Respingere cerere de a se lua act de tranzacţia părţilor

Decizie 1883 din 26.11.2020


Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2020:165.001883

Dosar nr. 8035/215/2019

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1883/2020

Şedinţa publică de la 26 Noiembrie 2020

Completul constituit din:

PREŞEDINTE: C. M. D.

Judecător: A. C. T.

Grefier: G. D.

Pe rol pronunţarea  apelului formulat de reclamanţii M. A. M., G. D. I., V. L.,  V. I. împotriva sentinţei nr. 1143/17.02.2020 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosar nr. 8035/215/2019, în contradictoriu cu pârâtul  V. P., având ca obiect partaj judiciar PARTAJ SUCCESORAL.

Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 29.10.2020, susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre şi când, pt. a se depune concluzii scrise la cererea avocatului intimatului, instanţa a amânat pronunţarea la 05.11.2020, termen la care  având nevoie de timp pt. a delibera, instanţa a amânat pronunţarea la  termenul din 12.11.2020, când pt. imposibilitate de constituire a completului de judecată, instanţa a amânat pronunţarea la termenul de azi, 26.11.2020.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului civil de faţă, reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1143/17.02.2020 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosar nr. 8035/215/2019, a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanţii M. A. M., G. D. I., V. L.şi  V. I.în contradictoriu cu pârâtul V. P.. 

A fost respinsă cererea reclamanţilor de a se lua act de tranzacţia încheiată între aceştia.

S-a luat act de renunţarea la cererea reconvenţională privind introducerea în masa partajabilă a suprafeţei de teren de 5 ha şi 2.200 mp.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Prin acţiunea de faţă reclamanţii M. A. M.,  G. D., V. L.şi V. I. in contradictoriu cu paratul V. P.,  au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa sa dispună deschiderea succesiunii defunctei V. S., decedata la data de 28.01.2005, cu ultimul domiciliu in Comuna, Bucovăt, sat Sărbătoarea, judeţul Dolj si constatarea faptului ca aceştia  au calitatea de unici moştenitori prin acceptarea succesiunii defunctei V. S., iar în  subsidiar,  partajarea averii succesorale ramase in urma defunctei V. S. şi ieşirea din indiviziune.

In motivarea acţiunii s-a arătat că în fapt, V. I. a fost căsătorit cu defuncta V. S., decedata la data de 28.01.2005 si din căsătoria noastră au rezultat 2 copii, paratul V. P. şi defunctul V. A., care a decedat la data de 20.06.2008.

S-a mai arătat că  reclamantele  M . A. M., G. D. I. si V. L. sunt moştenitoarele defunctului V. A. în calitate de descendente directe, respectiv soţie supravieţuitoare, iar averea succesorala rămasa in urma defunctei V. S. se compune din cota de 1/2 din construcţia casa cu suprafaţa de 41 mp - CI, bucătărie de vara cu suprafaţa de 18 mp - C2, patul cu magazie cu suprafaţa de 29 mp, C3, anexa cu suprafaţa de 48 mp - C4, grajd cu suprafaţa de 14 mp - C5 aşa cum rezulta din Adeverinţa nr. 579 din 31.01.2019 a Primăriei Comunei Bucovăţ, in condiţiile in care aceste construcţii  au fost edificate  în timpul căsătoriei cu reclamantul V. I..

Reclamantul V. I. a arătat că această construcţie a fost edificata pe terenul in suprafaţa de 540 mp (594 mp din măsurători), teren care-nu face obiectul masei de împărţit fiind un bun propriu al acestuia  aşa cum rezulta din TDP 796-58844 din 12.05.1995.

 De asemenea se mai arată că aceştia  sunt cei care au acceptat succesiunea defunctei V. S., preluând după decesul acesteia  toate bunurile succesorale si comportându-se  in consecinţă ca si proprietari ai acestora.

Astfel instanţa a constatat că este investită cu soluţionarea cererii de partaj asupra cotei de ½ din imobilul construcţie casa cu suprafaţa de 41 mp - CI, bucătărie de vara cu suprafaţa de 18 mp - C2, patul cu magazie cu suprafaţa de 29 mp, C3, anexa cu suprafaţa de 48 mp -C4, grajd cu suprafaţa de 14 mp - C5 aşa cum rezulta din Adeverinţa nr. 579 din 31.01.2019 a Primăriei Comunei Bucovăţ.

Instanţa a reţinut că la judecarea oricărei cereri de partaj privind bunuri asupra cărora părţile au un drept de proprietate comună se face după procedura prevăzută în prezentul titlu, cu excepţia cazurilor în care legea prevede o altă procedură.

Potrivit disp. art.980 c.pr.civ. "Reclamantul este obligat să arate în cerere, pe lângă menţiunile prevăzute la art. 194, persoanele între care urmează a avea loc partajul, titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum şi persoana care le deţine sau le administrează."

Or, în speţă reclamanţii nu deţin un titlu de proprietate în privinţa imobilului construcţie, pentru a justifica în principal calitatea lor în acest proces iar în secundar pentru a face dovada bunului în masa supusă împărţelii. În consecinţă întrucât reclamanţii nu au făcut dovada bunurilor ce fac parte din masa partajabilă, instanţa urmează a respinge acţiunea de faţă ca neîntemeiată.

Cu privire la înscrisul intitulat tranzacţie încheiat între reclamanţi, instanţa a reţinut că tranzacţia este contractul prin care părţile sting un proces sau preantampina nasterea lui. Hotararea care consfinţeşte învoiala părţilor este un contract intervenit intre parti sub auspiciile justiţiei, deci un contract judiciar.

Instanţa,  verificând întrunirea condiţiilor de formă prevăzute de lege, în speţa dedusă judecăţii observă că acestea nu sunt îndeplinite nefiind făcute concesii reciproce cu pârâtul (tranzacţia fiind încheiată doar între reclamanţi), care să ducă la stingerea lititgiului, astfel că se va respinge ca neîntemeiată cererea privind încheierea unei hotărâri de expedient.

Cu privire la cererea reconvenţională privind introducerea în masa partajabilă a suprafeţei de teren de 5 ha şi 2.200 mp, instanţa retine că, unul dintre principiile acţiunii civile este acela al disponibilităţii, in sensul ca atât reclamanta cât si pârâtul pot face acte de dispoziţie cu privire la respectiva acţiune, acte al căror scop este in general oprirea procesului civil, fie in totalitate, fie cu privire la anumite capete ale cererii de chemare in judecata.

Conform art. 406 N. Cod de procedura civila, reclamanta poate sa renunţe oricând la judecata, fie verbal in şedinţa, fie prin cerere scrisa. Renunţarea la judecata poate interveni in orice moment al judecaţii si orice fel de proces civil. Cu toate acestea, daca intervine după comunicarea cererii de chemare in judecata, pârâtul poate cere instanţei ca reclamanta să plătească cheltuielile de judecata.

Având în vedere cererea reclamantului pârât de renunţare la judecarea cauzei, precum şi prevederile art. 406 din NCPC, potrivit cărora „reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în şedinţă de judecată, fie prin cerere scrisă” instanţa a luat act de renunţarea reclamantului pârât la judecarea cererii reconvenţionale.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii M. A. M., G. D. I., V. L.şi  V. I.arătând că, în mod greşit instanţa a respins acţiunea formulată de către aceştia,  cu motivarea că nu există un titlu de proprietate în privinţa imobilului construcţie, pentru a justifica în principal calitatea lor în acest proces, iar în secundar pentru a face dovada bunului în masa supusă împărţeli concluzionând în final că reclamanţii nu au făcut dovada „bunurilor care fac parte din masa partajabilă”.

Nelegalitatea este evidentă, deoarece instanţa de fond a făcut o aplicare greşită a normele de drept procesual civil, trimiterea la dispoziţiile art. 980 Cod Procedura Civilă, neavând nici o legătura cu dovada bunurilor din masa supusa împărţeli, acesta dovada a existenţei imobilului construcţie fiind făcută potrivit normelor de drept substanţial.

In primul rând, aşa cum a arătat prin acţiunea formulată, apelantul-reclamant V. I.împreună cu defuncta sa soţie V. S.a edificat in timpul căsătoriei construcţia casă, cu suprafaţa de 41 mp - CI, bucătărie de vara cu suprafaţa de 18 mp - C2, pătul cu magazie cu suprafaţa de 29 mp, C3, anexa cu suprafaţa de 48 mp - C4, grajd cu suprafaţa de 14 mp - C5, din Certificatul de atestare fiscala nr. 2553 din 03.04.2019, rezultând dovada că această construcţie a fost construită în anul 1965, în condiţiile socio-politice din acea perioadă. Existenta rolului fiscal cu numărul nominal 1612, precum si indicarea unui titlu de proprietate, respectiv TDP 796-58844 din data de 12.05.1995 din care rezulta că pe terenul în suprafaţă de 540 mp, teren care nu face obiectul masei de împărţit, a fost edificată această construcţie, reprezintă o altă dovada a existenţei acestei construcţii.

Mai mult, pentru că, atât după evenimentele din luna Decembrie 1989, cât şi în prezent au existat şi există şi în prezent probleme în identificarea titlului pentru aceste construcţii familiale, construite înainte de apariţia Legii 50/1990 prin art. 79 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, s-a prevăzut că:" (1) acolo unde nu au fost întocmite sau actualizate cănile funciare, ori s-au pierdut sau au devenit nefolosibile, se vor întocmi şi completa pe baza documentaţiilor avizate de biroul teritorial şi se vor reconstitui , după caz, potrivit art. 52 din lege, la cerere sau din oficiu ”, iar acesta întocmire se va realiza potrivit alin.6 : ”la cerere se va ataşa un certificat eliberat de primăria localităţii unde este situat imobilul, care să ateste că petentul este cunoscut ca proprietar, precum şi situaţia imobilului de la oficiul teritorial, sau alte acte care să ateste existenţa dreptului de proprietate al petentului. ”

Deşi, instanţele de judecată, instanţele cu experienţă şi pregătire judiciară adevărată, au recunoscut şi recunosc titlul rezultat din certificatul eliberat de primăria localităţii unde este situat imobilul construcţie, certificat care să ateste că persoana era cunoscută ca proprietar, încheierea actului autentic sau a certificatului de moştenitor de către notarii publici pe baza acestui înscris a fost ceva de neconceput, de netrecut chiar.

Cadrul legal cerut a fi interpretat unitar de notarii publici din Romania s-a concretizat in Protocolul nr. 429312/2010 de colaborare încheiat între Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România privind modul de efectuare a operaţiunilor de publicitate imobiliară, în aplicarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, text publicat în Monitorul Oficial al României si intrat in vigoare la data 09 iulie 2010.

Pentru a fi eliminată orice confuzie în activitatea „riguroasă” a notarilor publici a fost stabilit, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, şi conţinutul tipizat al certificatului pentru atestarea că petentul este cunoscut ca proprietar, eliberat de către primând localităţii unde este situat imobilul, acesta fiind Anexa nr. 1, cat si procesul-verbal de identificare a imobilului, potrivit modelului prevăzut în Anexa nr. 2.

Prin urmare, prin Certificatul de atestare a calităţii de proprietar cunoscut sub nr. 9363 din 19.11.2019 si prin Procesul verbal de identificare a imobilului construcţie nr. 9363 din 19.11.2019 am făcut dovada ceruta de lege, dovada cerata si acceptata chiar de rigida procedura succesorală notarială, a faptului ca există dreptul şi titlul aparent, cunoscut, al faptului că apelantul V. I. a edificat această construcţie, care calitatea de bun succesoral.

Ca urmare a cererii exprese a instanţei, după amânări ale pronunţări repetate, după o repunere pe rol a cauzei, apelanţii au depus la dosarul cauzei şi Adeverinţa nr. 579 din 31.01.2019 emisă de către Primăria Comunei Bucovăţ, adeverinţă care atestă aceleaşi împrejurări de fapt şi de drept conţinute în Certificatul de atestare a calităţii de proprietar cunoscut şi Procesul verbal de identificare a imobilului construcţie nr. 9363 din 19.11.2019, toate aceste înscrisuri făcând dovada calităţii de bun succesoral.

Împrejurarea că instanţa de fond a refuzat sa recunoască aceste înscrisuri emise în mod legal, înscrisuri prevăzute în mod expres de lege arată modul nelegal de soluţionare a prezentei cauze, cu atât mai mult cu cât intimatul pârât V. P. a confirmat că această construcţie-casă, a fost edificată de către apelantul V. I. şi defuncta sa soţie V. S..

Hotărârea este nelegală şi în ceea ce priveşte refuzul instanţei de fond dc a consfinţi învoiala lor, a părţilor, cu privire la anumite drepturi rezultate din prezentul litigiu. Aceasta deoarece, în mod nelegal instanţa de fond a considerat ca un astfel de contract de tranzacţie deşi a „intervenit intre părţi sub auspiciile justiţiei”, deci un contract judiciar, nu poate fi consfinţit deoarece acesta poate fi făcut numai între reclamanţi şi pârât, şi că, numai concesiile reciproce făcute intre noi reclamanţii si parat sa duca la stingerea litigiului.

Soluţia este evident greşită deoarece potrivit art. 2267 Cod Civil:” (1) Tranzacţia este contractul prin care părţile previn sau sting un litigiu, inclusiv în faza executării silite, prin concesii sau renunţări reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealaltă ;(2) Prin tranzacţie se pot naşte, modifica sau stinge raporturi juridice diferite de cele ce fac obiectul litigiului dintre părţi. "

Tranzacţia încheiată la data de 15.11.2019 îndeplineşte, atât cerinţa instituită de alineatul 1 referitoare la „renunţări reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealaltă ” , cat si cerinţa instituita de alineatul 2 referitoare la „ naşterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice diferite de cele ce fac obiectul litigiului dintre părţi”, aceasta tranzacţie încheiată intre subsemnatul V. I. si subsemnata V. L.conducând în mod logic la simplificarea litigiului în prezenta cauză.

În ceea ce priveşte soluţionarea cererii reconvenţionale, instanţa de fond a pronunţat o soluţie nelegală, în condiţiile în care, prin încheierea de şedinţă din 04.11.2019 s-a dispus anularea cererii reconvenţionale formulate de către pârâtul V. P., pentru ca prin dispozitivul prezentei sentinţe „să se ia act de renunţarea la cererea reconvenţională”.

Solicită proba cu interogatoriul pârâtului, martori, C .C., domiciliat in Comuna Bucovăţ, sat ..., jud Dolj, C .C., domiciliat in Comuna Bucovăţ, ...,jud Dolj, 1dolu Costel, domiciliat in Comuna Bucovăţ, .., jud Dolj, acte şi eventual o expertiză tehnică de specialitate.

C .C., domiciliat in Comuna Bucovăţ, ... ,jud Dolj.

Intimatul V. P. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului formulat de către reclamanţi ca neîntemeiat si pe cale de consecinţă menţinerea sentinţei civile apelate, ca fiind una temeinică şi legală, iar pe fondul cauzei deschiderea succesiunii după autoarea lor, identificarea masei succesorale şi ieşirea din indiviziune în cotele legale ce se cuvin moştenitorilor.

Consideră că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinica, legală şi în mod corect a dispus respingerea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamanţi, având în vedere că, deşi reclamanţilor le-a fost pus în vedere să facă dovada existenţei şi întinderii masei succesorale, aceştia nu s-au conformat acestei solicitări.

Instanţa de fond a făcut în mod corect aplicarea art. 980 cpc şi, respingând cererea de chemare în judecată, având în vedere că pentru judecata şi împărţeala bunului comun, instanţa trebuie să se raporteze la un titlu de proprietate. O simplă adeverinţă, emisă de Primăria Bucovăţ nu poate ţine loc de titlu de proprietate şi nici nu poate identifica în mod concret şi corect masa supusă împărţelii.

In ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor Legii 50/1990, precum şi a Protocolului nr. 429312/2010 ce reglementează o interpretare a notarilor si a oficiilor de carte funciara si cadastru, intimatul arată că nu au aplicabilitate în cauză.

Mai mult decât atât, dacă reclamanţii înţeleg să uzeze de interpretările notarilor, intimatul nu înţelege de ce nu au fost de acord cu partajarea masei succesorale prin intermundiul unui birou notarial, cu atât mai mult cu cât le-a propus să partajeze masa succesorală la notar.

In ceea ce priveşte al doilea motiv de apel, ce vizează refuzul instanţei de fond de a lua act de tranzacţia între reclamanţi şi de a consfinţi învoiala acestora, intimatul consideră că dispoziţiile legale ce reglementează efectuarea tranzacţiei în cadrul procesului civil sunt unele foarte clare, iar instanţa le-a interpretat în mod corect.

Astfel ca tranzacţia, conform art. 2267 este definita astfel:

(1)Tranzacţia este contractul prin care părţile previn sau sting un litigiu, inclusiv în faza executării silite, prin concesii sau renunţări reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealaltă.

(2)Prin tranzacţie se pot naşte, modifica sau stinge raporturi juridice diferite de cele ce fac obiectul litigiului dintre părţi.

Renunţarea la cererea reconvenţională a intimatului nu stinge litigiul şi nici învoiala între reclamanţii menţionaţi în cuprinsul acestei tranzacţii nu o poate face.

Tranzacţia este o înţelegere între părţi, respectiv între reclamant şi pârât, deoarece numai în acest mod poate duce la stingerea litigiului.

Prin întâmpinarea depusă la cererea de chemare în judecată a solicitat instanţei de judecată să constate ca fiind deschisă succesiunea după autoarea lor, V. S., decedata la data de 28.01.2005 şi pe cale de consecinţă, partajarea bunurilor imobile aflate în proprietatea acesteia, potrivit cotelor ce li se cuvin, solicitare pe care înţelege să o susţină în continuare, pentru motivele învederate în cuprinsul întâmpinării.

In dovedirea celor susţinute de intimat, solicită încuviinţarea probei cu interogatoriul reclamanţilor, proba cu înscrisuri şi proba testimoniala cu martorul T. A., cu domiciliul in Craiova, ..., Dolj.

In drept, invocă dispoziţiile art. 205 NCPC si 471 alin 5 CPC.

Analizând cererea de apel prin prisma susţinerilor părţilor, a actelor şi lucrărilor dosarului şi a dispoziţiilor art.476-480 NCPC, Tribunalul reţine următoarele:

Printre criticile apelanţilor se regăseşte şi cea privind greşita interpretare şi aplicare a normelor legale, cu referire la bunul imobil-construcţie a cărui existenţă în masa partajabilă a solicitat-o prin cererea de chemare în judecată.

Pentru analiza acestei critici sunt incidente prevederile art. 477 alin. 2 teza finală C.proc.civ., întrucât se tinde la anularea hotărârii şi, totodată, obiectul litigiului este indivizibil.

Astfel, tribunalul reţine că obiectul cererii de chemare în judecată a constat nu doar în efectuarea partajului, ci prealabil s-a solicitat deschiderea succesiunii de pe urma defunctei V. S., constatarea că reclamanţii sunt moştenitori acceptanţi, stabilirea masei partajabile constând în cota de ½ din construcţia casă cu suprafaţă de 41 mp, bucătărie de vară cu suprafaţa de 18 mp, pătul cu magazie cu suprafaţă de 29 mp, anexa cu suprafaţă de 48 mp şi grajd cu suprafaţă de 14 mp, toate fiind edificate în timpul căsătoriei cu V. I..

Prin sentinţa civilă pronunţată în prezenta cauză, instanţa de fond nu a analizat deloc aceste cereri prealabile partajului, ci direct a analizat dacă există titlul de proprietate pentru construcţia ce se urmăreşte a se partaja, lipsuri care echivalează cu necercetarea fondului cauzei.

În aceste condiţii, tribunalul reţine că obligaţia instanţei de a-şi motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispoziţiile art. 425 C. proc. civ., are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situaţiei de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părţilor şi punctul de vedere al instanţei faţă de fiecare argument relevant, şi, nu în ultimul rând raţionamentul logico-juridic care a fundamentat soluţia adoptată, aceasta servind la realizarea controlului judecătoresc în căile de atac.

Potrivit art. 425 alin. 1 lit. b Cod procedură civilă, hotărârea va cuprinde considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.

În mod necesar, o hotărâre judecătoreasca trebuie să cuprindă în motivarea sa argumentele care au format, în fapt si în drept, convingerea instanţei cu privire la soluţia pronunţată, argumente care, în mod necesar, trebuie sa se raporteze, pe de o parte, la susţinerile si apărările părţilor, iar, pe de alta parte, la dispoziţiile legale aplicabile raportului juridic dedus judecăţii, în caz contrar fiind lipsita de suport probator si legal si pronunţată cu nerespectarea prevederilor art. 425  alin. 1 lit. b Cod procedură civilă.

Motivarea este, aşadar, un element esenţial al unei hotărâri judecătoreşti, o puternica garanţie a imparţialităţii judecătorului si a calităţii actului de justiţie, precum si o premisa a exercitării corespunzătoare de către instanţa superioara a atribuţiilor de control judiciar de legalitate si temeinicie. Obligativitatea motivării hotărârilor judecătoreşti constituie o condiţie a procesului echitabil, exigenţa a art. 21 alin. (3) din Constitutia României şi art. 6 alin. (1) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului si libertăţilor fundamentale.

Or, analizând sentinţa civilă apelată, Tribunalul constată că sentinţa civilă apelată nu răspunde exigenţelor legale, în condiţiile în care instanţa de fond nu a stabilit şi nici nu a analizat chestiunile prealabile cererii de partaj cu a căror soluţionare a fost învestită, instanţa de apel neputând efectua în aceste condiţii o verificare a legalităţii şi temeiniciei hotărârii pronunţate.

Chiar dacă prin cererea de apel nu se critică şi aceste aspecte, tribunalul reţine că nu se poate analiza cererea de partaj şi apelul formulat cu privire la soluţia dată acestei cereri, fără a se analiza mai întâi chestiunile prealabile supuse judecăţii, respectiv constatarea deschiderii succesiunii, a calităţii de moştenitori a părţilor, stabilirea cotelor succesorale şi a masei partajabile.

În privinţa solicitării formulate de intimatul-pârât prin întâmpinare, privind dezbaterea succesiunii defunctei V. S., întrucât îmbracă forma unei apărări, fără ca acesta să  formuleze apel incident prin care să invoce lipsa analizei cererii de deschidere a succesiunii, stabilirea calităţii de moştenitori, stabilirea cotelor acestora şi a masei partajabile, se reţine că nu i se poate da eficienţă în prezentul apel promovat de reclamanţi.

Întrucât instanţa de fond nu a administrat probe şi nu a cercetat toate petitele cu care a fost învestită, tribunalul apreciază că se impune anularea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere şi solicitarea expresă a apelanţilor formulată în cadrul cererii de apel.

Totodată, în privinţa cererii de partaj, tribunalul reţine că instanţa de fond s-a rezumat la a reda dispoziţiile art. 980 C.proc.civ., dispoziţii de ordin procedural care reglementează cuprinsul cererii de chemare în judecată având ca obiect partaj, fără să expună argumentul logico-juridic pentru care acestea ar fi aplicabile în cauză sub aspectul dovedirii dreptului de proprietate al defunctei asupra construcţiilor a căror partajare se solicită şi fără a analiza susţinerile părţilor privind efectele juridice ale înscrisurilor cu care aceştia înţeleg să dovedească dreptul de proprietate.

Prin urmare, simpla afirmare a unor concluzii fără indicarea normelor de drept material incidente şi fără analizarea argumentelor părţilor şi a probelor raportat la acestea nu echivalează cu o motivare, iar lipsa de motivare a hotărârii echivalează cu nesoluţionarea fondului cauzei şi justifică anularea sentinţei civile astfel pronunţate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa care a pronunţat-o, şi pentru acest motiv.

În rejudecare, instanţa de fond va avea în vedere susţinerile apelanţilor-reclamanţi expuse în cererea de apel vizând netemeinicia soluţiei pronunţate de către instanţa de fond cu referire la dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor ce fac parte din masa partajabilă şi care nu au fost analizate în apel având în vedere că s-a reţinut cu prioritate nelegalitatea sentinţei apelate. Totodată, va efectua cercetarea judecătorească şi va administra probele ce se impun pentru soluţionarea primului capăt de cerere.

Criticile privind modul de soluţionare a cererii reconvenţionale sunt, de asemenea, fondate, întrucât prin anularea ca netimbrată a cererii reconvenţionale instanţa de fond nu a fost învestită cu soluţionarea acesteia, astfel că nu mai putea da eficienţă cererii de renunţare la judecata acesteia, o condiţie pentru renunţarea la judecarea unei cererii fiind ca instanţa să fi fost învestită cu soluţionarea cererii respective. Ca , este nelegală soluţia dată de instanţa de fond în temeiul art. 406 C.pro.civ. în sensul de a se lua act de manifestarea de voinţă a pârâtului-reclamant de renunţare la judecarea cererii reconvenţionale, cât timp prin încheierea de şedinţă de la 04.11.2019 instanţa a anulat cererea reconvenţională ca netimbrată.

În privinţa criticii apelanţilor privind soluţia dată de instanţa de fond asupra cererii de pronunţare a unei hotărâri de expedient în baza tranzacţiei acestora, tribunalul o apreciază ca nefondată, având în vedere că pentru stingerea unui litigiu prin tranzacţie, aceasta trebuie încheiată între toate părţile procesului, de natura tranzacţiei fiind efectuarea unor concesii reciproce între părţi cu interese contrare, iar nu între părţile ce au aceeaşi poziţie procesuală.

Faţă de considerentele ce preced, Tribunalul, în baza art. 480 alin. 3 Cod Procedură Civilă va admite apelul formulat de apelanta reclamanţii M. A.-M., V.L., G. D. I.şi V. I.împotriva sentinţei civile nr. 1143/17.02.2020, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosar nr. 8035/215/2019, va anula sentinţa civilă şi va trimite  cauza în vederea rejudecării la instanţa de fond, Judecătoria Craiova.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite apelul formulat de reclamanţii M. A.M., CNP ., cu domiciliul în  Comuna Bucovăţ, ...  jud. Dolj,  V. L., CNP ., cu domiciliul în Comuna Bucovăţ..,  jud. Dolj, G. D. Ionela, CNP ..., Comuna Bucovăţ, .  jud. Dolj şi V. I.CNP ...., cu domiciliul în Comuna Bucovăţ, ... jud. Dolj, împotriva sentinţei civile nr. 1143/17.02.2020, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 8035/215/2019, în contradictoriu cu intimatul-pârât V. P., CNP ..., cu domiciliul în Comuna Bucovăţ...,  jud. Dolj.

Anulează sentinţa civilă şi trimite cauza în vederea rejudecării la instanţa de fond, Judecătoria Craiova.

Definitivă.

Pronunţată azi, 26 noiembrie 2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

Red.jud.C.M.D./12.01.2021

Tehn.S.V./7 ex.

Jud.fond-E.S.