nr. ..., minora ... se află în plasament la asistent maternal profesionist, ..., de peste 11 ani.

Pentru ambii minori s-a inițiat procedura de adopție, dar acest demers nu s-a finalizat în mod favorabil.

Perioada lungă de timp, în care minorii s-au aflat sub autoritatea d-nei ..., de peste 10 ani, a determinat instanţa să prezume nașterea şi existenţa unor relații de substanță între copiii şi familia asistentului maternal.

Potrivit art. 28 alin.1 lit. d din Legea nr. 273/2004, deschiderea procedurii de adopție poate fi dispusă dacă planul individualizat de protecţie, are ca finalitate adopția, iar părinţii şi rudele de până la gradul IV, au fost dezinteresate, timp de un an faţă de copil. Totodată, după instituirea măsurii de protecţie, rudele identificate, trebuie să declarare în scris, că nu doresc să se ocupe de minore, iar această declarație să nu fie retrasă în termen de 30 zile.

Potrivit art. 92 din Legea nr. 273/2004, la judecarea cererii referitoare la deschiderea procedurii adopției copilului, a cererii de încredințare în vederea adopției, a cererii de desfacere a adopției, precum şi a cererii privind nulitatea adopției, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie, iar la încuviințarea adopției copilului care a împlinit vârsta de 10 ani acestuia i se va solicita consimțământul.

În referire la poziția copiilor, cu privire la deschiderea procedurii adopției, tribunalul a reținut că minorii au peste 10 ani şi nu sunt de acord cu deschiderea procedurii adopției. Chiar dacă au fost consiliați, chiar dacă au înțeles semnificația acestui demers, instanţa a reținut că minorii nu doresc schimbarea mediului familial.

În sensul principiilor enumerate de Legea nr. 272/2004, instanţa este obligată să efectueze demersuri pentru menținerea copilului în familie (de origine sau extinsă).

În acest sens, organele implicate în aplicarea Legii nr. 272/2004 şi 273/2004, au obligaţia să efectueze demersuri reale şi serioase, să se implice activ şi pozitiv,  pentru a asigura menținerea minorului în familie.

Familia asistentului maternal este o familie substitutivă, cu care minorii dezvoltă relații de substanță şi afecțiune.

În condițiile în care familia de plasament, respectiv asistentul maternal, a declarat că nu intenționează să adopte minorii, deschiderea procedurii adopției, ar avea ca finalitate o nouă traumatizare a copiilor, puși în situaţia de a renunța şi la familia substitutivă.

Între dreptul minorilor de a avea o familie prin adopție şi dreptul acestora de a rămâne în familia asistentului maternal, prin păstrarea unor legături cu aceasta din urmă, primează principiul menținerii în familia substitutivă, această soluție fiind în concordanță cu dorința şi opțiunea minorilor.

Nu este în interesul copiilor să fie supuși unor proceduri cu care nu sunt de acord (întâlniri cu potențiale familii adoptatoare, încredințări în vederea adopției, un eventual refuz al potențialilor adoptatori) să treacă prin emoția separării de asistentul maternal profesionist.

Fișele de evaluare psihologică, fișele de consiliere  a copiilor evidențiază că aceștia au  capacitatea de a lua singuri decizii. Această capacitatea de a lua decizii a condus instanţa de fond la concluzia că minorii au fost în măsură să aprecieze în mod valabil asupra interesului lor.

Starea emotivă şi dependența prezumată faţă de asistentul maternal, la care se află de peste 10 ani, coroborate cu vârsta copiilor, cu emoțiile specifice pe care le implică procedura adopției, au condus la concluzia, că deschiderea procedurii adopției nu este în interesul acestora.

Având în vedere că instanţa nu poate fi ghidată decât de interesul copilului, că acest interes nu este satisfăcut prin deschiderea procedurii adopției, în baza art. 28 din Legea 273/2004, Tribunalul a reținut că procedura de deschidere a adopției nu poate continua în mod valabil, soluția fiind aceea de respingere a cererii deduse judecății.

Împotriva sentinței civile nr. ... a Tribunalului G a declarat apel reclamanta.

Apelanta a reluat, în cuprinsul motivelor de apel, situația de fapt prezentată și prin cererea de chemare în judecată și a susținut că în mod eronat prima instanță a concluzionat în sensul că minorii au fost în măsură să aprecieze în mod valabil asupra interesului lor atunci când, cu ocazia audierii, s-au opus deschiderii procedurii de adopție. În acest sens, a solicitat să se aibă în vedere că minorul ... suferă de retard mental moderat, tulburare hiperkinetică și este încadrat în grad de handicap accentuat astfel că nu își poate exprima opinia cu privire la situația sa.

Pe de altă parte, apelanta a solicitat să se aibă în vedere că măsura plasamentului la asistent maternal de care beneficiază în prezent minorii este doar temporară și că, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. 1 lit. b din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, planul individualizat de protecție are ca finalitate adopția dacă după instituirea măsurii de protecție specială au trecut 6 luni, iar părinții firești ai copilului și rudele acestuia până la gradul al patrulea care au putut fi găsite nu colaborează cu autoritățile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului în familie.

Față de aceste considerente, apelanta a solicitat să se aibă în vedere că, deși minora ... a declarat că nu dorește să locuiască cu o altă familie, ci doar cu asistentul maternal, familia asistentului maternal este doar una substitutivă. Copiii vor putea beneficia de protecția acesteia doar până la dobândirea capacității depline de exercițiu sau cel mai târziu până la vârsta de 26 de ani, ulterior urmând a se dispune încetarea măsurii plasamentului, astfel că este evident că deschiderea procedurii de adopție este o măsură care servește mult mai bine interesului superior al minorilor, simpla împrejurare că aceștia manifestă o temere firească față de posibilitatea schimbării mediului în care au fost crescuți nefiind de natură a justifica prin ea însăși respingerea acțiunii deduse judecății.

Apelanta a mai arătat că minorii vor fi luați din familia asistentului maternal doar dacă se constată că acest lucru este în interesul lor și numai după identificarea unei familii cu care copiii să se potrivească și pe care să o accepte. Adopția se realizează în mai multe etape, primul pas fiind deschiderea procedurii și apoi identificarea unei familii apte să adopte care răspunde nevoilor minorilor, urmată de stabilirea compatibilității dintre copii și familia adoptatoare.

Întregul proces se desfășoară într-o perioadă relativ îndelungată de timp în care serviciile de specialitate din cadrul ... vor monitoriza și vor întocmi rapoarte în care se vor consemna concluziile cu privire la compatibilitatea dintre copii și adoptatori.

Apelanta a mai precizat că în faza deschiderii procedurii adopției nu se vor produce modificări în ceea ce privește măsura de protecție specială de care beneficiază în prezent minorii, asistentul maternal urmând a participa la primele întrevederi dintre copii și potențiala familie adoptatoare astfel încât schimbarea să se producă treptat, fiind satisfăcută în felul acesta nevoia de confort, securitate și încredere emoțională a copiilor.

Măsura de protecție specială se va schimba numai în momentul în care minorii vor fi încredințați spre adopție etapă ce va fi parcursă numai dacă atitudinea copiilor față de potențiala adopție va fi pozitivă.

În consecință, reclamanta a solicitat admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată.

În cauză nu a fost formulată întâmpinare.

Analizând hotărârea instanței de fond prin prisma criticilor formulate prin motivele de apel, Curtea a reținut că, așa cum rezultă din certificatele de naștere depuse la dosar, minorul ...,  născut la data de ..., și minora ..., născută la data de ..., sunt copiii pârâtei ..., tatăl fiind necunoscut.

Situaţia minorilor a intrat în atenția ... încă de la naștere, pârâta ... solicitând pentru fiecare dintre aceștia, instituționalizarea lor întrucât nu are posibilitatea de a-i crește.

Astfel, pentru minorul ..., prin Dispoziția nr. ...,  s-a instituit măsura plasamentului în regim de urgență, la asistent maternal profesionist ..., măsură care, la scurt timp, a fost înlocuită cu măsura plasamentului în regim de urgență la asistent maternal profesionist ..., prin Dispoziția nr. ... Ulterior, prin sentința civilă nr. ..., măsura plasamentului în regim de urgență a fost înlocuită cu măsura plasamentului la același asistent maternal.

În ceea ce o privește pe minora ..., față de aceasta a fost instituită măsura de protecție a plasamentului la asistent maternal profesionist ..., tot imediat după naștere, prin hotărârea CPC nr. ...

Prin urmare, de la naștere, copiii se află în familia asistentului maternal, de atunci și până în prezent, nici mama acestora și nici un alt membru al familiei extinse neexprimându-și dorința de a-și asuma creșterea și educarea lor.

 Față de această situație și având în vedere concluziile planului individualizat de protecţie din care rezultă că obiectivul general stabilit pentru minori este adopția internă, petenta a solicitat de mai multe ori, pe parcursul timpului, deschiderea procedurii adopției interne a copiilor.

Astfel, pentru minorul ... s-a dispus deschiderea procedurii de adopție prin sentința civilă nr. ..., iar pentru minora ..., prin sentința civilă nr. ... Întrucât nu a fost identificată nicio familie potențial adoptatoare care să fie compatibilă cu particularitățile de vârstă și de sănătate ale celor doi minori, prin sentința civilă nr. ... s-a dispus din nou deschiderea procedurii de adopție, însă și efectele acestei hotărâri au încetat de drept fără a fi identificată o familie potențial adoptatoare pentru cei doi copii.

Din actele dosarului rezultă dincolo de orice dubiu că pe perioada instituționalizării celor doi minori, aceștia nu au fost vizitați niciodată de mama lor sau de un alt membru al familiei extinse, în urma demersurilor efectuate de reclamantă constatându-se că reintegrarea lor în familia naturală nu este posibilă deoarece nimeni din familie nu dorește să își asume responsabilitatea creșterii și educării lor.

Așa cum s-a arătat deja, conform Planului Individualizat de protecţie, pentru minori a fost stabilită, ca finalitate, adopția internă și, cum niciuna dintre procedurile care au fost deschise până acum nu s-a finalizat întrucât nu a putut fi identificată o familie compatibilă cu copiii, reclamanta a întreprins acest nou demers judiciar, demers pe care Curtea l-a apreciat ca fiind în mod evident în interesul minorilor.

În drept, Curtea a reținut că, potrivit art. 32 alin. 1 din Legea nr. 273/2004 (forma în vigoare la data înregistrării cererii), încuviințarea deschiderii procedurii adopției interne se face numai dacă:

a) planul individualizat de protecţie are ca finalitate adopția internă;

b) sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 28 sau, după caz, cele prevăzute la art. 29;

c) părinţii copilului sau, după caz, tutorele își exprimă consimțământul la adopție, în condițiile legii. Dispozițiile art. 8, precum şi prevederile legale care reglementează situațiile speciale privind consimțământul părinților se aplică în mod corespunzător.

Potrivit art. 28 alin. 1 din Legea nr. 273/2004, planul individualizat de protecţie, astfel cum este acesta reglementat de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, are ca finalitate adopția internă dacă:

a) după instituirea măsurii de protecţie specială a trecut un an şi părinţii firești ai copilului, în grija cărora acesta nu a putut fi lăsat din motive neimputabile părinților, precum şi rudele până la gradul al patrulea ale acestuia, care au putut fi găsite, nu realizează niciun demers pentru reintegrarea sau integrarea copilului în familie;

b) după instituirea măsurii de protecţie specială au trecut 6 luni şi părinţii firești ai copilului şi rudele până la gradul al patrulea ale acestuia, care au putut fi găsite, nu colaborează cu autoritățile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului în familie;

c) după instituirea măsurii de protecţie specială au trecut 6 luni şi părinţii şi rudele copilului până la gradul al patrulea nu au putut fi găsite;

d) după instituirea măsurii de protecţie specială, părinţii şi rudele copilului până la gradul al patrulea care au putut fi găsite declară în scris că nu doresc să se ocupe de creșterea şi îngrijirea copilului şi în termen de 30 de zile nu au revenit asupra declarației. Direcţia are obligaţia înregistrării acestor declarații, precum şi a celor prin care părinţii şi rudele până la gradul al patrulea revin asupra declarațiilor inițiale;

e) copilul a fost înregistrat din părinți necunoscuți. În acest caz, adopția ca finalitate a planului individualizat de protecţie, se stabilește în maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de naștere al acestuia.

În sensul art. 28 alin. 2 din Legea nr. 273/2004, în termenele prevăzute la alin. (1) lit. b) şi, respectiv, la lit. c), Direcţia are obligaţia să facă demersurile necesare identificării şi contactării părinților firești/rudelor copilului până la gradul al patrulea, să informeze periodic părinţii firești şi rudele copilului care au putut fi găsite asupra locului în care se află efectiv copilul, asupra modalităților concrete în care pot menține relații personale cu acesta, precum şi asupra demersurilor necesare în vederea reintegrării sau integrării.

Potrivit dispozițiilor art. 32 alin. 1 din Legea nr. 273/2004, deschiderea procedurii adopției interne este condiționată atât de faptul ca planul individualizat de protecţie să stabilească necesitatea adopției, că nu s-a putut reintegra copilul în familia extinsă şi că s-a încercat acest lucru, dar şi de consimțământul părintelui firesc la adopție, care poate fi suplinit de către instanţa atunci când se constată că este abuziv, conform art. 8 din acelaşi act normativ.

În cazul minorilor din prezenta cauză, Curtea a constatat că sunt întrunite condițiile impuse de art. 28 alin. 1 lit. a din Legea nr. 272/2004, întrucât, după instituirea măsurii de protecţie specială a trecut o perioadă foarte lungă de timp, mult mai mare de 6 luni, cât prevede legea, iar mama copiilor şi rudele până la gradul al patrulea ale acestora, care au putut fi găsite, nu colaborează cu autoritățile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copiilor în familie, refuzând să își asume responsabilitatea creșterii, îngrijirii și educării lor.

Instanța de fond a respins cererea reclamantei de deschidere a procedurii de adopție a celor doi minori pe considerentul că aceștia nu doresc schimbarea mediului familial actual, fiind puternic legați afectiv de asistentul maternal la care locuiesc încă de la naștere, astfel că deschiderea procedurii adopției ar avea ca finalitate o traumatizare a copiilor care vor fi puși în situaţia de a renunța la familia substitutivă.

Curtea nu a contestat legătura afectivă pe care minorii au dezvoltat-o față de asistentul maternal, aceasta fiind mai mult decât firească în condițiile în care se află în grija acestuia de cel puțin 12 ani, ci, dimpotrivă,  a luat în considerare afecțiunea de care copiii ar putea să beneficieze în continuare în familia asistentului, dar a considerat că, în raport de împrejurarea că familia asistentului maternal este doar una substitutivă, că asistentul maternal nu și-a exprimat dorința de  a-i adopta pe minori, că măsura plasamentului are doar un caracter temporar, că, odată copiii ajunși la vârsta majoratului, măsura va înceta de drept, și că există chiar, posibilitatea ca,  oricând, măsura de protecție să fie modificată și mai înainte de acest moment, din diferite motive, eventuala adopție a copiilor ar fi de natură a le asigura creșterea, îngrijirea și dezvoltarea într-un mediu familial cu adevărat stabil și permanent.

Câtă vreme familia asistentului maternal este singurul mediu pe care copiii îl cunosc, este firesc ca aceștia să manifeste temere față de posibilitatea schimbării lui dar, în opinia Curții, acesta nu poate fi un argument suficient pentru a justifica respingerea cererii de deschidere a procedurii de adopție, interesul superior al copiilor fiind acela de a li se găsi o familie care să dorească și să aibă posibilitatea de a le oferi afecțiune, susținere, stabilitate, atât în prezent cât și în viitor. Or, acest lucru nu ar putea fi posibil decât în condițiile deschiderii procedurii adopției, etapă ce va permite autorităților să întreprindă demersurile necesare în vederea identificării unei familii care să răspundă nevoilor minorilor, care să fie compatibilă cu aceștia, întregul proces ce va urma fiind destul de îndelungat.

Sub un alt aspect, Curtea a avut în vedere și împrejurarea că minorii au mai trecut prin situații similare în condițiile în care, așa cum s-a arătat mai sus, față de ei a mai fost deschisă procedura adopției de două ori, însă, fără succes. Minorii nu au fost scoși din familia asistentului maternal în acele perioade, s-au bucurat în continuare de mediul stabil și  afectiv în care au trăit permanent, astfel că, o dată în plus, nu se justifică temerea că prin deschiderea unei noi proceduri de adopție copiii ar putea fi traumatizați.

Deschiderea procedurii de adopție nu presupune modificări ale măsurii de protecție de care beneficiază la acest moment copiii, ceea ce înseamnă că aceștia se vor bucura în continuare de stabilitatea emoțională şi materială cu care sunt obișnuiți în familia substitutivă, măsura urmând a fi modificată doar în situația în care minorii ar fi încredințați unei alte familii pentru adopție, lucru ce nu va fi posibil decât dacă atitudinea copiilor față de potențiala adopție va fi una pozitivă.

Având în vedere toate aceste considerente, reținând că este în interesul superior al minorilor ca față de aceștia să fie deschisă procedura adopției, Curtea, în temeiul art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă, a admis apelul declarat de reclamantă și a schimbat în tot sentința atacată în sensul că a admis cererea reclamantei, așa cum a fost formulată.

Domenii speta

Spete similare