Numire administrator provizoriu societate

Cod ECLI [...]

Dosar nr. 2032/91/2020

R O M Â N I A

[...] [...]

SECTIA A [...] CIVILA SI DE [...] [...] [...]

[...] CIVILĂ Nr. 70/2021

Şedinţa publică de la 03 [...] 2021

Completul compus din:

[...] - [...] [...]

Grefier - [...] [...]

Pe rol judecarea cererii de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta-pârâtă [...] [...] [...] [...] [...], cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la [...] Avocat [...] [...], în [...], str.[...] [...], nr.[...], judeţul [...], în contradictoriu cu pârâtele SC [...] [...] [...], cu sediul în [...], str.[...] [...], nr.18, cam.21, judeţul [...], [...] 4717254 şi număr de înregistrare în Registrul Comerţului [...] şi [...] [...] [...] [...], cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură în [...], str.... [...], nr.7, ap.42, judeţul [...], la avocat [...] [...].

La apelul nominal făcut cauzei în şedinţa publică au răspuns: av. [...] [...], pentru  reclamanta-pârâtă [...] [...] [...], av. [...] [...], pentru pârâta-reclamantă [...] [...] şi av. [...] [...], curator special desemnat al pârâtei SC [...] Com [...].

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că reclamanta-pârâtă a [...] [...] [...] depus la dosar dovada acceptării exprese a succesiunii, după care;

Instanţa constată că a fost acordat termen pentru dezbaterile pe fondul cauzei, fiind încheiată cercetarea judecătorească.

Faţă de înscrisul depus pentru termenul de astăzi cu privire la dovada acceptării succesiunii şi, faţă de poziţia procesuală exprimată de către reprezentantul convenţional al reclamantei la termenul anterior, redeschide cercetarea judecătorească şi pune în discuţie suplimentarea probatoriului cu dovada acceptării exprese a succesiunii de către reclamantă.

Părţile prezente arată că sunt de acord cu suplimentarea probatoriului.

Instanţa încuviinţează suplimentarea probatoriului cu această probă, utilă soluţionării cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat, constată închisă cercetarea judecătorească şi acordă cuvântul în dezbateri pe fond părţilor prezente.

Av.[...] [...], pentru reclamanta-pârâtă [...] [...] [...], având cuvântul, pune concluzii de a admitere a cererii aşa cum a fost formulată.

Este adevărat că nu s-a indicat un temei de drept substanţial care stă la baza prezentei cereri pentru că nu există în mod expres prevăzut în Legea nr.31/1990, însă a înţeles să invoce dispoziţiile art. 5 alin. 2 Cod pr.civ., folosite de altfel atât în practica judecătorească şi invocate în doctrină cu privire la care niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este incompletă sau este neclară. Ne aflăm într-o această ipoteză. De asemenea, a invocat dispoziţiile art. 1295 Cod civil cu privire la puterea de a reprezenta care poate rezulta din lege, dintr-un act juridic ori dintr-o hotărâre judecătorească.

În cauză s-a dovedit imposibilitatea numirii unui administrator provizoriu pe această perioadă, în conformitate cu dispoziţiile legii nr.31/1990, astfel încât este mai mult decât necesară şi utilă intervenţia instanţei pentru ca societatea să poată continua să funcţioneze.

În ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate ale ordonanaţei preşedinţiale, apreciază că toate criticile formulate de pârâta [...] [...] sunt neîntemeiate.

Este pe deplin justificată urgenţa. [...] e un pic şi se face un an de la decesul unicului asociat şi administrator. [...] nu are un administrator legal numit în acest moment, astfel că se află în imposibilitate efectivă de a beneficia de anumite facilităţi, de a face anumite acte juridice necesare în activitatea curentă.

Referitor la condiţia aparenţei de drept, s-au făcut discuţii cu privire la faptul că nu ar fi fost acceptată succesiunea. Acest lucru s-a clarificat.

Referitor la caracterul provizoriu al acestei măsuri, el va subzista strict până la dezbaterea succesiunii când situaţia acestei societăţi se va clarifica şi se putea proceda la numirea unui administrator definitiv în condiţiile legii nr.31/1990.

Depune la dosar note de concluzii scrise.

Av. [...] [...], pentru pârâta-reclamantă [...] [...], având cuvântul, susţine că prin concluziile scrise se adaugă un temei juridic care nu a fost enunţat în cererea de chemare în judecată. Se adaugă şi apărări de fapt care nu au fost menţionate în cererea de ordonanţă preşedinţială, situaţie în care solicită instanţei să fie cenzurate toate apărările formulate pe calea concluziilor scrise limitând analiza cauzei doar la acelea care au corespondent în cererea introductivă

În esenţă, apreciază că ne aflăm într-o situaţie nepermisă de lege în care un asociat minoritar, asociat doar din 19 ianuarie pentru că la data depunerii cererii de chemare în judecată reclamanta nu acceptase succesiunea defunctului [...] [...], încearcă să dobândească, dincolo de cadrul stabilit prin statut şi prin Legea nr.31/1990 controlul asupra unei societăţi comerciale. Nu există un temei care să permită abordarea acestei situaţii şi transferarea către instanţa de judecată a dreptului de se exprima, de a manifesta o voinţă socială cu privire la numirea reprezentantului unei societăţi comerciale câtă vreme statutar şi legal acest drept revine asociaţilor. Dacă asociaţii nu se înţeleg cu privire la acest aspect există alte căi legale, unele care permit continuarea societăţii alte care nu permit continuarea activităţii societăţii. Nu avem o aparenţă de drept, deci, în favoarea reclamantei.

Nu avem o urgenţă, pentru că urgenţa nu poate fi raportată la care momentul decesului care s-a întâmplat acum peste jumătate de an. Vorbim de o urgenţă care se putea manifesta în perioada imediat următoare dar nu la jumătate de an. 

Nu putem vorbi de un caracter vremelnic pentru că se susţine că măsura se doreşte a fi luată până la dezbaterea succesiuni. Or, faptul dezbaterii succesiunii, fie printr-o procedură în faţa notarului public, fie printr-o acţiune de partaj, nu a fost dovedit.

Nu putem vorbi de o vremelnicie pentru că acest aspect nu rezultă nici din susţinerile părţii.

Pentru aceste considerente, solicită să se respingă, în principal, ca inadmisibilă, în subsidiar, ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.

Pe cererea reconvenţională, apreciază că ea este absolut rezonabilă şi că practic denotă şi buna credinţă a pârâtei şi dorinţa de a rezolva în cadru legal toate aceste chestiuni.

Potrivit statutului şi Legii nr.31/1990 singurul care poate convoca adunarea generală este administratorul societăţii. Dacă acesta nu o face, asociaţii nu pot ei convoca adunarea generală ci doar asociaţii care reprezintă 25% din capitalul social pot cere administratorului convocarea. [...] nu mai este. Este evident că asociatul minoritar, reclamanta din cauză, nu doreşte convocarea adunării generale pentru că tocmai poziţia minoritară pe care o are nu-i permite să ia deciziile pe care speră să le obţină printr-o soluţie a instanţei.

De aceea, în considerarea condiţiilor şi argumentelor arătate, apreciază că cererea de a solicita instanţei să dispună convocarea adunării generale în forma arătată prin reconvenţională ar putea asigura şi respectarea legii şi deblocarea situaţiei actuale şi ar permite luarea deciziei în cadrul statutar reglementat de actul constitutiv al societăţii.

Solicită să se admită cererea reconvenţională aşa cum a fost formulată.

Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

Av. [...] [...], pentru reclamanta-pârâtă [...] [...] [...], în ceea ce priveşte cererea reconvenţională arată că această cerere este admisibilă în egală măsura în care se va considera că este admisibilă şi cererea principală.

Nici cu privire la solicitarea formulată pe cale reconvenţională nu s-a indicat în mod expres şi nu există de altfel în cuprinsul legii nr.31/1990 ori în altă dispoziţie legală o prevedere care să permită instanţei să ia măsura solicitată. Aşadar, câtă vreme în această cauză nu s-a făcut o dovadă în mod expres că pârâta este acţionar majoritar pentru că procentele nu sunt de 75 şi 25, cotele sau partea din societate care va intra la succesiune este o discuţie care ţine de viitorul dosar succesoral, în absenţa unui temei de drept care să confere instanţei această posibilitate şi în absenţa oricăror dovezi că s-a încercat de către pârâta până la acest moment o convocare a adunării generale căreia reclamanta să nu-i fi dat curs sau să nu fi acceptat, din contră reclamanta a făcut dovada că în vara trecută s-a încercat deblocarea situaţiei societăţii, s-au initţiat o serie de demersuri însă aceasta nu le a dat curs.

În ceea ce priveşte condiţiile de admisibilitate ale acestei cereri pe calea ordonanţei preşedinţiale, ea este urgentă în egală măsură în care este urgenţă şi cererea principală. Dacă e urgentă numirea unui administrator provizoriu atunci reclamanta se află în faţa instanţei tocmai pentru acest motiv.

Dacă s-ar admite cererea reconvenţională şi s-ar dispune convocarea adunării generale s-ar ajunge din nou într-un blocaj pentru că discuţia cu privire la cote ar continua, în măsura în care s-ar lua o hotărâre pe acest considerent că pârâta este acţionar majoritar, cu siguranţă s-ar ajunge din nou în faţa instanţei.

Consideră că măsura corectă şi în interesul societăţii la acest moment este să se admită cererea principală şi să se procedeze la numirea unui administrator provizoriu, cu consecinţa respingerii cererii reconvenţionale. Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

Av. [...] [...], curator special desemnat al pârâtei SC [...] Com [...], având cuvântul, ca reprezentant al societăţii arată că în cauză are un interes legitim, acelea de a se continua activitatea acestei societăţi. Or, aceste disensiuni, dacă nu vor fi rezolvate nu vor face decât să ducă la dizolvarea societăţii. De aceea, apreciază că nu poate fi admisă de plano excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru că sunt mai multe texte legale care reglementează acest aspect dar există şi doctrină care permite ca în astfel de condiţii excepţionale, faptul că nu se înţeleg cei doi moştenitori acceptanţi, cele în care ne aflăm, care potrivit statutului trebuiau să continue activitatea societăţii, trebuie în mod obligatoriu să fie desemnat un administrator provizoriu pentru a putea continua activitatea până la soluţionarea pe fond a cauzei care este de durată şi societatea fiind în pericol de inexistenţa unui administrator care poate să o reprezinte, nu numai în raport cu cei doi asociaţi ci şi în raport cu terţii cu care intră societatea în contact.

În concluzie, apreciază că acţiunea este admisibilă, că urmează a fi respinsă cererea reconvenţională prin care se solicita ca instanţa să dispună convocarea adunării generale. Nimic nu o împiedica pe pârâta-reclamantă să convoace adunarea generală până la acest termen şi faptul că în tot acest timp societatea a funcţionat totuşi înseamnă că această moştenitoare şi-a îndeplinit cât de cât în aceste condiţii de pandemie activitatea.

În replică, av. [...] [...], pentru pârâta-reclamantă [...] [...], arată că un asociat nu poate convoca adunarea generală, cum greşit s-a susţinut astăzi şi de către reclamantă şi de către pârâta societate. În vară nu s-a încercat în niciun fel amiabil rezolvarea situaţiei ci tocmai în aceeaşi manieră forţată s-a procedat. I s-a dat pârâtei să semneze un document prin care reclamanta se autodesemna administrator al societăţii comerciale.

Instanţa rămâne în pronunţare.

T R I B U N A L U L

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului [...]-Secţia a [...] Civilă şi de Contencios [...] şi Fiscal la data de 30.12.2020 sub nr.2032/91/2020, reclamanta [...] [...] [...] a solicitat în contradictoriu cu pârâta [...] [...] [...] [...], pe calea ordonanţei preşedinţiale,  numirea sa ca administrator provizoriu al societăţii pârâte până la dezbaterea succesiunii numitului [...] [...], unicul asociat, decedat la data de 03.06.2020, fără cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esenţă, că  numitul [...] [...], unic asociat şi administrator al societăţii pârâte  a decedat la data de 03.06.2020, iar faţă de prevederile art.7.2 din actul constitutiv al societăţii care stabilesc că „în cazul decesului asociatului unic, societatea îşi va continua activitatea cu moştenitorii defunctului”,  nu este incident cazul de dizolvare prevăzut la art.229 alin.1 din Legea nr.31/1990, ci situaţia de excepţie prevăzută la alin.2 al acestui text de lege.

Aceasta a mai arătat că defunctul a avut calitatea de unic asociat şi administrator al societăţii ca urmare a cesionării de către reclamantă a celor 200 de părţi sociale dobândite prin moştenire de la mama sa, [...] [...], astfel cum reiese din Hotărârea 03.05.2011, actul adiţional la actul constitutiv al [...] [...] [...] [...] cu dată certă nr.1773/03.05.2011, menţiuni înscrise în Registrul Comerţului conform [...] nr.2810/07.06.2011, iar în calitate de moştenitoare a soţului său defunct, pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societăţii  şi asigurarea activităţii curente a acesteia, se impune numirea sa ca administrator provizoriu al societăţii. A mai arătat reclamanta că această numire are caracter provizoriu până la dezbaterea succesiunii defunctului, având în vedere că nu este unica moştenitoare a acestuia, acesta din urmă mai având o fiică dintr-o căsătorie anterioară, fiică cu care nu a reuşit să ajungă la un consens privind dezbaterea succesiunii.

Reclamanta a precizat în susţinerea cererii sale că sunt îndeplinite condiţiile art.997 Cod pr. Civ., măsura fiind provizorie, limitată în timp până la dezbaterea succesiunii defunctului, urgenţa este justificată de necesitatea desfăşurării activităţii curente(achitarea furnizorilor, salariilor angajaţilor, operaţiuni bancare), precum şi condiţia prejudiciului pe care societatea l-ar putea încerca din pierderile financiare, încetarea anumitor contracte, imposibilitatea plăţii impozitelor, executarea silită a unor bunuri.

Aceasta a mai menţionat că sediul societăţii, care reprezintă şi locuinţa propietatea sa, a fost dobândit prin contractarea unui credit ipotecar, a cărui contravaloare este achitată din chiria încasată lunar de la societate, astfel încât este interesată ca societatea să rămână funcţională şi să producă profit.  A mai menţionat de asemenea că,  întrucât desemnarea  unui administrator nu poate fi  realizată potrivit art.194 alin.1 lit.b din Legea nr.31/1990 de către adunarea asociaţilor având în vedere lipsa acordului comun cu privire la dezbaterea succesiunii defunctului, se impune numirea sa ca şi administrator provizoriu pentru prevenirea unei pagube iminente şi care ar apărea greu de reparat.

În drept cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 997 şi urm Cod pr. Civ., Legea nr.31/1990.

În susţinerea cererii au fost depuse în copii certificate pentru conformitate cu originalul înscrisuri(filele [...]

Faţă de dispoziţiile art. 58 alin.1 Cod pr. Civ., instanţa desemnat curator special pentru societatea pârâtă, având în vedere că aceasta nu mai are reprezentant legal, administratorul societăţii fiind decedat.

Totodată, s-a dispus introducerea în cauză în calitate de succesoare în drepturi a defunctului şi pârâta [...] [...].

Legal citată, pârâta [...] [...] a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă faţă de aspectul că nu sunt îndeplinite condiţiile expres prevăzute de art. 997 şi urm. Cod pr. Civ. şi nici ale Legii nr.31/1990.

Aceasta a învederat că  prin declaraţia dată şi înregistrată în Registrul Naţional de [...] a [...] Succesorale nr.195523/27.08.2020 a acceptat expres succesiunea defunctului său tată [...] [...], iar potrivit dispoziţiilor art.3.7 şi art.7.2 din actul constitutiv al societăţii, prin efectul acceptării succesiunii, a dobândit de drept calitatea de asociat în cadrul societăţii pârâte, fiindu-i transmise în temeiul actului constitutiv părţile sociale corespunzătoare cotei succesorale legale de ¾, adică 75%, reclamantei revenindu-i doar un procent de 25% părţi sociale. A mai învederat că, ulterior decesului tatălui său, a încercat împreună cu reclamanta să organizeze în comun administrarea societăţii  şi să asigure conducerea activităţii acesteia,  până în luna august 2020 implicându-se direct  în realizarea obiectului de activitate de alimentaţie publică în cadrul [...] „[...]” întrucât are studii atestate în acest domeniu de activitate şi o experienţă de peste 10 ani  în calitate de manager.

Pe fondul neînţelegerilor cu reclamanta cauzate de refuzul de a-i semna acesteia din urmă  mandatul de administrare a societăţii,  i s-a blocat accesul în incinta societăţii, angajaţii nu au mai avut voie să intre în contact cu ea, contabilul societăţii a refuzat să-i pună la dispoziţie datele financiare ale societăţii. A mai precizat pârâta că reclamanta nu are nicio experienţă în domeniul de activitate al societăţii, fiind casnică, că activitatea acesteia a fost condusă haotic  cu consecinţe financiare nefavorabile, fiind totodată notificată în vederea creditării societăţii deoarece au fost întâmpinate dificultăţi financiare.

În ceea ce priveşte condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale, pârâta a învederat că acestea nu sunt îndeplinite, reclamanta nu justifică aparenţa în drept întrucât nu a acceptat succesiunea defunctului, iar în caz de acceptare ar deţine doar o cotă de 25% din părţile sociale, fiind un acţionar minoritar. Aceasta a precizat că nu este îndeplinită nici condiţia urgenţei, având în vedere că cererea de ordonanţă preşedinţială a fost formulată la peste 6 luni de la data decesului fostului administrator,  iar din documentele financiar contabile depuse de de reclamantă în susţinerea cererii de chemare în judecată, reiese că activitatea societăţii a putut fi desfăşurată şi în lipsa unui administrator. Totodată, a menţionat că nu este îndeplinită nici condiţia  caracterului provizoriu al măsurii ce se solicită a fi luată până la dezbaterea succesiunii defunctului, moment greu de stabilit în viitor, precum şi faţă de prevederile actului constitutiv care stabilesc clar că „prin efectul acceptării succesiunii, transmiterea părţilor sociale care au aparţinut asociatului unic decedat se produce de plin drept către moştenitorii săi legali sau testamentari, care vor dobândi calitatea de asociaţi”, iar „activitatea societăţii se va continua cu moştenitorii asociatului unic în caz de deces”.

Nu în ultimul rând, a preciaz că numirea administratorului unei societăţi dintre cele reglementate de Legea nr.31/1990 se face în condiţiile expres stabilite la art.194 alin.1 lit.b, art.197 alin.3  raportat la art.77 alin.1 şi art. 197 alin.1 din Legea nr.31/1990,  iar instanţa de judecată nu se poate substitui adunării generale  a asociaţilor  şi nu are prerogativa să numească sau să revoce administratorul societăţii cu răspundere limitată.

În drept întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 205 Cod pr. Civ

Totodată, pârâta-reclamantă [...] [...], a înţeles să formuleze cerere reconvenţională  prin care a solicitat ca instanţa de judecată să dispună :

-Convocarea [...] Generale a [...] [...] [...] [...] [...], la sediul din [...], str. [...] [...] nr.18, cam.21, în a doua sâmbătă după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, ora 10.00(prima convocare), respectiv în a doua duminică după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, ora 10.00(a doua convocare, în situaţia neîntrunirii cvorumului prevăzut de lege la prima convocare), în cadrul căreia vor participa în calitate de asociaţi : [...] [...], deţinând 75% din părţile sociale şi reclamanta [...] [...] [...], deţinând 25% din părţile sociale(sub rezerva prezentării dovezii acceptării succesiunii) şi care va fi prezidată de [...] [...] în calitate de asociat majoritar, cu următoarea ordine de zi: i) Aprobarea continuării activităţii societăţii comerciale cu moştenitorii defunctului [...] [...] care au acceptat succesiunea accestuia; ii) [...] administratorului societăţii comerciale [...] [...] [...]; iii) Modificarea actului constitutiv pentru a reflecta hotărârea asociaţilor cu privire la pct.i) şi ii), iv) Diverse, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii reconvenţionale, pârâta reclamantă [...] [...] a învederat că este admisibilă formularea unei cereri cu caracter reconvenţional în cadrul procedurii speciale a ordonanţei preşedinţiale, atât timp cât sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art.997 Cod pr. Civ. şi pentru cererea reconvenţională.

Astfel, a precizat pârâtareclamantă că justifică aparenţa de drept întrucât a acceptat succesiunea tatălui său, precum şi faţă de dispoziţiile art.3.7 şi art.7.2 anterior citate din actul constitutiv al societăţii, având calitatea de acţionar majoritar cu cotă de 75% părţi sociale şi dreptul conferit de art.195 alin.2 din Legea nr.31/1990  de a solicita administratorului societăţii convocarea [...] Generale a [...].

Totodată, a precizat că este justificată şi urgenţa  faţă de situaţiile financiare prezentate de reclamanta pârâtă [...] [...] [...] aferente lunii octombrie 2020, care relevă aspectul că societatea este administrată ineficient, în condiţiile în care datoriile exced veniturilor realizate.

Nu în ultimul rând, pârâta reclamantă a precizat că prin măsura solicitată, respectiv convocarea [...] Generale a [...] nu se statuează pe fond asupra raporturilor juridice dintre părţi, ci această măsură are aptitudinea de a elimina un blocaj la nivelul funcţionării societăţii.

În drept cererea reconvenţională a fost întemeiată pe dispoziţiile art.997 Cod pr. Civ, art. 195 din Legea nr.31/1990.

În apărare  şi în susţinerea cererii reconvenţionale au fost depuse înscrisuri(filele [...]

La termenul din data de 03.02.2021 a fost încuviinţată părţilor proba cu înscrisuri faţă de dispoziţiile art. 258 raportat la art. 255 Cod pr. Civ.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Potrivit actului constitutiv cu dată certă nr.28/18.11.2014 la [...] [...] [...]  al [...] [...] [...] [...], cu obiect principal de activitate „Restaurant”, calitatea de unic asociat şi administrator a avut-o numitul [...] [...], potrivit dispoziţiilor art.4.1 şi 5.1. din actul constitutiv, acesta deţinând 400 părţi sociale(filele [...]. Aceste informaţii reies şi din certificatul constatator  emis de [...] nr.428325/21.07.2020 aflat la filele [...] din dosar.

Anterior modificărilor intervenite cu privire la calitatea de asociat unic al numitului [...] [...], societatea avea doi asociaţi, în persona numitului [...]- [...] [...] şi [...] [...], fiecare deţinând câte 200 părţi sociale, iar ca urmare a decesului asociatei [...] [...] şi a dezbaterii succesiunii acesteia (Certificat de moştenitor nr.40/02.05.2011), reclamanta pârâtă [...] [...] [...], în calitate de moştenitoare a numitei [...] [...], a cesionat soţului său cele  200 părţi sociale moştenite, astfel  cum reiese din Hotărârea 03.05.2011, actul adiţional la actul constitutiv al [...] [...] [...] [...] cu dată certă nr.1773/03.05.2011, menţiuni înscrise în Registrul Comerţului conform [...] nr.2810/07.06.2011(filele [...].

La data de 03.06.2020 numitul [...] [...] a decedat potrivit certificatului de deces depus la dosar la fila 11.

Se reţine de către instană că, potrivit dispoziţiilor art.3.7 din actul constitutiv al societăţii  [...] [...] [...] „prin efectul acceptării succesiunii, transmiterea părţilor sociale care au aparţinut asociatului unic decedat se produce de plin drept către moştenitorii săi legali sau testamentari, care vor dobândi calitatea de asociaţi”, iar potrivit art.7.2 din actul constitutiv „În cazul decesului asociatului unic, societatea îşi va continua activitatea cu moştenitorii defunctului”.

Pârâta reclamantă [...] [...] a dat o declaraţie de acceptare expresă a succesiunii defunctului [...] [...], în calitate de fiică,  înregistrată în Registrul Naţional Notarial Privind Opţiunile Succesorale, astfel cum reiese din certificatul nr.195523/27.08.2020 depusă la dosarul cauzei.

 Aceeaşi declaraţie de acceptare expresă a succesiunii a defunctului [...] [...]  a dat-o şi reclamanta pârâtă [...] [...] [...], în calitate de soţie supravieţuitoare, autentificată sub nr.145/11.01.2021 la [...] [...] [...], depusă la dosar, declaraţie înregistrată în Registrul Naţional Notarial Privind Opţiunile Succesorale.

Instanţa mai reţine că, anterior sesizării instanţei de judecată, astfel cum ambele părţi au recunoscut s-a încercat administrarea în comun a societăţii de către acestea până la dezbaterea succesiunii defunctului [...] [...], însă au apărut neînţelegeri care nu au mai putut fi remediate, în prezent societatea neavând reprezentant legal ca urmare a decesului fostului administrator şi asociat unic.

Se mai reţine că între părţi au existat încercări de se ajunge la o anumită înţelegere cu privire la administrarea societăţii, astfel cum reiese din notificarea emisă de reclamanta pârâtă [...] [...] [...] către pârâta reclamantă [...] [...] datată 19.08.2020,  precum şi din Hotărârea nr.1/12.08.2020 prin care se propunea reprezentarea şi administrarea  societăţii de către reclamanta pârâtă, însă aceasta din urmă nu a fost acceptată de către pârâta reclamantă, nefiind semnată.

De asemenea, la rândul său, pârâta-reclamantă [...] [...], a înaintat o propunere de soluţionare amiabilă a dezbaterii succesiunii, o propunere de negociere în concret, cu privire la  administrarea şi reprezentarea societăţii, astfel cum reiese din înscrisurile aflate la filele [...] din dosar), care la rândul său nu a fost acceptată de către reclamanta pârâtă.

În ceea ce priveşte celelalte aspecte referitoare la dezbaterea succesiunii defunctului, se reţine cu caracter adiacent de către instanţă în ansambul probelor care circumscriu situaţia de fapt, că au fost transmise notificări de către reclamanta pârâtă [...] [...] [...] către pârâta reclamantă [...] [...] prin intermediul [...] [...] [...] şi [...] [...], în vederea preluării pasivului unui credit contractat de către societate, precum şi a debitului restant dintr-un contract de leasing încheiat pentru un automobil de către societate( notificările de la filele [...].

Faţă de toate aceste aspecte, se reţine că între părţi există o situaţie care nu poate fi soluţionată pe cale amiabilă în ceea ce priveşte numirea unui administrator al [...] [...]  [...] [...] dintre moştenitorii defunctului [...] [...] în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.31/1990, în prezent societatea neavând reprezentant legal care să-i asigure realizarea obiectului de activitate de alimentaţie publică în cadrul [...] „[...]”.

În acest sens, instanţa reţine dispoziţiile art.997 alin.1 Cod pr. Civ care prevăd  că instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente  şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. 

Din aceste dispozitii legale rezultă condiţiile care se cer a fi întrunite pentru emiterea unei ordonanţe preşedinţiale, şi anume urgenţa, caracterul vremelnic al măsurilor şi neprejudecarea fondului.

 În primul rând, instanta reţine că afirmarea de căre reclamant unei aparenţe de drept este o condiţie specială care face admisibilă cererea de ordonanţă preşedinţială,  alături de îndeplinirea condiţiilor de exerciţiu al acţiunii civile referitoare la capacitate, calitate şi interes potrivit art.32 alin.1 lit.a,b,c şi d Cod pr. Civ.

Prin urmare, faţă de cererea de ordonanţă preşedinţială cu care a fost învestită în vederea numirii unui administrator provizoriu pentru societate pe cale judecătorească până la dezbaterea succesiunii fostului administrator decedat, instanţa constată că acest  aspect impune evaluarea aparentă  a necesităţii unei astfel de desemnări. Cu alte cuvinte, textul de lege  impune obligaţia de a se proceda la o minimă cercetare  a aparenţei dreptului pretins de reclamanta pârâtă, respectiv a posibilităţii continuării  activităţii societăţii în lipsa unei desemnări, pentru care este necesară şi suficientă pipăirea fondului, fără a se pronunţa asupra acestuia.

În acest context, instanţa reţine că, condiţia negativă a neprejudecării fondului este determinată atât de examinarea doar sumară şi în aparenţă a fondului, cât şi de caracterul vremelnic  şi provizoriu  al măsurilor ce pot fi ordonate de către instanţă, acest examen sumar răspunzând în consecinţă dezideratului textului de a nu se  prejudeca fondul, şi, în acelaşi timp, obligaţiei instanţei de a evalua sumar situaţia din speţă pentru a stabili de partea cui este aparenţa dreptului.

În spetă, instanţa apreciază că ambele părţi au  justificat aparenţa de drept, atât pe cererea de chemare în judecată, cât şi pe cererea reconvenţională, în calitate de moştenitoare ale defunctului [...] [...],  soţie supravieţuitoare  şi fiică, conform actelor de stare civilă depuse la dosar, precum şi conform declaraţiilor de acceptare expresă a succesiunii de pe urma acestuia înregistrate  Registrul Naţional Notarial Privind Opţiunile Succesorale.

În ceea ce priveşte celelalte condiţii de admisibilitate impuse de dispoziţiile art. 997 Cod pr. Civ, instanţa reţine următoarele:

În ceea ce priveşte cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta pârâtă [...] [...] [...], instanţa apreciază că aceasta justifică condiţia urgenţei în numirea sa în calitate de administrator al societăţii până la dezbaterea succesiunii fostului asociat unic şi administrator, având în vedere  că există riscul iminent al deteriorării situaţiei economice a societăţii, generată de lipsa unei persoane cu atribuţii în supravegherea activităţii societăţii, precum şi a unei persoane care să răspundă pentru  orice activitate a acesteia. Urgenţa este determinată de imposibilitatea  derulării în condiţii de legalitate a activităţii societăţii care nu are un reprezentant legal la momentul de faţă, aspect care este de natură a  să producă grave prejudicii, prin blocarea activităţii societăţii  şi imposibilitatea de realizare a obiectului de activitate pentru care societatea a fost înfiinţată. Aceasta  este momentan în imposibilitate de a-şi exercita drepturile dobândite şi obligaţiile asumate în mediul economic în care activează, trebuind să facă diverse plăţi către furnizori, inclusiv cele salariale, să reînnoiască autorizaţii/ licenţe de funcţionare, să efectueze diverse operaţiuni bancare, să-şi achite obligaţiile fiscale către bugetul consolidat al statului sau să beneficieze de anumite compensări, scutiri, deduceri de taxe, toate acestea neputând fi efectuate fără un reprezentant legal.

Instanţa apreciază că este îndeplinită şi condiţia vremelniciei, având în vedere că numirea administratorului are caracter provizoriu, ambele părţi depunând la dosar înscrisuri din care reiese că acestea intenţionează să demareze procedura dezbaterii succesorale, astfel cum a fost propunerea pârâtei-reclamante [...] [...] de soluţionare amiabilă a dezbaterii succesiunii, o propunere de negociere în concret, cu privire la  administrarea şi reprezentarea societăţii şi cu privire la alte bunuri din masa succesorală(filele [...] din dosar) sau notificările emise de reclamanta pârâtă [...] [...] [...]  de preluare a pasivului din anumite contracte de credit şi leasing ale societăţii de către cealaltă moştenitoare.

Pentru acest motive, nu pot fi primite apărările pârâtei reclamante  [...] [...] în sensul că dezbaterea succesiunii este un moment incert, că acesta  nu poate fi plasat într-o perioadă apropiată de timp, atâta vreme cât intenţia părţilor este clară conform înscrisurilor depuse de acestea în sensul dezbaterii succesiunii de pe urma defunctului [...] [...].

Revenind la condiţia neprejudecării fondului, în strânsă legătură cu condiţia justificării aparenţei dreptului, se reţine că şi aceasta este îndeplinită în sensul celor învederate la paragrafele anterioare cu privire la acest aspect, atât timp cât instanța a cercetat doar aparența dreptului în favoarea reclamantei pârâte de desemnare în acesteia în calitate de administrator provizoriu, precum și la îndeplinirea celorlalte condiții impuse de art. 997 Cod pr. Civ. și nu a procedat la o analiză a raportului litigios sub toate aspectele.

În cercetarea sumară a aparenţei dreptului reclamantei pârâte, instanţa constată că, în cazul în care nu s-ar dispune  de urgenţă măsuri cu privire la administrarea societăţii, i s-ar aduce acesteia din urmă grave prejudicii, generate, în principal,  de imposibilitatea administrării oricărei activităţi  a societăţii care presupune îndeplinirea obligaţiilor  ce revin acesteia în cursul derulării activităţii, precum şi asumarea răspunderii pentru activitatea defăşurată.

 [...] a invocat în apărare aspectul că numirea administratorului unei societăţi dintre cele reglementate de Legea nr.31/1990 se face în condiţiile expres stabilite la art.194 alin.1 lit.b, art.197 alin.3  raportat la art.77 alin.1 şi art.197 alin.1 din Legea nr.31/1990,  iar instanţa de judecată nu se poate substitui adunării generale  a asociaţilor  şi nu are prerogativa să numească sau să revoce administratorul societăţii cu răspundere limitată. 

Cu toate acestea, aceste susţineri sunt neîntemeiate, din analiza textelor de lege indicate de aceasta, reiese că legiuitorul a avut în vedere situaţia premisă,  în care societatea are asociaţi stabiliţi legal şi aceştia au prerogativa desemnării administratorului societăţii prin adunare generală sau chiar în situaţia care reprezintă regula, respectiv numirea administratorului prin actul constitutiv.

În speţă, părţile se regăsesc într-o situaţie atipică, cu unicul asociat şi administrator decedat, nefiind la momkentul de faţă  în niciuna dintre situaţiile reglementate de articolele din Legea nr.31/1990 invocate de pârâta reclamantă în cuprinsul întâmpinării.

Aspectul că actul constitutiv al societăţii prevede la art.3.7 şi art. 7.2 modalitatea în care va continua societatea în caz de deces al asociatului unic, nu le numeşte pe niciuna dintre părţi ca şi administratori şi nici nu le conferă automat acestora, moştenitoare ale defunctului, calitatea de asociaţi,  ci aceste aspecte pot fi stabilite  numai în urma dezbaterii succesiunii  defunctului conform dispoziţiilor art. 1100 şi urm. Cod Civil.

Fără a antama fondul raportului juridic referitor la dezbaterea succesiunii, se reţine că, având în vedere efectele acceptării succesiunii faţă de dispoziţiile art.1114 Cod civil, acceptare pe care părţile au şi efectuat-o de altfel, nu înseamnă că s-a şi stabilit dreptul de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia, aspect care poate fi dovedit doar cu certificatul de moştenitor conform dispoziţiilor art.1133 Cod Civil.

Prin urmare, făcând o analiză sumară şi aparentă, se reţine de către instanţă că părţile nu se regăsesc în situaţia în care li s-a stabilit deja dreptul de proprietate asupra părţilor sociale din societate şi a cotelor care li se cuvin, astfel încât să fie asociaţi  ca efect al dezbaterii succesiunii, pentru a fi aplicabile dispoziţiile art.194 alin.1 lit.b, art.197  alin.1 şi alin.3 şi art.77 alin.1 din Legea nr.31/1990.

Revenind la situaţia faptică în care se regăseşte în prezent societatea, fără administrator, ţinând seama de implicaţiile pe care perpetuarea unei asemenea situaţii le-ar putea aduce în plan economic în activitatea societăţii pârâte, precum şi de faptul că un administrator al societăţii nu ar putea fi desemnat în conformitate cu dispoziţiile art.194 alin.1 lit.b din Legea nr.31/1990,  instanţa apreciază că se justifică aplicarea remediului conferit de dispoziţiile art.997 Cod pr. Civ, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care ar apărea greu de reparat, sens în care cererea reclamantei pârâte [...] [...] [...] este întemeiată.

În ceea ce priveşte cererea reconvenţională, se reţine de către instanţă că s-a solicitat de către pârâta reclamantă [...] [...] convocarea [...] Generale a [...] [...] [...] [...] [...], la sediul din [...], str. [...] [...] nr.18, cam.21, în a doua sâmbătă după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, ora 10.00(prima convocare), respectiv în a doua duminică după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, ora 10.00(a doua convocare, în situaţia neîntrunirii cvorumului prevăzut de lege la prima convocare), în cadrul căreia vor participa în calitate de asociaţi : [...] [...], deţinând 75% din părţile sociale şi reclamanta [...] [...] [...], deţinând 25% din părţile sociale(sub rezerva prezentării dovezii acceptării succesiunii) şi care va fi prezidată de [...] [...] în calitate de asociat majoritar, cu următoarea ordine de zi: i) Aprobarea continuării activităţii societăţii comerciale cu moştenitorii defunctului [...] [...] care au acceptat succesiunea accestuia; ii) [...] administratorului societăţii comerciale [...] [...] [...]; iii) Modificarea actului constitutiv pentru a reflecta hotărârea asociaţilor cu privire la pct.i) şi ii), iv) Diverse.

Cu toate acestea, în analiza îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art.997 Cod pr. Civ, în ceea ce priveşte neprejudecarea fondului, instanţa constată că, prin raportare la petitul din cererea reconvenţională astfel cum a fost solicitat, această condiţie nu este îndeplinită.

Astfel, pentru a fi admisibilă o astfel de cerere, este necesar ca instanţa să procedeze  la examinarea doar sumară şi în aparenţă a fondului, acest examen sumar răspunzând în consecinţă dezideratului textului legal de a nu se  prejudeca fondul, şi, în acelaşi timp, obligaţiei instanţei de a evalua sumar situaţia din speţă pentru a stabili de partea cui este aparenţa dreptului.

Or, prin convocarea [...] Generale a asociaţilor [...] [...] [...] [...],  în cadrul căreia vor participa în calitate de asociaţi : [...] [...], deţinând 75% din părţile sociale şi reclamanta [...] [...] [...], deţinând 25% din părţile sociale şi care va fi prezidată de [...] [...] în calitate de asociat majoritar, instanţa de judecată se află în situaţia de a statua asupra fondului raportului juridic dintre părţi în ceea ce priveşte în primul rând calitatea de asociate ale acestora în cadrul societăţii, precum şi în ceea ce priveşte cotele ce li se cuvin din părţile sociale.

Or, aceste aspecte, astfel cum s-a învederat de către instanţă în paragrafele anterioare nu pot fi stabilite decât în urma dezbaterii succesiunii defunctului [...] [...] conform dispoziţiilor art.1100 şi urm. Cod civil, părţile nefiind în posesia unui certificat de moştenitor care să ateste potrivit dispoziţiilor art.1133 Cod civil, dreptul de proprietate al acestora asupra părţilor sociale, precum şi cotele ce li se cuvin prin raportare la calitatea de moştenitori legali.

Aşadar, apreciind că, deşi pârâta reclamantă justifică aparenţa de drept în calitate de moştenitoare acceptantă a succesiunii defunctului ca şi fiică a acestuia, cu toate acestea solicitarea acesteia nu poate fi primită pe calea ordonanţei preşedinţiale atât timp cât impune o analiză a fondului drepturilor succesorale în privinţa dreptului de proprietate asupra părţilor sociale şi în privinţa cotelor ce i se cuvin din acestea.

 Având în vedere că nu este îndeplinită condiţia  neprejudecării fondului,  care se cere a fi îndeplinită cumulativ cu celelalte prevăzute de art. 997 Cod pr. Civ şi nu alternativ,  instanţa nu va mai analiza celelalte condiţii vizând caracterul  urgenţei şi vremelniciei  pe cererea reconvenţională care apare ca inadmisibilă pentru neîndeplinirea  condiţiilor prevăzute de lege.

Pentru toate aceste considerente, instanţa va admite cererea  de ordonanţă preşedinţială, va numi administrator provizoriu al [...] [...] [...] [...] pe reclamanta pârâtă [...] [...] [...] până la dezbaterea succesiunii defunctului [...] [...] şi va respinge cererea reconvenţională ca inadmisibilă.

Având în vedere dispoziţiile art. 453 Cod pr. Civ., precum şi principiul disponibilităţii, instanţa va lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată pe cererea principală.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată solicitate de  pârâta reclamantă [...] [...]  pe cererea reconvenţională, faţă de dispoziţiile art. 453 Cod pr. Civ, luând în considerare şi  aspectul că aceasta este în culpă procesuală faţă de  soluţia de respingere a cererii reconvenţionale, instanţa apreciază cererea acesteia de acordare a cheltuielilor de judecată pe cererea reconvenţională ca neîntemeiate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta-pârâtă [...] [...] [...] [...] [...], cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la [...] Avocat [...] [...], în [...], str.[...] [...], nr. [...], judeţul [...], în contradictoriu cu pârâtele SC [...] [...] [...], cu sediul în [...], str.[...] [...], nr.18, cam.21, judeţul [...], [...] 4717254 şi număr de înregistrare în Registrul Comerţului [...] şi [...] [...] [...] [...], cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură în [...], str.... [...], nr.7, ap.42, judeţul [...], la avocat [...] [...].

Numeşte administrator provizoriu al [...] [...] [...] [...] pe reclamanta-pârâtă [...] [...] [...], până la dezbaterea succesiunii defunctului [...] [...].

Respinge cererea reconvenţională formulată de pârâta-reclamantă [...] [...] [...] [...], cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură în [...], str.... [...], nr.7, ap.42, judeţul [...]., la avocat [...] [...], ca inadmisibilă.

Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Cu apel în 5 zile de la comunicare care se depune la Tribunalul [...]-Secţia a [...] Civilă şi de Contencios [...] şi Fiscal

Pronunţată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței conform art.402 teza finală Cod pr. civ., azi, [...] 

Preşedinte,

[...] [...]

Grefier,

[...] [...]

[...]. [...]

[...]. [...]

Ex. 5

Domenii speta

Spete similare