Proces verbal contraventie

DOSAR NR. .../252/2020 Cod Operator: 2926

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA LUGOJ

SENTINȚA CIVILĂ NR. ...DIN 19.06.2020

Instanța constituită din:

PREŞEDINTE: jud. O.-V. S.

GREFIER: M. C.

Pe rol se află soluționarea plângerii contravenționale formulate de petentul T.B.G. în contradictoriu cu intimata C.N.A.I.R S.A. prin C.S:T.R. şi I.– CESTRIN, având ca obiect anularea procesului-verbal de constatare a contravenției seria ... nr. .... din 26.11.2019.

Dezbaterile au avut loc în şedința publică din data de 04.06.2020, fiind consemnate în încheierea de şedință din acea dată, care face corp comun cu prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 19.06.2020, hotărând următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Lugoj sub nr. ../252/2020 în data de 29.01.2020, petentul T.B.G.a chemat în judecată intimata C.N. de I.R..S.A., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună, în principal, anularea procesului-verbal de constatare a contravenției seria ... nr. ...din 26.11.2019, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.

În motivare, petentul a arătat că prin procesul-verbal contestat a fost amendat cu suma de 750 lei, reținându-se în sarcina sa că ar fi condus autoutilitara ...cu numărul de înmatriculare ...pe un sector de drum care impunea plata rovinietei, fără însă a avea plătită taxa cu pricina.

Totodată, a subliniat că a vândut autoturismul în data de 20.05.2019, astfel încât acesta nu se mai afla în proprietatea ori în posesia sa la momentul săvârşirii pretinsei contravenții. În final, a învederat că la înstrăinare i-a înmânat noului proprietar şi un certificat de atestare fiscală pentru a proceda la radiere odată cu transcrierea transmiterii dreptului de proprietate.

În drept, petentul a invocat dispozițiile O.G. nr. 2/2001.

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, potrivit art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013 (f. 17).

În dovedirea susținerilor sale, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri (f. 8-10).

Prin întâmpinarea înregistrată în 09.03.2020 (f. 23-26), intimata C.N. de I.R..S.A., prin subunitatea sa C. de S. T. R. şi I. – CESTRIN a invocat, cu prioritate, excepția tardivității formulării plângerii contravenționale, apreciind că a fost depăşit termenul de 15 zile de la data comunicării procesului-verbal.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea plângerii contravenționale, ca neîntemeiată.

În motivare, a arătat că în data de 26.08.2019, pe DN1 km 370 + 200 m, pe raza localității ..., vehiculul cu numărul de înmatriculare  , aparținând petentului T.B.G.a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă, întocmindu-se astfel procesul-verbal de constatare a contravenției seria ... nr. ...din data de 26.11.2019 de către C.N.A.I.R. S.A., prin subunitatea acesteia C. de S. T. R. şi I. – CESTRIN.

Totodată, aceasta a învederat instanței că procesul-verbal contestat a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 9 din O.G. nr. 15/2002, art. 16 şi art. 17 din O.G. nr. 2/2001, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare şi Control a Rovinietei -S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor.

A mai precizat că O.G. nr. 15/2002 prevede obligația legală în sarcina sa de a încheia procesul-verbal de constatare a contravenției numai pe baza datelor furnizate de M.A.I. – D.R.P.C.I.V., fără a fi permis accesul la o altă bază de date, iar în momentul constatării contravenției petentul era înscris în calitate de proprietar, respectiv utilizator, nu cumpărătorul ulterior al vehiculului.

În final, a susținut că nu este îndreptățită să efectueze modificările în baza de date, ci strict să o consulte, motiv pentru care inacțiunea noului proprietar sub aspectul transcrierii transmiterii dreptului de proprietate nu îi poate fi imputată.

În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 16, art. 17, art. 25 şi art. 31 din O.G. nr. 2/2001, art. 1, art. 7, art. 8 şi art. 9 din O.G. nr. 15/2002, art. 205-208 şi art. 248 C.proc.civ.

În probațiune, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri şi cu mijloace materiale – planşe foto (f. 27-29).

Deși legal citat cu această mențiune, petentul nu a înțeles să formuleze în cauză răspuns la întâmpinare.

La termenul de judecată din 04.06.2020, instanța a respins, ca neîntemeiată, excepția tardivității formulării plângerii contravenționale, invocată de intimată prin întâmpinare.

În cauză a fost încuviințată şi administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal de sancționare contravențională seria ... nr. ..., întocmit în data de 26.11.2019 de către un agent constatator din cadrul C. N. DE A. A I.R. S.A. – C. DE S.T. ȘI I. – CESTRIN,  petentul T.B.G.a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 750 lei, pentru fapta prevăzută de art. 8 alin. (1) O.G. nr. 15/2002 și sancționată conform art. 8 alin. (32) al aceluiași act normativ.

În cuprinsul procesului-verbal s-a reținut că în data de 26.08.2019, ora 20:51, vehiculul tip B cu numărul de înmatriculare ..., aparținând petentului, a circulat pe DN1 km 370 + 200 m, pe raza localității ..., fără a deține rovinietă valabilă (f. 8).

 Conform art. 34 alin. (1) O.G. nr. 2/2001,  instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de sancționare contravențională, pronunțându-se de asemenea și cu privire la sancțiunea aplicată de agentul constatator.

În ceea ce priveşte controlul de legalitate, instanța constată că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare şi sancționare a contravenției conținând mențiunile privitoare la numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, denumirea și domiciliul contravenientului persoană fizică, descrierea faptei săvârşite, data comiterii acesteia şi semnătura agentului constatator.

Totodată, instanța constată că petentul nu a înțeles să invoce motive de nulitate a procesului-verbal, apărările sale vizând temeinicia acestuia.

În drept, instanța are în vedere dispozițiile art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 şi  art. 8 alin. (32) din acelaşi act normativ, conform cărora  fapta de a circula fără rovinietă valabilă constituie contravenție continuă şi se sancționează cu amendă, cuantumul amenzilor contravenționale fiind indicat în anexa nr. 2, respectiv anexa nr. 4, și putând fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.

De asemenea, instanța reține că O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, însă din economia art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada situației de fapt şi a încadrării în drept până la proba contrară, beneficiind astfel de o prezumție de legalitate şi veridicitate.

În acest sens, instanța amintește că procesul-verbal de constatare a contravenției este un act administrativ, întocmit de un agent constatator, ca reprezentant al autorității administrative, învestit cu autoritate statală pentru constatarea şi sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială prevăzută de lege, astfel că se bucură de o prezumție de autenticitate şi veridicitate. Această prezumție este una relativă şi trebuie interpretată în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Astfel, în cauzele Anghel contra României (hotărârea din 4.10.2007) şi Constantin Neață contra României (decizia din 18.11.2008), Curtea a statuat că prezumțiile de fapt și de drept sunt inerente oricărui sistem de drept, iar Convenția nu derogă de la ele în măsura în care acestea sunt folosite în limite rezonabile, ținând cont de gravitatea faptelor și de respectarea dreptului la apărare. De asemenea, s-a mai reținut că, pentru asigurarea echilibrului procesual între părți, contravenientului trebuie să i se acorde posibilitatea de a răsturna prezumția de legalitate şi temeinicie prin asigurarea garanțiilor care se regăsesc în art. 6 CEDO, respectiv prin asigurarea dreptului de a  propune probe şi de a invoca orice argument necesar pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor. În privința sarcinii probei, se impune a fi menționat că aceasta diferă prin raportare la modalitatea de constatare a săvârşirii faptei de către agentul constatator. Astfel, spre deosebire de situația în care fapta a fost percepută în mod direct, prin propriile simțuri de către agent, în ipoteza contravențiilor în al căror conținut constitutiv se află un element care nu poate fi perceput şi stabilit în mod direct de către agentul constatator, ci numai prin intermediul unor mijloace tehnice obiective care redau fapta săvârşită, sarcina probei cu  privire la existența faptei contravenționale şi cu privire la săvârşirea ei de către persoana sancționată revine emitentului procesului-verbal, care are obligația să pună la dispoziția instanței de control contravențional înregistrările şi toate înscrisurile întocmite în baza lor.

În cauza de față, instanța constată că aspectele menționate în cuprinsul procesului-verbal sunt confirmate de planșa foto depusă la dosar (f. 27), care conține verificările efectuate în Sistemul Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare şi Control a Rovinietei – S.I.E.G.M.C.R. Cu toate acestea, prin probatoriul propus şi administrat, petentul a făcut dovada contrară celor reținute în cuprinsul actului de constatare şi sancționare contravențională.

În concret, instanța reține că autovehiculul cu numărul de înmatriculare ...a fost înstrăinat de către petent în data de 22.04.2019, conform contractului de înstrăinare – dobândire a unui mijloc de transport (f. 9).

Art. 1650 alin. (1) C.civ. prevede că vânzarea este contractul prin care vânzătorul transmite sau, după caz, se obligă să transmită cumpărătorului proprietatea unui bun în schimbul unui preț pe care cumpărătorul se obligă să îl plătească. Potrivit art. 1674 C.civ., cu excepția cazurilor prevăzute de lege ori dacă din voința părților nu rezultă contrariul, proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori prețul nu a fost plătit încă.

Astfel, față de natura consensuală a contractului de vânzare, prin acordul de voințe al părților s-a transferat dreptul de proprietate asupra vehiculului cu numărul ...de la petent către cumpărătorul B. I.. Totodată, în data de 20.05.2019, prin prezentarea şi înregistrarea la Primăria B. – Serviciul de Impozite şi Taxe, contractul de vânzare al autovehiculului încheiat între petent şi cumpărătorul B. I., înscris sub semnătură privată înregistrat în conformitate cu prevederile art. 278 pct. 3 C.proc.civ. la o instituție publică, a dobândit dată certă, opozabilă şi altor persoane, în calitate de terți care nu au participat la încheierea actului juridic, respectiv intimatei.

Pe cale de consecință, la data la care s-a reținut în procesul-verbal că petentul ar fi săvârşit fapta contravențională, respectiv 26.08.2019, acesta nu mai era proprietarul vehiculului cu numărul de înmatriculare ..., nemaiavând nici atributul folosinței.

Or, potrivit dispozițiilor art. 7 din O.G. nr. 15/2002, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare şi a deținerii rovinietei valabile, precum şi a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.

Noțiunea de utilizatori este definită de art. 1 lit. b din O.G. nr. 15/2002 ca fiind persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini.

Din coroborarea textelor de lege mai sus menționate se observă că o persoană poate fi considerată utilizator strict în cazul în care sunt îndeplinite în mod cumulativ două condiții, respectiv ca aceasta să fie înscrisă în certificatul de înmatriculare şi să aibă în proprietate sau să poată folosi vehiculul în baza unui drept legal. În speță, deşi petentul este persoana înscrisă în certificatul de înmatriculare, acesta a înstrăinat autovehiculul către un terț, astfel că nu mai deține niciun drept asupra acestuia, lipsindu-i deci calitatea de utilizator în sensul legii.

Prin urmare, potrivit art. 7 din O.G. nr. 15/2002, obligația deținerii rovinietei valabile pentru autoturismul în cauză nu mai revenea petentului, ci noului proprietar, astfel încât petentul nu mai putea fi sancționat pentru lipsa acesteia.

Faptul că responsabilitatea pentru achitarea tarifului de utilizare revine deținătorilor menționați în certificatul de înmatriculare nu poate fi interpretată în sensul că ar institui o răspundere obiectivă, reprezentând o derogare de la principiul personalității răspunderii contravenționale, transmiterea dreptului de proprietate asupra unui autovehicul conducând implicit la stingerea obligației de a achita tariful de utilizare şi de a deține rovinieta, indiferent dacă cumpărătorul şi-a îndeplinit sau nu obligația de a solicita modificarea datelor înscrise în certificatul de înmatriculare sau în registrele de evidență a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate, în sensul schimbării numelui proprietarului.

De asemenea, instanța nu va avea în vedere apărările intimatei potrivit cărora interogarea bazei de date a Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor este singura modalitate de identificare a contravenientului în cazul acestor categorii de contravenții.

Pentru a concluziona în acest sens, instanța amintește dispozițiile art. 11 din O.U.G. nr. 195/2002, potrivit cărora în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operațiuni și emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar (s.n.) este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.

În aceste condiții, instanța nu poate reține o culpă a petentului referitor la întreprinderea demersurilor pentru modificarea conținutului bazei de date prin interogarea căreia a fost identificat, obligația de a solicita transcrierea dreptului de proprietate revenindu-i noului proprietar. În realitate, intimatei îi revine o culpă întrucât nu a depus diligențele necesare pentru a proceda la sancționarea persoanei cu adevărat responsabile.

Această interpretare a fost confirmată și de Înalta Curte de Casație și Justiție, care în cuprinsul Deciziei RIL nr. 4/2018 a statuat că în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra vehiculului, fostul proprietar pierde calitatea de utilizator și de subiect activ al contravenției constând în fapta de a circula fără rovinietă valabilă, iar dovada transmiterii dreptului de proprietate se face potrivit dreptului comun.

Față de ansamblul considerentelor mai sus expuse, constatând că petentul nu avea calitatea de utilizator al autovehiculului cu număr de înmatriculare ...la data săvârșirii faptei, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va admite plângerea petentului, va anula procesul-verbal de contravenție seria ... nr. ...din 26.11.2019, iar ca o consecință, va dispune exonerarea petentului de plata amenzii contravenționale în cuantum de 750 lei. 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite plângerea contravențională formulată de petentul T. B. G., identificat prin CNP ....., cu domiciliul în ....., în contradictoriu cu intimata C.N. DE I.R..S.A., înregistrată în Registrul Comerţului sub nr. ..., având CUI ...., cu sediul în ....., prin C. DE S. T. R. ŞI I. – CESTRIN, cu sediul procesual ales în .......

Anulează procesul-verbal de constatare a contravenției seria ... nr. ...din 26.11.2019, emis de către intimată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Lugoj.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței astăzi, 19.06.2020.

PREŞEDINTE, GREFIER,

O.-V. S.   M. C.

Red. O.V.S./Tehnored. O.V.S./M.C./21.07.2020/4 ex. din care 2 ex. se comunică astfel:

Petentului: T. B. G., cu domiciliul în ......;

Intimatei: C.N.A.I.R S.A. prin C.S:T.R. şi I.– CESTRIN, cu sediul procesual ales în ......

Domenii speta

Spete similare