Tip : sentinta civila

Prin cererea înregistrată la această instantă sub nr. (...) reclamanta (...) a chemat in judecată pe pârâtii (...)  solicitand instantei ca prin hotărârea ce va pronunta să se constate nulitatea absoluta partiala a Titlului de Proprietate nr. (...) in sensul excluderii din cuprinsul acestuia a numitilor (...) deoarece sunt renuntatori la succesiunea defunctei lor surori (...), potrivit CM nr. (...), urmand a se dispune rescrierea a titlului de proprietate.

In motivarea cererii reclamanta arată că la data de (...) a decedat numita (...), autoarea comuna a subsemnatei-reclamante si a paratilor din prezenta cauza.

De pe urma acestei defuncte a fost intocmit CM nr. (...), potrivit caruia (...) - renuntatoare la succesiune potrivit Declaratiei nr. (...), (...) (sora) - renuntatoare la succesiune potrivit Declaratiei nr. (...) si (...) (frate) - renuntator la succesiune potrivit Declaratiei nr. (...) Defuncta (...) nu a fost casatorita si nu a avut copii. Defuncta a avut 4 frati, respectiv:

1. (...) decedat, RENUNTATOR - Declaratie nr. (...), cu urmatorii mostenitori:

(...) — fiu;  (...) - fiu;  (...) - fiica.

2.(..), decedata, RENUNTATOARE - Declaratie nr. (...), fara copii;

3.(...) decedata, RENUNTATOARE - Declaratie nr. (...), cu urrnatorii mostenitori:

-(...) — fiu;

-(...) — fiu, decedat, cu un copil — (...)

4. (...), decedat, frate, tatal subsemnatei-reclamante.

Mai precizează reclamanta că (...), prin Declaratiile autentificate sub nr. (...), nr. (...), nr. (...) au renuntat expres la succesiunea surorii lor — def. (...), astfel incat sunt straini de succesiune prin renuntare.

Potrivit Deciziei nr. (...) a ICCJ cu privire la aplicarea disp. art. 13 din Lg. 18/1991 s-a statuat ca beneficiaza de repunerea in termenul de acceptare a succesiunii numai mostenitorii care nu au acceptat succesiunea in termenul prev de art. 700 C. civ., iar nu si cei care au renuntat la mostenire.

Prin aceasta DECIZIE IN INTERESUL LEGII s-a procedat la interpretarea corecta a disp. art. 13 din Lg. 18/1991.

Art. 969 Vechiul Cod Civil prevede ca eredele care renunta la succesiune este considerat ca nu a avut niciodata aceasta calitate, titlul de mostenitor fiind desfiintat cu efect retroactiv, mostenitorul fiind considerat ca o persoana straina de mostenire.

Prin efectul renuntarii, mostenitorul este socotit ca nu a fost niciodata succesibil, iar vocatia sa succesorala este retroactiv desfiintata.

Potrivit art. III alin. 1 lit. a) din Lg. 169/1997 ”sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit dispozitiilor legislatiei civile, aplicabile la data incheierii aerului juridic, ..

a) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate, in favoarea persoanleor care nu erau indreptatite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:

i) acrele de reconstituire in favoarea unor persoane care nu au avut niciodata teren in proprietate predate Ia cooperativa agricola de productie sau Ia stat sau care nu au mostenit asemenea terenuri .

Titlul de proprietate (...) reconstituie dreptul de proprietate pentru 1 ha si (...) mp autorului comun (...), fiind nominalizati in cuprinsul acestuia mostenitorii sai, respectiv cei 4 colaterali privilegiati, dintre care insa numai autorul subsemnatei-reclamante — (...) (in prezent decedat), a carui fiica sunt, este indreptatit la reconstituire, ceilalti 3 frati fiind renuntatori.

Mai arată reclamanta ca numitul (...), tatal său, a fost fratele defunctei (...) si, potrivit CM nr. (...), ii revine intreaga succesiune, fiind unicul mostenitor al defunctei sale surori, astfel că pentru toate motivele invocate solicită admiterea cererii.

In drept, a invocat dispozitiile art. 193 si urmat. C.P.C., art. 13 din Lg. 18/1991, art. III alin. 1 lit. a) din Lg. 169/1997, Decizia nr. XI din 05.02.2007 a ICCJ.

A depus alăturat, in copie, înscrisuri.

La data de (...) pârâta (...) a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea cererii ca neîntemeiată .

La data de (...) pârâtii (...) au formulat intampinare, prin care au arătat că sunt de acord cu cererea reclamantei .

La data de (...)  pârâta (...) a formulat întampinare si a depus, in copie, înscrisuri.

In cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin cererea înregistrată sub nr. (...), (...) au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafaţa de (...) ha, provenită de la autoarea (...)

Prin titlul de proprietate nr. (.../....) emis de (...) a fost reconstituit dreptului de proprietate pentru suprafaţa de (...) ha numiţilor (...) în calitate de moştenitori ai defunctei (...)

Titlul de proprietate nr. (..../....) a fost eliberat pe baza Hotărârii comisiei judeţului Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor nr. (...) hotărâre de validare necontestată în procedura plângerii .

Potrivit certificatului de moştenitor nr. (.../...) eliberat de Notariatul de Stat (...) în dosarul nr. (...), întreaga moştenire rămasă de pe urma defunctei (...) decedată la data de (...), a rămas numitului (...), în calitate de frate .

Potrivit aceluiaşi certificat de moştenitor, numiţii (...), frate cu defuncta, (...), soră cu defuncta şi (...), frate cu defuncta au renunţat la succesiune de pe urma defunctei (...) prin declaraţiile de renunţare nr. (...)

Numitul (...) a decedat la data de (...) numita (...) a decedat la data de (...) numita (...) a decedat la data de (...) iar numitul (...) a decedat la data de (...)

Prin cererea introductivă reclamanta (...), în calitate de fiică a defunctului (...) a solicitat să se constate nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. (...) din data de (...) în sensul excluderii din cuprinsul acestuia a defuncţilor (...) (autorul pârâţilor (...) (autoarea pârâţilor (...)) motivat de faptul că aceşti defuncţi au renunţat la succesiunea după defuncta lor sora (...), potrivit certificatului de moştenitor nr. (...).

În acest sens, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 696 C.civ. de la 1864 (menţionat în mod eronat ca fiind art. 969) potrivit cărora eredele ce renunţă este considerat că n-a fost niciodată erede, dar şi Decizia nr. XI/05.02.2007 a ICCJ.

Pârâţii (...) au depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care au arătat că sunt de acord cu susţinerile reclamantei şi au solicitat admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

În drept, potrivit art. 8 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere [...], iar potrivit art. 9 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 18/1991 cererea se depune la primăria localităţii sau, după caz, la primăriile localităţilor în a căror raza teritorială se află terenul pentru care urmează să fie reconstituit dreptul de proprietate şi va cuprinde numele şi prenumele persoanei solicitante şi domiciliul acesteia, calitatea de titular sau de moştenitor al dreptului de proprietate pentru care i s-a reconstituit sau urmează să i se reconstituie acest drept, potrivit prezentei legi, suprafaţa de teren care i s-a reconstituit şi diferenţa pe care o solicită.

Instanţa reţine şi dispoziţiile art. 13 alin. (1) – (3) din Legea nr. 18/1991 potrivit cărora calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea moştenirii. Moştenitorii care nu-şi pot dovedi aceasta calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei. Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren determinata pe numele tuturor moştenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun.

Prin Decizia nr. XI din 05.02.2007, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a stabilit că dispoziţiile din legile privind fondul funciar trebuie coroborate cu legea civilă, eredele renunţător fiind considerat străin de moştenire, renunţare care operează şi pentru bunurile viitoare ale defunctului.

Astfel, potrivit Deciziei nr. XI din 05.02.2007, beneficiază de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii numai moştenitorii care nu au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art. 700 din Codul civil, iar nu şi cei care au renunţat la moştenire, reţinându-se în considerentele deciziei faptul că prin efectul renunţării, moştenitorul este socotit că nu a fost niciodată moştenitor, iar vocaţia sa succesorală este retroactiv desfiinţată, precum şi faptul că regula indivizibilităţii patrimoniului succesoral conferă acelaşi caracter indivizibil şi opţiunii succesorale care nu poate fi condiţionată de aspectul cantitativ al patrimoniului succesoral. Renunţarea vizează atât bunurile existente în succesiune la data decesului, cât şi cele care, eventual, ar intră în succesiunea respectivă.

În opinia instantei, aplicarea dispoziţiilor art. 696 C.civ. de la 1864 şi interpretarea dată dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 18/1991 prin Decizia nr. XI din 05.02.2007 pot fi invocate de moştenitorul interesat in cadrul procedurii speciale a plângerii la Hotărârea Comisiei Judeţene, prevăzut de art. 53 din Legea nr. 18/1991, deoarece de la data emiterii acestei hotărâri părtile interesate cunosc atât persoanele beneficiare cât şi suprafaţa reconstituita.

De regula, actiunile în nulitatea titlului de proprietate fundamentate pe dispoziţiile art. III din Legea nr. 169/1997, aşa cum s-a procedat şi în prezenta cauză unde au fost invocate prevederile art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997 au in vedere titlurile emise tertilor, deoarece iniţiatorilor unor astfel de actiuni nu le este opozabila hotărârea comisiei judeţene care a stat la baza titlului contestat, acesta, în mod evident, nu le este comunicată şi astfel nu pot uza de dispoziţiile art. 53 din Legea nr. 18/1991.

Aşadar, în momentul in care se contesta propriul titlu de proprietate de către beneficiarii reconstituirii sau de către moştenitorii acestora, în baza art. III din Legea nr. 169/1997, examinarea motivului concret de nulitate trebuie raportată la o imposibilitate obiectiva si temeinic argumentata , pentru care beneficiarul titlului nu a uzat de procedura prevăzută de art. 53 din Legea nr. 18/1991 sau nu avea interes să conteste hotărârea de validare a comisiei judeţene.

Instanţa apreciază că dacă pentru orice motiv s-ar lăsa deschisa procedura acţiunilor în nulitate împotriva propriului titlu, s-ar ajunge la eludarea procedurii speciale şi a termenelor reglementate de art. 53 din Legea nr. 18/1991, ceea ce nu poate fi primit.

În plus, defunctul Anghelache Constantin avea posibilitatea legală de a uza de calea contestaţiei prevăzută de art. 29 din HG nr.131/1991 (în vigoare la data validării cererilor de reconstituire), precum şi de calea plângerii prevăzută Legea nr.18/1991, cale procesuală de care acesta, nu a uzat, astfel că succesoarea sa, reclamanta din prezenta cauză nu are posibilitatea legală de a recurge la calea acţiunii în nulitate prevăzută de art. III din Legea nr.169/1997, neputând avea mai multe drepturi decât autorul său, Anghelache Constantin.

Din actele depuse la dosar nu rezultă că împotriva Hotărârii comisiei judeţului Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor nr. (....) ar fi fost formulată o plângere, cu respectarea prevederilor art. 53 din Legea nr. 18/1991.

Potrivit art. 29 din Regulamentul din 1991 privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor (aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 131/1991), în vigoare la adoptarea HCJ  nr. (...) după definitivarea tabelelor anexă nr. 2-20 şi aprobarea lor prin proces-verbal de către comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale, acestea vor fi afişate la sediul consiliului local pentru luarea la cunoştinţă de cei interesaţi. Fiecare tabel va fi semnat de membrii comisiei, cu menţiunea datei afişării.

Persoanele nemulţumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale pot face, în termen de 5 zile de la comunicare, contestaţie adresată comisiei judeţene, pe care o depun la secretariatul comisiei comunale, orăşeneşti sau municipale, care este obligat să o înregistreze şi să o înainteze, prin delegat, la secretarul comisiei judeţene, în termen de 3 zile.

Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale, imediat după expirarea termenelor prevăzute mai sus, vor înainta documentaţia comisiilor judeţene.

Comisia judeţeană va analiza propunerile primite de la comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale, privind modul de respectare a prevederilor legii în legătură cu stabilirea dreptului de proprietate, precum şi contestaţiile celor care s-au considerat nemulţumiţi de modul de stabilire a dreptului de proprietate de către comisia comunală, orăşenească sau municipală.

După analizare, comisia judeţeană, prin hotărâre, va soluţiona contestaţiile şi va valida sau invalida propunerile şi le va transmite, prin delegat, în termen de 3 zile, comisiilor subordonate, care le vor afişa imediat la sediul consiliului local şi vor comunica, sub semnătură, persoanelor care au formulat contestaţii, hotărârea comisiei judeţene.

De la data comunicării sub semnătură, persoanele nemulţumite pot face plângere împotriva hotărârii comisiei judeţene la judecătorie în termen de 30 de zile.

Asadar, pentru a asigura stabilitatea circuitului civil şi a se evita incertitudinile viitoare pentru cei menţionaţi în titlu a fost prevăzută o procedură specială de contestare conform art. 53 alin. (2) din Legea 18/1991.

Aşa cum rezultă din cuprinsul titlului de proprietate nr. (...) din data de (...) şi al certificatului de moştenitor nr(...) singurul mostenitor care nu are calitatea de renuntator este (...), in prezent decedat, cu moştenitoarea (...), reclamanta din prezenta cauză.

În ceea ce priveşte normele de drept substanţial invocate in cauza, se observa ca finalitatea invocării disp. art. 696 C.civ. de la 1864 de către reclamantă este reprezentată de aplicarea prevederilor art. 697 teza I C.civ. de la 1864, conform cărora partea renunţătorului profită coerezilor săi.

 Insă, potrivit art. 691 C.civ. de la 1864 de partea din moştenire de care profită  mostenitorul acceptant, acesta poate dispune cu titlu oneros sau gratuit, iar legea nu  interzice ca aceasta parte sa revină chiar şi  renunţătorilor iniţiali, ca efect al gratificării indirecte săvârsită de mostenitorul care renunţă la partea de acrescamant, prin acceptarea ca renuntatorii  sa fie beneficiari ai titlului.

Instanţa apreciază că în prezenta cauză este evident că defunctul (...) nu a inteles sa profite de părţile erezilor renunţători, respectiv fraţii săi (...) din terenurile ce au aparţinut defunctei (...), având în vedere că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate de pe urma acestei defuncte, având nr. (...), a fost formulată în comun şi semnată de către fiecare solicitant rezultând acordul moştenitorilor de a împărţi  averea funciară a defunctei, fără a distige după cum sunt renunţători sau nu.

O astfel de renuntare  la beneficiul prevăzut de art. 696 şi art. 697 C.civ. de la 1864 nu încalcă, în opinia instanţei, ordinea publică, nu este prohibită de lege, astfel încât nulitatea pe chestiunea renunţării celorlalti frati la succesiune sa fie absolută şi să opereze peste voinţa singurului mostenitor acceptant, respectiv (...)

Pe de alta parte, instanţa este de părere că aplicarea dezlegării de drept data prin recursul in interesul legii nu opereaza automat, doar prin efectul acestei decizii, fiind necesar să se aprecieze, faţă de elementele concrete ale speţei, incidenţa acestei dezlegări.

Totodată, nu trebuie omise principiul stabilităţii circuitului civil, în protejarea căreia a fost instituita parcurgerea procedurilor speciale cum este cea de la art. 53 din Legea nr. 18/1991 (prezenta acţiune fiind promovată la aproximativ 19 ani de la validarea dreptului de proprietate, 13 ani de la decesul moştenitorului acceptant şi aproximativ 9 ani de la decesul ultimului moştenitor renunţător) precum si dreptul de dispozitie al celui interesat sa invoce renunţarea la succesiune a celorlalti si nu o face in timpul vietii, prezenta cauză fiind constituită ca urmare a demersurilor moştenitoarei defunctului (...) şi nu ale acestuia din urmă, continuate de moştenitoarea sa.

Argumentele anterior expuse nu contravin celor retinute prin Decizia nr. XI din 05.02.2007 întrucât moştenitorul interesat să profite de partea renunţătorului, a renunţat, în mod tacit, la acest beneficiu din momentul în care a acceptat să fie formulată o cerere de reconstituire comună care să conducă la o validarea comună, necontestată prin plângerea prevăzută de art. 53 din Legea nr. 18/1991.

Pentru toate considerentele de fapt şi de drept expuse, instanta va respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî în acest sens, instanţa apreciază că poziţia procesuală a pârâţilor (...) care au arătat că sunt de acord cu susţinerile reclamantei şi au solicitat admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, nu poate conduce, prin sine, la o soluţie în sensul solicitat de aceştia, pârâţii având posibilitatea să dispună în favoarea reclamantei de drepturile lor conferite de titlul de proprietate nr. (...) din data de (...), aşa cum doresc, inclusiv cu titlu gratuit.

Domenii speta

Spete similare