Ordonanta presedintiala

Sentinţă civilă 1206 din 21.06.2022


Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr. ....../207/2022, reclamanta N....... J.......a solicitat, pe cale de ordonanță președințială, în contradictoriu cu pârâtul D.......... A......... N.........., să se dispună obligarea pârâtului să permită accesul reclamantei în interiorul curţii imobilului situat în mun. Caracal, pe str. C......., nr. 136, jud. Olt, aflat în proprietatea pârâtului, pentru a efectua, pe cheltuială proprie, lucrări în vederea închiderii gurii de aerisire a sistemului de canalizare al reclamantei ori chiar mutarea acesteia în interiorul curţii reclamantei.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este vecină cu pârâtul pe latura de vest a proprietăţii sale, până în anul 2020 proprietăţile lor fiind despărţite printr-o limită convenţională reprezentată de un gard de sârmă cu stâlpi din ciment.

A arătat reclamanta că sistemul său de canalizare, atât țevile de scurgere, cât şi fereastra de aerisire, s-a aflat până în anul 2020 în interiorul curţii reclamantei, iar ulterior, în cursul ultimilor 2 ani (2020 - 2021) pârâtul a desfiinţat gardul din plasă de sârmă, începând edificarea, în interiorul curţii reclamantei, a unui nou gard din schelet metalic şi panou bordurat, cu fundaţie de ciment, ocupând o porţiune de cca 50 cm lăţime pe toată latura pe care se învecinează, astfel încât la acest moment canalizarea reclamantei (țevile de scurgere) care anterior se aflau pe terenul proprietatea reclamantei, precum şi fereastra de aerisire a canalizării, se află acum în curtea pârâtului. A mai arătat reclamanta că în momentul de faţă, pe rolul Judecătoriei Caracal se află dosarul nr. ..../207/2022 având ca obiect grănițuire ca urmare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă împotriva pârâţilor D.......... A......... N.......... şi D.......... I............

A arătat reclamanta că în trecut, în baza numeroaselor conflicte avute cu pârâtul, toate având la bază dezacordul reclamantei cu privire la amplasamentul noului gard despărţitor dintre ei, acesta a înfundat de mai multe ori țevile de scurgere, prin aruncarea prin fereastra de aerisire a acesteia de diverse obiecte de îmbrăcăminte, de fiecare dată fiind nevoită să suporte costurile ocazionate de aceste acte de vandalism, în vederea repunerii în stare de funcţionare a sistemului său de canalizare, temându-se şi acum de eventuale acte similare, dată fiind starea litigioasă dintre ei.

În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 997 și urm. C.pr.civ.

În susținerea cererii, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, proba cu martorul C....... N......și proba cu interogatoriul pârâtului.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, conform art. 6 alin. (4) din O.U.G. nr. 80/2013 (fila 5).

La data de 20.06.2022, pârâtul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de ordonanţă preşedinţială şi obligarea reclamantei la cheltuieli de judecată.

În motivare, pârâtul a arătat, în esenţă, că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a cererii de ordonanţă preşedinţială, întrucât reclamanta trebuie să afirme aparenţa unui drept şi să dovedească condiţiile urgenţei, iminenţa unei pagube, măsura să fie temporară şi să nu se prejudece fondul cauzei.

A susţinut aşadar că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii acestor condiţii şi este inadmisibil ca pe calea ordonanţei preşedinţiale să se ia măsuri definitive, cum ar fi accesul în interiorul curţii proprietatea pârâtului.

A mai susţinut că cerinţa reclamantei ca pârâtul să-i permită accesul pe proprietatea sa antamează fondul dreptului de proprietate, aspect ce nu poate face obiectul unei cereri pentru ordonanța preşedinţială, raportul juridic neputând fi stabilit decât pe calea dreptului comun.

Totodată, a susţinut că familia sa i-a permis reclamantei ca pe terenul său să monteze canalizarea (țevile de scurgere) întrucât la acel moment reclamanta se afla în conflict cu cumnatul ei, Neagu Marian şi nu avea altă posibilitate de a se conecta la canalizarea din str. C........

De asemenea, a mai susţinut că nu a blocat niciodată scurgerea reclamantei.

A mai susţinut că nu există o acţiune de drept comun cu acest petit, nu există un pericol şi nu a existat nici în urmă cu 2 ani când susţine că pârâtul ar fi mutat gardul.

Întâmpinare a fost întemeiată pe prevederile art. 997 C.pr.civ.

În susţinerea întâmpinării, pârâtul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei, proba cu martorii F............ N......şi S....... M...... I......şi proba cu cercetarea la faţa locului.

Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriile părților, proba cu martorii propuși prin cererea de chemare în judecată şi întâmpinare. A decăzut pe reclamantă din proba cu 1 martor suplimentar, având în vedere opoziţia pârâtului şi faptul că nu a fost indicat prin cererea de chemare în judecată şi a respins ca nefiind utilă soluţionării cauzei proba cu cercetarea la faţa locului.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, reclamanta N....... J.......locuiește la adresa din mun. Caracal, str. C......., nr. 134, jud. Olt, locuința acesteia fiind învecinată cu a pârâtului D.......... A......... N.........., care locuiește la adresa din mun. Caracal, str. C......., nr. 136, jud. Olt.

Sistemul de canalizare de la locuința reclamantei trece pe sub terenul din curtea pârâtului, aceasta fiind efectuată în urmă cu mai mulți ani. Din declarațiile martorilor și interogatoriile părților, reține instanța că accesul la locuința reclamantei se face dinspre str. Ştrandului, jud. Olt, pe care nu există sistem de canalizare, astfel că sistemul de canalizare de la locuința reclamantei a fost implementat în așa fel încât acesta trece pe sub terenul din curtea pârâtului, care are acces pe str. C......., unde există rețea de canalizare. Reclamanta a procedat în acest sens întrucât la momentul la care a instalat sistemul de canalizare aceasta era singura posibilitate, întrucât conform răspunsurilor oferite de reclamantă la interogatoriu, aceasta nu se înţelegea cu cumnatul său, Neagu Marian, deşi se învecina şi cu locuinţa acestuia. Gura de aerisire a sistemului de canalizare se află în prezent pe terenul proprietatea pârâtului, această gură de aerisire deservind atât scurgerea de la locuința reclamantei, cât și pe cea de la locuința pârâtului.

Din declarația martorului C...... N..........., coroborată cu răspunsurile reclamantei la interogatoriu, reține instanța că în urmă cu aproximativ 4 ani, sistemul de canalizare al reclamantei a fost înfundat, un instalator pe care aceasta îl chemase găsind un articol de îmbrăcăminte cu care fusese înfundat. Acelaşi martor şi reclamanta, prin răspunsurile la interogatoriu (întrebarea nr. 8), au relatat că de la acel incident şi până în prezent nu au mai existat astfel de incidente

Mai reține instanța că până în prezent, reclamanta nu a formulat nicio sesizare împotriva pârâtului la nivelul autorităților locale sau la Poliția mun. Caracal (răspunsul la întrebarea nr. 4, iar martorul propus de reclamantă, C...... N..........., nu a confirmat că ar fi avut cunoştinţă de eventuale ameninţări ale pârâtului la adresa reclamantei.

Nici martorii propuși de pârât nu au oferit informații relevante soluționării cauzei, aceștia relatând doar că sistemul de canalizare al reclamantei trece pe sub terenul proprietatea pârâtului, martorul S....... M...... I......relatând suplimentar că de câte ori a mers acasă la pârât, nu a observat ca scurgerea de la locuinţa reclamantei care trece pe la pârât să fi fost oprită.

În drept, potrivit art. 997 alin. (1) C.pr.civ., ,,Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”, iar conform art. 997 alin. (5) C.pr.civ., ,,Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.”

Rezultă că, pentru admisibilitatea cererii este necesară întrunirea cumulativă a patru condiții: aparența dreptului, caracterul provizoriu al măsurilor, existența unor cazuri grabnice și neprejudecarea fondului, neîndeplinirea oricăreia din aceste condiții ducând la respingerea acțiunii.

Pentru a fi îndeplinită condiția existenței aparenței de drept în favoarea reclamantei, dreptul acesteia trebuie să rezulte în urma unei sumare analize a situației de fapt, spre deosebire de o acțiune de drept comun, aceasta nefiind obligată să facă dovada temeiniciei pretenției formulate.

Din probele administrate în cauză rezultă că locuinţa reclamantei se învecinează cu a pârâtului şi sistemul de scurgere al acesteia trece pe sub terenul proprietatea pârâtului.

Potrivit art. 621 alin. (1) – (3) C.civ., proprietarul este obligat să permită trecerea prin fondul său a rețelelor edilitare ce deservesc fonduri învecinate sau din aceeași zonă, de natura conductelor de apă, gaz sau altele asemenea, a canalelor și a cablurilor electrice, subterane ori aeriene, după caz, precum și a oricăror alte instalații sau materiale cu același scop, acesta având dreptul la plata unei despăgubiri juste, însă obligația sa subzistă numai în măsura în care trecerea prin altă parte ar fi imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare.

Totodată, art. 622 C.civ. stipulează în sensul că proprietarul este obligat să permită trecerea pe fondul său pentru efectuarea unor lucrări necesare fondului învecinat, însă de asemenea numai în măsura în care trecerea prin altă parte ar fi imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare.

În ce priveşte faptul că trecerea sistemului de canalizare se face pe fondul pârâtului, instanţa observă că dreptul de trecere a reţelelor ce deservesc fonduri învecinate pe terenul unui proprietar există în cazul în care trecerea prin altă parte este imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare, în condiţiile art. 621 alin. (2) C.civ., lămurirea acestor din urmă aspecte urmând a se face în cadrul unui litigiu de fond dintre părţi. Așa fiind, instanţa reţine că pârâtului, în aparenţă, îi revine obligaţia corelativă de a permite accesul în vederea repararea rețelelor edilitare sau a remedierii unor deficienţe ce pot să survină, chiar dacă acestea trec prin fondul său, întrucât în speţă scopul urmărit de reclamantă este acela al restabilirii unei situaţii anterioare, corespunzătoare dreptului pretins, drept ce urmează să fie cercetat în litigiul de fond (chiar dacă cererea ce face obiectul dosarului nr. ..../207/2022 nu conţine şi un astfel de petit, cererea de emitere a ordonanţei preşedinţiale nu este condiţionată de acest aspect, putând fi formulată şi anterior introducerii cererii întemeiate pe dreptul comun, aspect ce reiese din interpretarea per a contrario a art. 997 alin. (4) C.pr.civ.).

Pentru aceste argumente, instanța apreciază ca fiind îndeplinită condiția aparenței de drept în favoarea reclamantei, constând în dreptul de a obţine acordul pârâtului pentru efectuarea de lucrări la sistemul de canalizare, în sensul ca gura de aerisire a propriului sistem de canalizare să se afle pe terenul propriei locuinţe.

În ce priveşte condiția caracterului provizoriu al măsurii instanța constată că obligarea pârâtului la permiterea efectuării lucrărilor respective constituie o obligaţie de a face, ce poate fi dispusă pe cale de ordonanţă preşedinţială chiar şi atunci când nu este temporară, atunci când se urmăreşte încetarea unor acte în aparenţă abuzive ale pârâtului, scopul urmărit fiind acela al restabilirii unei situaţii corespunzătoare dreptului pretins.

Această condiție instanţa o apreciază ca nefiind îndeplinită, întrucât nu s-a făcut dovada în cauză că pârâtul ar fi înfundat sistemul de canalizare al reclamantei în mod repetat, după cum a susţinut aceasta prin cererea de chemare în judecată, reclamanta neformulând sesizări către autorităţile locale în acest sens şi nici nu s-a solicitat audierea, spre exemplu, a instalatorului despre care susţine că a fost solicitat să intervină în urmă cu 4 ani când ar fi fost înfundat sistemul de canalizare.

Cu privire la condiția neprejudecării fondului, instanța apreciază că este îndeplinită, aspect ce reiese din faptul că instanța nu procedează la analiza temeiniciei dreptului de proprietate al reclamantei în ceea ce priveşte suprafaţa de 78 mp pe care aceasta înţelege să o revendice de la pârât prin cererea ce face obiectul dosarului nr. ...../207/2022, ci doar la analiza aparenţei dreptului reclamantei la restabilirea unei situaţiei anterioare invocate în ceea ce priveşte amplasamentul gurii de aerisire a sistemului de canalizare.

Instanță constată totodată că nu este îndeplinită nici condiția existenței unui caz grabnic, întrucât din probele administrate în cauză rezultă că deși sistemul de canalizare ce deservește locuința reclamantei și trece pe sub terenul proprietatea pârâtului a fost înfundat cu un articol de îmbrăcăminte în urmă cu aproximativ 4 ani, de atunci și până în prezent astfel de acte nu s-ar mai fi repetat, aspecte relatate inclusiv de către reclamantă prin răspunsurile la interogatoriul administrat în cauză.

În materia ordonanței președințiale, există urgență ori de câte ori dreptul părții care îl reclamă ar fi amenințat în sensul pierderii totale, dacă această parte ar recurge la procedura obișnuită de judecată, sau cel puțin ar suferi un prejudiciu imediat, atât de grav încât să apară foarte greu de reparat, fiind necesar ca urgența să persiste în tot cursul judecății, și nu doar la momentul introducerii cererii. În cauză nu s-a făcut dovada existenței unei asemenea împrejurări de către reclamantă.

Astfel, reclamanta susține că pârâtul ar fi intrat pe terenul proprietatea reclamantei la momentul la care ar fi montat gardul despărţitor, în urmă cu 2 ani, iar până la acel moment, gura de aerisire a sistemului de canalizare se afla în curtea reclamantei şi în prezent aceasta se află în curtea pârâtului.

De altfel, instanța va avea în vedere și împrejurarea că la data pronunțării prezentei hotărâri nu poate fi pusă în discuție existența unei urgențe, din moment ce în ultimii 4 ani reclamanta nu a mai sesizat vreun incident care să fi condus la blocarea scurgerii de canalizare și care să fi fost cauzat de pârât, iar gardul la care reclamanta face referire a fost edificat în urmă cu aproximativ 2 ani, iar nu în perioada recentă.

Urgența trebuie analizată și prin prisma intervalului de timp scurs între data producerii faptului pretins prejudiciabil (despre care reclamanta susține că a avut loc în urmă cu 4 ani) și data formulării cererii pe calea ordonanței președințiale. Prin urmare, pasivitatea reclamantei, dar și faptul că în ultimii ani nu a mai avut loc un astfel de incident îndreptățește instanța să considere că nu există o urgență care să justifice recurgerea la această procedură specială, în detrimentul unei acțiuni de drept comun.

Prin urmare, instanță apreciază că această condiție, a existenței unui caz grabnic, nu este îndeplinită în cauză, fapt pentru care instanță va respinge cererea de emitere a unei ordonanțe președințiale, formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.

Postat 04.07.2022