Neconcordanta intre titlul de proprietate si actele premergatoare

Decizie 780 din 06.05.2021


Asupra apelului civil de faţă.

Prin sentinţa  civilă nr. X din 25.01.2021 pronunţată de Judecătoria Caracal, în dosarul civil nr. X/207/2020, a fost respinsă acţiunea privind pe reclamanţii V M, B F, I M şi V S în contradictoriu cu pârâţii V I, M S, P E, V I, Comisia Locală R pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi Comisia Judeţeană O pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, având ca obiect „fond funciar”, ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că prin cererea înregistrată la data de 18.08.2020, pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr. X/207/2020, reclamanţii V M, B F, I M şi V S au chemat în judecată pe pârâţii V I, M S, P E şi V I, Comisia Locală de Fond Funciar R şi Comisia Judeţeană O pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. X/21 din data de 20.12.1999 si a fişei premergătoare eliberării acestui titlu emis de pârâta Comisia Judeţeană O pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere, în sensul radierii numitului V I, ca fiind o persoană neîndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate.

În fapt, reclamanţii V M, B F, I M şi V S au arătat că sunt moştenitorii defunctului V A, căruia i-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 3,48 ha din care 3,24 ha teren arabil extravilan si 2400 m.p. intravilan, conform adeverinţei de proprietate nr. X/30.08.1991 emisă de pârâta Comisia locală de fond funciar R, judeţul O.

S-a arătat că această suprafaţă de teren a fost prevăzută în tabelul anexa nr. 3, la poziţia 581 întocmită conform regulamentului de aplicare a legii fondului funciar.

Potrivit art. 8 alin. 2 din Legea 18/1991, stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor se face in condiţiile stabilite de prezenta lege, de ea beneficiază persoanele care s-au înscris in CAP-uri, moştenitorii acestora precum şi alte categorii de persoane prevăzute de lege.

De asemenea, cererile formulate de persoanele îndreptăţite se depun la Primăria localităţii unde se afla terenurile, iar cererea trebuie să cuprindă numele şi prenumele persoanei solicitante, domiciliu şi calitatea de titular sau moştenitor, suprafaţa de teren solicitată , cerere la care se va ataşa documentele doveditoare al dreptului pretins şi calitatea solicitantului.

Reclamanţii au menţionat că numitul  V I nu are calitatea de moştenitor al autorului V F, deoarece acesta este fiul lui V M, decedat la data de 28.02.2003, iar la data apariţiei legii fondului funciar acesta era în viaţă.

Rudele defunctului nu sunt chemate toate împreună şi deodată la moştenire, legea instituind o anumita ordine de preferinţă.

Potrivit principiului proximităţii gradului de rudenie, între moştenitorii din aceeaşi clasă, înăuntrul aceleiaşi clase, rudele mai apropiate în grad înlătură de la moştenire rudele mai îndepărtate în grad (de exemplu copii defunctului înlătură de la moştenire pe nepoţi, strănepoţi, etc.)

Având în vedere ordinea şi principiile moştenirii legale, V I nu are calitatea de moştenitor, fiind înlăturat de descendentul defunctului.

S-a mai arătat că în baza adeverinţei de proprietate nr. X din 30.08 1991 care a stat la baza eliberării titlului de proprietate X/21/20 XII.1999 , V A a înstrăinat suprafata de 1200 m p. teren intravilan reclamantei V S.

Titlul de proprietate trebuie sa corespundă întocmai actelor premergătoare ori în cauză, adeverinţa a fost eliberată pe numele autorului reclamanţilor V A, stabilindu-se dreptul de proprietate prin hotărârea Comisiei Judeţene, iar titlul de proprietate şi actele premergătoare eliberării acestuia au fost emise pe numele V A si V I.

Raderea din titlul de proprietate a numitului V I se  impune pe de o parte că  titlul  de proprietate trebuie să corespundă întocmai actelor premergătoare, iar pe de altă parte, V I nu avea la data apariţiei legii nr. 18/1991 calitatea de moştenitor, întrucât tatăl acestuia, V M era în viaţă.

S-a mai arătat că reclamanţii au achitat toate taxele şi impozitele aferente terenului din litigiu pe care autorul lor l-a folosit, iar după decesul acestuia reclamanţii.

Reclamanţii au menţionat ca pârâţii V I, M S, P E şi V I sunt moştenitorii lui V I.

În dovedire, au solicitat proba cu înscrisuri, martori, proba cu interogatoriul pârâtelor.

În drept, au invocat Legea nr.l8/1991, la dosar fiind depuse înscrisuri (f. 6-11).

Prin întâmpinare formulată la data de 12.10.2020, pârâta Comisia Judeţeană O de aplicare a Legii Fondului Funciar şi-a exprimat poziţia procesuală în sensul respingerii acţiunii reclamanţilor, ca neîntemeiată, având in vedere ca legile fondului funciar au instituit o procedură specială, derogatorie pentru retrocedarea dreptului de proprietate.

Astfel, stabilirea dreptului de proprietate se face exclusiv pe baza cererilor formulate în termen legal de către persoanele care fac dovada că sunt îndreptăţite şi a actelor doveditoare depuse în susţinerea cererii,

Nedepunerea cererii în termen atrage pierderea dreptului de a mai solicita retrocedarea terenului - art. 9, art. 11, ar. 13 din Legea nr. 18/1991 rep.

Totodată calitatea de persoană îndreptăţită este stabilită raportat la prevederile art. 8, 13 din Legea nr. 18/1991 rep. coroborat cu art. 1121 NCC (fost 696 Cod Civil) şi Decizia nr. XI/2007 pronunţată de I.C.CJ în soluţionarea recursului în interesul legii.

Toate aceste aspecte se apreciază în raport cu data la care Comisia Locală a făcut propunerea de reconstituire şi cu actele care însoţesc propunerea.

Pe fondul cauzei, în cauza dedusă judecăţii se pune în discuţie radierea numitului V I înscris în titlul de proprietate alături de V A, analizând documentele comunicate de către primăria comunei R cu adresa nr.202/15.09.2020, prin raportare la prevederile art.8 alin.3 din Legea nr.18/1991 rep. cu modificările şi completările ulterioare, a apreciat că cererea reclamanţilor V M, B F, I M şi V S este neîntemeiată, numitul V I a formulat cerere de reconstituire la autorul V F.

Potrivit dispoziţiilor art.8 alin.3 din Legea nr.18/1991 rep. cu modificările şi completările ulterioare „Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafeţe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană îndreptăţită, potrivit prezentei legi, şi de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil".

Aşadar, cum din relaţiile comunicate de primăria R rezultă că numitul V I a formulat cerere de reconstituire după autorul V F (nr. X/20.03.1991), solicitarea reclamanţilor de a radia înscrierea acestuia din titlul de proprietate este neîntemeiată motiv pentru care se impune respingerea cererii de constatare a nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. X/21 din data de 20.12.1999 emis după autorul V F.

În  drept, şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile art. 205-208 C.proc.civ., Legile Fondului Funciar.

În  temeiul art. 411 alin. 2 din C.proc.civ., a solicitat judecarea şi în lipsă, fiind ataşată adresa nr. X/15.09.2020 emisă de Comisia Locală a comunei R de Aplicare a Legilor Fondului Funciar însoţită de actele care au stat baza emiterii titlului de proprietate contestat.

La data de 20.10.2020, pârâții M S şi V I au depus la dosar întâmpinare, prin care sunt de acord cu acţiunea formulată, solicitând admiterea acesteia.

Reclamanţii au mai depus la dosar acte de stare civilă.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii V M, B F, I M şi V S au chemat în judecată pe pârâţii V I, M S, P E şi V I, Comisia Locală de Fond Funciar R şi Comisia Judeţeană O pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. X/21 din data de 20.12.1999 şi a fişei premergătoare eliberării acestui titlu emis de pârâta Comisia Judeţeană O pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere, în sensul radierii numitului V I, ca fiind o persoană neîndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate.

A constatat instanţa că prin titlul de proprietate nr. X/21 din data de 20.12.1999 emis numiţilor V A şi V I, în calitate de moştenitori ai autorului V F, le-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 3,48 ha teren pe raza comunei R, judeţul O.

Din copia registrului agricol din perioada 1959-1963 rezultă că autorul V M figura cu suprafaţa de teren pentru care a fost reconstituit dreptul de proprietate.

Prin cererile înregistrate la data de 07.03.1991 si 20.03.1991, la Primăria Comunei R, judeţul O, V A şi V M, în calitate de fii şi V I, în calitate de nepot de fiu, moştenitori ai autorului V F au solicitat reconstituirea dreptul de proprietate, în baza Legii nr. 18/1991.

Instanţa a constatat că actele premergătoare emiterii titlului de proprietate, respectiv fişa premergătoare eliberării acestui titlu si procesul verbal de punere în posesie nu au fost contestate.

Potrivit art. 8 din Legea nr. 18/1991, cu modificările ulterioare, stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept. De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite.

De asemenea, stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate.

Potrivit prevederilor art. III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, actele emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare şi ale prezentei legi, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri.

A reţinut instanţa că fiului autorului V F, numitul V M, nu i-a fost reconstituit dreptul de proprietate, ci fiului acestuia, V I, în calitate de nepot al bunicului, respectiv autorul V F, astfel încât acest titlu este emis in mod legal, V I fiind o persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate.

Având în vedere considerentele expuse şi disp. art. III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, instanţa a respins acţiunea formulată  ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată:

Împotriva hotărârii instanţei de fond, au declarat apel apelanţii-reclamanţi B F, I M, V S şi V M, criticând-o pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie.

Au solicitat admiterea apelului, anularea sentinţei apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond motivat de următoarele:

Prin cererea ce constituie obiectul acestui dosar, au învestit instanţa de fond cu acţiune în constatarea nulităţii absolute parţial a titlului de proprietate nr. X/21 din 20.12.1999 emis de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenului si a fisei premergătoare eliberării acestui titlu de proprietate în sensul radierii numitului V I, fiind o persoana neîndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate.

Hotărârea apelată nu îndeplineşte exigenta unei motivări, apelanţii fiind vătămaţi în drepturi întrucât nu se răspunde motivat argumentelor din cuprinsul acţiunii.

Obligaţia instanţei de a-şi motiva hotărârea adoptată aşa cum prevăd dispoziţiile art. 425 C.proc.civ. are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situaţiei de fapt expuse în detaliu, examinarea argumentelor părţilor, precum şi punctul de vedere al instanţei faţă de fiecare argument relevant, raportat la înscrisurile depuse la dosar şi la prevederile legale incidente.

În cauză, motivarea instanţei nu răspunde exigentelor legale, deoarece nu examinează efectiv susţinerile părţilor, raportat la înscrisurile aflate la dosar şi la dispoziţiile legale în materie, fapt ce echivalează cu o necercetare a fondului cauzei.

Astfel, din considerentele sentinţei apelate, nu rezultă care au fost raţiunile care au justificat aceasta soluţie, instanţa indicând doar situaţia de fapt existentă în cadrul raportului juridic litigios dintre părţi, judecătorul de fond nu a arătat raportat la probele administrate în concret, de ce a considerat că actul juridic a cărui nulitate absolută parţială s-a solicitat a se constata, nu este lovit de nulitate absolută parţial, de ce are V I calitatea de moştenitor al autorului V F, în condiţiile în care tatăl acestuia, V M (decedat la data de 28.02.2003) era în viaţă la apariţia legii fondului funciar, cum sunt chemate rudele defunctului la moştenire, raportat la principiul proximităţii gradului de rudenie pe de o parte, iar pe de alta parte de ce titlul de proprietate şi fişa premergătoare nu corespund actului premergător, respectiv adeverinţa de proprietate nr. X din 30.08.1991 în baza căreia au fost înstrăinate mai multe suprafeţe de teren.

Hotărârea pronunţată de instanţa de fond este lovită de nulitate absolută întrucât nu a fost motivată, în cauza fiind incidente dispoziţiile art. 480 alin. 3 C.proc.civ.

Motivarea soluţiei vine într-o evidentă contradicţie cu starea de fapt ce rezultă din înscrisurile depuse la dosar şi creează un cerc vicios care le închide total accesul la un proces echitabil.

S-a susţinut în motivare că nu au contestat actele premergătoare titlului de proprietate şi că nu ar fi solicitat şi nulitatea procesului verbal şi a fişei premergătoare eliberării titlului.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii au solicitat şi nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate şi a fişei premergătoare eliberării titlului, în mod paradoxal instanţa le impută ca nu au solicitat nulitatea acestui act. Instanţa de fond a fost lipsita de rol activ, încălcând art. 22 C.proc.civ. şi a dispus în mod greşit respingerea acţiunii.

Radierea din titlu de proprietate a numitului V I se impune pe de o parte, pentru că titlul de proprietate trebuie să corespundă întocmirii actelor premergătoare (adeverinţa nr. X din 30.08.1991 care nu a fost contestată), iar pe de altă parte, acesta nu avea, la data apariţiei legii,  calitatea de moştenitor (persoana îndreptăţită a autorului).

De asemenea, instanţa nu a analizat conţinutul cererii formulate de V I, care a menţionat că între tatăl său, Marin şi unchiul său, Apostol a avut loc o "împărţire frăţească” şi că el mai doreşte doar o suprafaţa de 0,50 ha şi nici înscrisurile depuse de pârâţi, care recunosc situaţia de fapt.

Pentru toate acestea, au solicitat admiterea apelului astfel cum a fost formulat.

În drept, au fost invocat dispoziţiile art. 466, 468, 470 şi 480 şi urm. C.proc.civ.

Intimaţii nu au depus intampinare.

In apel s-a administrat proba cu înscrisurile noi depuse de apelantii reclamanti la dosar.

Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, a dispoziţiilor legale incidente şi a actelor şi lucrărilor  dosarului, Tribunalul retine următoarele:

Primul motiv de apel prin care se invoca lipsa motivarii sentintei de fond nu poate fi primit. Sentinţa apelata este motivata atât in fapt cat si in drept, astfel cum prevăd dispozitiile art.425 lit.b) C pr civ, asa încât nu se justifica anularea acesteia.

Solutia pronunţată pe fond este insa nelegală, deoarece titlul de proprietate  contestat si fisa premergătoare scrierii acestuia nu corespund -sub aspectul persoanelor îndreptăţite la reconstituire- cu actul premergător reprezentat de adeverinta de proprietate nr.X/30.08.1991-  unde V I nu figureaza ca persoana îndreptăţită.

Dreptul de proprietate se reconstituie in mod legal,  prin parcurgerea procedurii prealabile administrativ jurisdictionale prevăzute de Legea nr. 18/1991, care in esenţa presupune:

1. formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate;

2. admiterea reconstituirii dreptului de proprietate, prin înscriere in Anexe, de catre comisia locală de fond funciar- n speţă- Anexa nr.3, de la fila 29 ds fd;

3. depunerea unei contestatii impotriva hotararii de înscriere in anexe a comisiei locale de fond funciar, ceea ce in privinţa numitului V I nu s-a probat a se fi formulat;

4. validarea dreptului de proprietate, prin hotarare a comisiei judeţene de fond funciar.

Procedura anterior prezentata  este obligatorie, fiind instituita de art. 51-53 din Legea nr. 18/1991 si art. 28 din HG nr. 131/1991  (in forma in vigoare la data reconstituirii dreptului de proprietate).

Cum în adeverinta de proprietate nu figureaza V I in calitate de persoana indreptăţita, in mod ilegal acesta apare inscris in titlu contestat, cu incalcarea principiului conformităţii titlului cu actele premergatoare  emiterii lui.

Inscrierea in titlu a lui V I încalcă si principiul proximitatii  gradului de rudenie, deoarece descendentul de gr.I al autorului V F, după care a operat stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire, V M, era in viaţă la data intrarii in vigoare a Legii nr.18/1991 (acesta decedând in 2003). Acesta insa nu a inteles sa formuleze cerere de reconstituire de pe urma tatalui său, ci in nume propriu (fila 32 ds fd), deoarece a avut pozitie de rol distincta si s-a înscris separat in CAP, motiv pentru care i s-a si emis titlu in nume propriu, respectiv titlul nr.X/75/10.11.1997- fila 7 dosar apel.

Simplul fapt ca V I, nepotul de fiu al autorului V F a formulat cerere de reconstituire pentru 0,50 ha nu il indreptăţeşte sa fie inscris in titlul emis după bunic.

Reţinerea instanţei de fond potrivit căreia reclamantii nu au contestat fisa premergatoare emiterii titlului de proprietate si procesul verbal de punere in posesie este eronată.

Astfel, prin cererea de chemare in judecata ce face obiectul cauzei reclamantii au contestat fişa cu date pentru completarea titlului de proprietate, ce a stat la baza titlului contestat.

Pe de alta parte, din adresa emisa de Comisia Locala R pentru aplicarea Legilor fondului funciar aflata la fila 25 dosar fond, rezulta ca nu au fost emise procese verbale de punere in posesie care sa stea la baza titlului  contestat.

In concluzie, constatând ca titlul de proprietate nr. X/21/20.12.1999 a fost emis pe numele unei persoane care nu era indreptăţită la reconstituire după autorul V F, in aplicarea dispoz art.III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, in temeiul dispoz art.480 al.2 C pr civ, tribunalul va admite apelul declarat, va schimba sentinţa apelată, in sensul că va admite acţiunea reclamanţilor. Va constata nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. X/21/20.12.1999 şi a fişei cu date pentru completarea titlului de proprietate conform Lg 18/1991 ce a stat la baza emiterii acestuia, sub aspectul înscrierii în conţinutul acestora în calitate de persoană îndreptăţită a numitului V I. Se va dispune radierea acestuia din cele două înscrisuri.

Data publicarii pe portal: 20.05.2021

Domenii speta