Ordonanta presedintiala

Prin cererea inregistrata sub nr. ...../207/2022, reclamantii  C........... R........si SC S........... SRL Draghiceni,  au chemat in judecata pe paratii N............ E..............si SC S........... D&C Draghiceni SRL,  pentru ca  pe cale de ordonanţa presedentială sa se dispună  un drept de folosinţa asupra imobilului situat in Com.Draghiceni, Str.P............... nr.150, jud.Olt in favoarea reclamantului  si a  SC S........... SRL pana la soluţionarea acţiunii având ca obiect rezolutiunea tranzacţiei încheiate la data de 25.11.2021 si repunerea in situaţia anterioara, respectiv reclamantul  C........... R........va deţine calitatea de asociat al SC S........... D&C DRAGHICENI SRL, înregistrata la ORC Olt sub nr.J28/483/2016 si CUI RO 3..........cu sediul in Comuna Draghiceni, Sat Draghiceni, Str.P............... nr.150, jud.O1t, cu 22 parti sociale, reprezentând 50% din capitalul social si administrator al acestei societăţi.

Isi evalueaza  valoarea dreptului de folosinţa Ia suma de 10000 lei, fata de care, competenta de soluţionare aparţine Judecătoriei Caracal.

In motivarea actiunii reclamantii arată că  in primăvara anului 2021, au fost contactati telefonic de numitul N........... V..........sa instraineze cele 44 părţile sociale pe care le deţin in cadrul societăţii SC S........... D&C DRAGHICENI SRL .

Se menţionează ca SC S........... D&C DRAGHICENI SRL , la care avea calitatea de asociat si administrator unic deţine o ferma de dimensiune mica in localitatea Draghiceni, jud.Olt, unde desfăşoară activitate de agricultura cereale pe o suprafaţa de aproximativ 590 ha, din care 60 ha proprietate si 530 ha in arenda.

A avut mai multe discuţii si negocieri si au hotărât ca tranzacţia de cesiune a pârtilor sociale se va face in doua etape: in prima etapa se cesionează 50 % din părţile sociale si apoi dupa câteva luni se va cesiona si diferenţa"de 50 % din părţile sociale.

In acest sens s-a încheiat Decizia Asociatului unic nr. 1/06.07.2021 si Contractul de cesiune parti sociale încheiat la data de 06.07.2021 prin care am cesionat cele 22 parti sociale, ce reprezentau 50 % din capitalul social către N........... E........., mama lui N........... V........., reclamantul l rămânând cu 50% din părţile sociale, precum si administrator unic al socieatii.

La acel moment s-a incheiat si Antecontractul Cesiune Parti Sociale atestat de către avocat M.......... M.............sub nr.16/06.07.2021 prin care am promis sa instraineze si restul de 50% din părţile sociale.Partile au stabilit ca preţul total este de 550.000 Euro, fara ca societatea sa ramana cu vreo datorie către terţi sau cu dividende nerepartizate.

La data de 26.08.2021 s-a incheiat Hotărârea Adunării Generale a Asociaţiilor SC S........... D&C DRAGHICENI SRL, care a modificat Antecontractul Cesiune Parti Sociale, in sensul ca preţul cesiunii se va diminua cu suma de 836.199 lei, suma care se va incasa de către SC S........... SRL.

Totodată Hotărâre AGA cuprindea diferite menţiuni privind cea de-a doua etapa a transferului pârtilor sociale, inclusiv 2 articole care stipulau condiţiile de transfer a restului de parti sociale si predarea gestiunii pe care le-am negociat nemijlocit. Ulterior a constatat ca hotărârea cuprindea si pct.9 in care se menţiona ca dreptul de administrare ii era condiţionat de către semnătura lui N........... V..........Desi din cuprinsul acestei hotărâri (care a fost redactata de către avocat M.......... M.............) rezulta ca ultima pagina cuprinde un pct.9, desi hotărârea avea doar 5 articole , a fost semnata de către reclamant, care sunt cunoscător al limbii romane,insa nu stie sa citească sau sa scrie româneşte foarte bine, nu i s-a prezentat conţinutul acestui punct din document. La semnarea documentului nu a fost prezenta N........... E........., in numele acesteia a semnat domnul avocat M.......... M............., care nu i-a prezentat nici un document in susţinerea mandatului sau.

Folosind aceasta hotărâre, N........... V..........i-a blocat accesul la contul bancar al societăţii de la BRD, condiţionând orice plata de semnătura acestuia.

Fiind de buna credinţa, desi ştia ca l-a inselat sa semneze acea hotărâre, a considerat ca trebuie sa finalizeze afacerea si sa se  intoarcă in tara sa de domiciliu, astfel la data de 25.11.2021, s-a incheiat Tranzacţia cu privire la preluarea prin cesiune a unui număr de 22 părţi sociale, reprezentând restul de 50% din capitalul social, deţinute in S........... D&C DRAGHICENI SRL, cu sediul social în comuna Draghiceni, sat Draghiceni, str. Principală, nr. 150, jud. Olt, C.U.I. RO3........, înmatriculat la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J28/483/05.07.2016.

Preţul total al tranzacţiei era de 575.000 Euro si cuprindea plata părtilor sociale in suma de 172.581 Euro, plata unor debite in suma de 168.963 Euro către SC S........... SRL(societate deţinuta tot de reclamant) precum si plata sumei de 233.455,8 Euro către acesta, in calitate de asociat creditor.Asa cum rezulta din intreg cuprinsul tranzacţiei părţile au stabilit un preţ global al retragerii subsemnatului din SC S........... D&C DRAGHICENI SRL.

Tranzacţia încheiata la data de 25.11.2021 si redactata de către avocatul M...... M.....a stabilit clauze clare privind plata pârtilor sociale la data de 26.11.2021 a sumei de 172.581 Euro, iar la data de 29.11.2021 a sumei totale de 184.517 Euro către SC S........... SRL si către reclamant.

Diferenţa in suma de 175.000 Euro rămânea garanţie, urmând a fi achitata dupa regularizarea suprafeţelor de teren arendate si achiziţionate pe SC S........... D&C DRAGHICENI SRL, iar suma de 212.325 lei urmând a fi achitata către reclamantul C........... R........cel târziu la data la care se incaseaza fie subvenţia APIA, fie TVA-ul.

Arată că  a fost de buna credinţa si a fost de acord cu toate condiţiile tranzacţiei, insa numitul N........... V.........(in calitate de reprezentant al paratei N........... E.........) a urmărit in tot acest timp sa îl inducă in eroare cu privire la realitatea obligaţiilor asumate prin convenţia incheiata.

Dupa tranzacţie, N........... V..........(in calitate de reprezentant al paratei N........... E.........) i-a achitat doar suma de 172.581 Euro, diferenţa de 184.517 Euro ce trebuia achitata la data de 29.11.2021(prelungita la 02.12.2021, respectiv 06.12.2021) nu a fost achitata. Nici suma de 212.325 lei nu a fost achitata, desi societatea a încasat subvenţia APIA in decembrie 2021.

Menţionează ca parata N............ E..............a procedat la inregistrarea la ONRC Olt a hotărârii AGA prin care devenea asociat unic al societăţii si N........... V..........administrator, desi in cuprinsul hotărârii este menţionata condiţia achitării întregului pret, iar in prezent a fost admisa menţiunea si inregistrate actele cesiunii. A formulat impotriva menţiunii atat opoziţie cat si plângere ce se afla inregistrate pe rolul Tribunalului Olt.

Asa cum rezulta din intreg cuprinsul tranzacţiei părţile au stabilit un pret global de 575.000 Euro, precum si termene de achitare a acestui pret, neachitarea vreunei transe ducând la rezolutiunea convenţiei pentru neexecutare culpabila.

Art.1549 NCC prevede ca Dacă nu cere executarea silită a obligaţiilor contractuale, creditorul are dreptul la rezolutiunea sau, după caz, rezilierea contractului, precum şi la daune-interese, dacă i se cuvin.

Rezolutiunea poate avea loc pentru o parte a contractului, numai atunci când executarea sa este divizibilă. De asemenea, în cazul contractului plurilateral, neîndeplinirea de către una dintre părţi a obligaţiei nu atrage rezolutiunea contractului faţă de celelalte părţi, cu excepţia cazului în care prestaţia neexecutată trebuia, după circumstanţe, să fie considerată esenţială.

Este vorba de o neexecutare care să aibă un caracter suficient de important raportat la economia întregului contract, astfel încât să justifice rezoluţiunea.Neexecutarea este „determinantă" atunci când lipseşte pe creditor de ceea ce ar fi fost îndreptăţit să se aştepte de pe urma contractului.

Condiţiile neexecutării rezolutorii.

Din criteriile oferite de legiuitor se pot desprinde următoarele cerinţe referitoare la neexecutarea contractuală pentru a putea fi invocată rezolutiunea: a)neexecutarea trebuie să privească o obligaţie contractuală. In doctrină s-a susţinut însă că poate genera rezolutiunea şi încălcarea obligaţiei generale de bună-credinţă, precum şi a altor obligaţii considerate contractuale implicite, deduse sau nu din obligaţia de bună-credinţă. b)neexecutarea trebuie să fie suficient de gravă - această condiţie reprezintă de fapt, astfel cum s-a subliniat în doctrină nucleul dur al discuţiilor legate de caracterul esenţial, determinant sau suficient de important. In acest context” neexecutarea poate fi totală (caz în care nu se mai pune problema evaluării gravităţii) sau poate fi parţială (caz în care, criteriul utilizat pentru determinarea gravităţii neexecutării este important). îndeobşte, în doctrină se face trimitere la ideea de cauză - oricât de insignifiantă ar fi din punct de vedere obiectiv neexecutarea dacă ea ar fi privită independent de contract, dacă ea lipseşte de interes contractual creditorul, atunci neexecutarea este suficient de gravă din perspectiva rezoluţiunii. Pe de altă parte, nu are relevanţă dacă neexecutarea priveşte o obligaţie principală sau accesorie, importantă este consecinţa lipsirii sau nu de interes a creditorului în menţinerea contractului.

In speţa, asa cum rezulta din cuprinsul tranzacţiei părţile au stabilit un pret global de 575.000 Euro, precum si termene de achitare a acestui pret, Neachitarea vreunei transe ducând la rezolutiunea convenţiei pentru neexecutare culpabila.

Analizând conduita paratului, de la momentul negocierilor, dar si ulterior semnării tranzacţiei, se poate observa ca intenţia acestuia nu a fost niciodată de a-si îndeplini obligaţiile stabilite ci, din contra, a urmărit in tot acest timp sa îl inducă in eroare cu privire la realitatea obligaţiilor asumate prin convenţia încheiata.

Neexecutarea obligaţiei de plata a preţului in suma de 575.000 Euro, ci doar o plata parţiala in cuantum de 172.581 Euro este de mare însemnătate, ceea ce l-a determinat sa renunţe la aceasta tranzacţie.

Asa cum rezulta din raportul juridic contractual incheiat intre părti, parata N............ E..............a dat dovada de rea credinţa inca de la negocierea si încheierea contractului, si ulterior in decursul derulării contractului.

Toate aceste argumente vin sa probeze indeplirea condiţiilor esenţiale pentru rezolutiunea convenţiei.

Potrivit art. 1724NCC-sancţiunea neplăţii preţului- Când cumpărătorul nu a plătit, vânzătorul este îndreptăţit să obţină fie executarea silită a obligaţiei de plată, fie rezolutiunea vânzării, precum şi, în ambele situaţii, daune-interese, dacă este cazul.

Art. 1554. alin 1 C.civ prevede: "Contractul desfiinţat prin rezoluţiune se „ consideră că nu a fost niciodată încheiat. Dacă prin lege nu se prevede altfel, " fiecare parte este ţinută, în acest caz, să restituie celeilalte părţi, prestaţiile primite".

Având in vedere neexecutarea obligaţiilor asumate de parata N............ E..............a preţului tranzacţiei, a solicitat rezolutiunea tranzacţieI si repunerea in situaţia anterioara, respectiv de redobândire a calităţii de asociat al societăţii SC S........... D&C DRAGHICENI SRL cu 22 parti sociale, reprezentând 50% din capitalul social al societăţii si redobândirea calităţii de administrator.

Reclamantul arata  ca este cetăţean sloven, insa are reşedinţa in România, com Draghiceni, sat. Draghiceni, str. P..............., nr. 150, judeţul Olt, deţinând certificat de înregistrare in ROU 0106704 eliberat de IGI Olt , CNP ........................Totodata si SC S........... SRL are sediul in com Draghiceni, sat. Draghiceni, str. P..............., nr. 150, judeţul Olt.

Desi a agreeat cu N............ E..............sa poată folosi imobilul situat in com Draghiceni, sat. Draghiceni, str. P..............., nr. 150, judeţul Olt pana se vor finaliza obligaţiile asumate prin tranzacţia încheiata la data de 25.11.2021, aceasta prin reprezentantul sau N........... V..........a venit in numeroase rânduri la imobil pentru a îl evacua fortat. Chiar a primit o notificare prin care îi pune in vedere sa evacueze imobilul, altfel va utiliza de procedura prevăzuta de art.1039 si următoarele N.C.P.C.

Administratorul societăţii N........... V..........a intrat in posesia imobilului situat in com Draghiceni, sat. Draghiceni, str. P..............., nr. 150, judeţul 01t„ care reprezintă sediul societăţii SC S........... D&C DRAGHICENI SRL si punctul de lucru.

In data de 19.01.2022 s-a prezentat la imobil, ca urmare a faptului ca s-a depistat un furt din imobil, a chemat politia pentru constatări si 1-a concediat pe paznic. In aceeaşi zi l-a ameninţat sa părăsească imobilul si a fost necesar sa cheme organele de politie prin 112 pentru a-şi păstra posesia imobilului unde in acest moment locuieste si desfăşoară activităţi pe SC S........... SRL.

Dupa acel eveniment N........... V..........s-a mai prezentat intr-o zi si l-a ameninţat ca vine cu executorul judecătoresc sa îl evacueze pentru ca nu mai are nici un drept asupra imobilul situat in Com. Draghiceni, sat. Draghiceni, str. P..............., nr. 150, judeţul Olt.

Având in vedere ca parata N........... E.......... nu si-a indeplinit obligaţia de plata a preţului tranzacţiei incheiate la data de 25.11.2021, iar reclamantul  am solicitat repunerea in situaţia anterioara, respectiv sa redobândească calitatea de asociat cu 50% din capitalul social si sa redobândească calitatea de administrator si astfel inclusiv posesia imobilului situat in Com. Draghiceni, Sat Draghiceni, Str. P............... nr.150, jud.Olt, se impune sa işi păstreze acest drept pana la soluţionarea litigiului.

Cu privire la condiţiile exercitării procedurii ordonanţei presedintiale precizează că :

a) urgenta: condiţie care justifica utilizarea procedurii in chestiune, caracterizata printr-o procedura de judecata mai sumara. Exista indeplinita aceasta condiţie cand măsura provizorie este necesara „pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara (...) ori(...) pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări".

Cat priveşte condiţia caracterului vremelnic a masurilor solicitate, a solicitat să fie analizată  împreuna cu cea referitoare la neprejudecarea fondului, intrucat in practica s-a acceptat constat ca exista si situaţii in care o obligaţie de a face poate fi dispusa pe cale de ordonanţa presedintiala, atunci cand se tinde Ia încetarea unor acte abuzive, deoarece numai in felul acesta se păstrează caracterul vremelnic al masurilor luate si nu se prejudeca fondul dreptului.

Cererea este urgenta, intrucat vizează păstrarea unui drept ce s-a păgubi prin întârziere, in speţa, se tinde la protejarea dreptului de a te bucura de bunurile deţinute in mod legal, fara ingerinţe nejustificate si este vădit faptul ca lipsirea subsemnatului si a subscrisei de folosinţa imobilului, pe de o parte pentru locuinţa, iar pe de alta parte fiind necesara desfăşurării obiectului de activitate, pe un timp nedeterminat, produce grave inconveniente, si un prejudiciu material efectiv.

b)Măsura dispusa sa aiba caracter provizoriu (vremelnic): masurile incuviintate nu sunt de natura sa conducă Ia rezolvarea fondului ci sunt de natura sa menţină o situaţie defapt pana la soluţionarea celui dintâi, aşadar - sunt limitate in timp pana la soluţionarea in fond a litigiului.

Măsura ce se va lua prin admiterea cererii de chemare in judecata este indubitabil , vremelnica, intrucat ea va dura doar pana la tranşarea litigiului dintre parti, referitor calitatea mea de asociat si administrator la SC S........... D&C DRAGHICENI SRL.

c)Condiţia de a nu prejudeca fondul este expres reglementata de dispoziţiile art. 997

alin. (5) din C.proc.civ. S-a reţinut ca, datorita faptului ca ordonanţa presupune urgenta si

adoptarea unor masuri vremelnice, instanţa nu are căderea sa prejudece fondul dreptului dar

- pentru ca totuşi soluţia sa nu fie arbitrara - este datoare sa cerceteze aparenta dreptului,

„sa pipăie fondul".

Solicită să se  observe ca obligarea paratiilor la păstrarea posesiei imobilului indicat in acţiune, este o măsura vremelnica si care nu prejudeciază fondul raporturilor dintre parti, in privinţa obligaţiilor contractuale asumate prin tranzacţia din data de 25.11.2021, pastrandu-se astfel neştirbita clarificarea acestor aspecte pe calea procedurii de drept comun.

d)Existenta unei „aparente de drept" in favoarea reclamantului legiferata la art. 997

alin. (1) din C.procciv. S-a reţinut ca aceasta condiţie trebuie analizata in mod prioritar de

către instanţa, aceasta din urma fiind ţinuta sa nu dispună nicio măsura provizorie pana ce

nu isi creaza convingerea ca in favoarea reclamantului exista „aparenta de drept". Limitele

cercetării privind aparenta dreptului sunt chiar limitele indicate si in vechea reglementare,

in doctrina si jurisprudenta, referitoare la „pipairea fondului".

Aparenta dreptului de a poseda si folosi imobilul rezulta din existenta reşedinţei reclamantului in imobil, precum si a sediului societăţii SC S........... SRL in imobil.

In  dovedire solicită incuviintarea probelor cu  înscrisurile pe care le ataşează  cererii de chemare in judecata si anume :contract de cesiune parti sociale incheiat la data de 06.07.2021;decizia Asociatului Unic nr.1/06.07.2021;antecontract cesiune parti sociale incheiat la data de 06.07.2021;act adiţional la contractul de cesiune parti sociale incheiat la data de 19.07.2021;Hotărârea Adunării Generale a Asociaţiilor nr.2/26.08.2021;tranzacţie încheiata la data de 25.11.2021;factura nr.14/21.07.2021 emisa de SC S........... SRL;raport de expertiza contabila extrajudiciara întocmita de către expert Iliescu Cristina; Hotărârea Adunării Generale a Asociaţiilor nr. 1/25.11.2021;act adiţional la Tranzacţie din data de 29.11.2021;act adițional la Tranzacţie din data de 06.12.2021;rezoluţie ONRC 10131/09.12.2021;notificare către N............ E..............din data de 20.12.2021,certificat de rezidenta C............ R........, CUI SC S........... SRL, contract de vânzare cumpărare nr.3358/26.10.2017, interogatoriul paratei SC S........... D&C DRAGHICENI SRL si a paratei N........... E..........

S-a acordat termen de judecată la data de 7 aprilie 2022 dispunându-se citarea părților.

Pârâții, deși citați, nu au depus la dosarul cauzei întâmpinare.

Analizând  actele şi lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

La data de 25.11.2021 părțile au încheiat o tranzacție  prin care reclamanții  cedau  in schimbul părților sociale  deținute  de  S........... D&C DRAGHICENI SRL  transmise către pârâți  suma totală de 575.000 Euro cu titlul de preț, tranzacție  a cărei rezoluțiune  o solicită aceeași reclamanți  pe calea unei acțiuni înregistrate pe rolul Tribunalului Olt, aflată în curs de judecată.

In prezenta cauză, reclamanții  C........... R........si SC S........... SRL Drăghiceni,  au chemat in judecata pe pârâții N............ E..............si SC S........... D&C Drăghiceni SRL,  pentru ca  pe cale de ordonanța președințială sa se dispună  un drept de folosința asupra imobilului situat in comuna  Drăghiceni, Str. P............... nr.150, jud. Olt in favoarea reclamanților  pana la soluționarea acțiunii având ca obiect rezoluțiunea tranzacției încheiate la data de 25.11.2021 si repunerea in situația anterioara, respectiv reclamantul  C........... R........va deține calitatea de asociat al SC S........... D&C DRAGHICENI SRL, înregistrata la ORC Olt sub nr.J28/483/2016 si CUI RO 3..........cu sediul in Comuna Drăghiceni, Sat Drăghiceni, Str. P............... nr.150, jud.01t, cu 22 părți sociale, reprezentând 50% din capitalul social si administrator al acestei societăți, evaluând  obiectul cererii  la  suma de 10000 lei.

Ordonanța președințială  este o procedură specială conform Codului de Procedură  Civilă  fiind o  instituție juridică cu norme specifice.

Astfel, potrivit art. 997 alin.1 N.C.P.C. , instanța stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Rezultă că, pentru admisibilitatea cererii este necesară întrunirea cumulativă a patru condiții: aparența dreptului, caracterul provizoriu al măsurilor, existența unor cazuri grabnice şi nejudecarea fondului, neîndeplinirea oricăreia din aceste condiții ducând la respingerea acțiunii.

Totodată, art. 997 alin.5 din N.C.P.C, stabilește că pe calea ordonanței președințiale nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond şi nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.

Datorita faptului ca ordonanța presupune urgenta si luarea unor masuri vremelnice, instanța nu are căderea sa prejudece fondul dreptului, putând sa cerceteze doar aparența acestuia.

Într-o definiție, dreptul de folosință  este un atribuit al dreptului de proprietate in temeiul căruia  proprietarul are  putere de a autoriza  bunul in propriul sau interes, dobândind in proprietate  fructele si veniturile pe care le poate obține din acesta.

In dreptul  intern , dreptul de folosință  are in vedere mai multe situații juridice, fiecare dintre ele  având  regimuri determinate  distinct.

Potrivit art. 693 Cod Civil, superficia este dreptul  de a avea sau de a  edifica o construcție pe terenul altuia, deasupra ori in subsolul acelui teren,  asupra căruia  superficiarul dobândește un drept de folosință.

Potrivit art. 703 Cod Civil, uzufructul este dreptul de a folosi bunul altei persoane si de a culege fructele acestuia  întocmai ca proprietarul  însă cu îndatorirea de a-i conserva substanța.

Dreptul de folosință cu titlul gratuit este un drept real corespunzător proprietății publice  potrivit art. 874 alin. 1  Cod Civil, care se acordă  asupra bunurilor proprietate publică  cu titlu gratuit, pe termen  limitat, în favoarea instituțiilor de utilitate publică.

Articolul 653 Cod Civil,  referitor la exercitarea dreptului de folosință statuează că fiecare coproprietar  poate folosi in condițiile acordului de asociere, atât spațiul care constituie bunul principal  cât şi părțile comune  fără a aduce atingere drepturilor  celorlalți proprietari si fără a schimba destinația clădirii. In lipsa acordului de asociere, dispozițiile art. 647 Cod civil rămân aplicabile.

Instituțiile juridice menționate  anterior  cu referire la dreptul de folosință  sunt enumerate  cu titlu exemplificativ.

Instanța retine  că reclamanții nu au invocat  niciun temei de drept  in susținerea  cererii de chemare in judecată  în ceea ce privește fondul  solicitării  de a le fi recunoscut un drept de folosință asupra imobilului în litigiu.

Este important de  menționat faptul că  reclamantul C........... R........ are reședința în comuna Drăghiceni sat Drăghiceni, str. Principală, nr. 150, jud. Olt iar cealaltă reclamantă , SC S........... SRL  are sediul social  la aceeași adresă  ca de altfel  şi parata SC S........... S&C DRĂGHICENI  SRL.

Conform  legislației in vigoare in materia  societăților comerciale,  sediul social este un element fundamental al oricărei societăți comerciale  pentru că aşa cum fiecare persoană fizică are un domiciliu  este obligatoriu si ca persoanele juridice să aibă un loc de care să aparțină, denumit sediu social. Acest sediu se regăsește  in mod obligatoriu si in actul constitutiv al firmei.

Sediul social este important pentru ca acesta va fi menționat pe toate facturile emise de societate si in contractele încheiate de aceasta,  este locul unde  societatea comercială va primi orice corespondentă oficială şi nu in ultimul rând  in funcție de sediul social se stabilește ce instanța este competenta in cadrul unui proces.

Legea nr. 31/1990 a societăților comerciale  include  obligativitatea  existentei unui sediu social pentru toate societățile comerciale  cuprinse in acest act normativ.

Pe fondul cauzei,  instanța retine că cererea reclamanților  nu îndeplinește niciuna dintre condițiile  prevăzute  de art. 997 şi urm. Cod procedură civilă, referitoare la procedura ordonanței președințiale.

Pe de altă parte reclamanții au un drept de folosință asupra imobilului situat in comuna Drăghiceni sat Drăghiceni, str. Principală nr. 150 jud Olt,  având in vedere că  reclamantul persoană fizică C........... R........este asociat unic  al SC S........... SRL, cealaltă reclamantă , aceasta din urma având sediul social  la aceeași adresă, realitate care nu impune  recunoașterea  in favoarea acelorași persoane a unui drept de folosință  cu privire la imobilul in litigiu fie chiar si pe perioada determinată astfel cum poate fi acordat  pe calea ordonanței președințiale, exercitarea  prerogativelor in legătura cu sediul social  presupunând folosința spatiilor respective care au această destinație, folosință exercitată de către reprezentanții unei societăți comerciale, care in cauza de faţă sunt reclamanții.

Cu motivarea din precedent, instanța urmează să respingă acțiunea, ca neîntemeiată.

Postat 27.04.2022

Domenii speta

Spete similare