Recurs comercial. ordonanta presedintiala. introducerea caii de atac a recursului de catre persoane fata de care s-a renuntat la judecata în fond. inadmisibilitatre.

Decizie 256-C din 31.05.2007


SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.

Materie : RECURS COMERCIAL. ORDONANTA PRESEDINTIALA. INTRODUCEREA CAII DE ATAC A RECURSULUI DE CATRE PERSOANE FATA DE CARE S-A RENUNTAT LA JUDECATA ÎN FOND. INADMISIBILITATRE.

Dupa cum reiese din dispozitivul ordonantei presedintiale atacate cu prezentul recurs, reclamantul a renuntat la judecata fata de pârâtii recurenti, iar instanta a luat act de aceasta renuntare, în conditiile art. 246 Cod procedura civila. Este astfel evident ca instanta de fond s-a pronuntat în limitele cadrului procesual trasat de catre parti, atât în ceea ce priveste obiectul cauzei, cât si în ceea ce priveste persoanele între care s-au stabilit raporturile juridice procesuale.

Cum recurentii nu se regasesc între aceste persoane, ca urmare a renuntarii  la judecata, acestia  nu au interesul sa promoveze calea de atac a recursului împotriva ordonantei presedintiale.

Prin ordonanta presedintiala nr.738/COM din 4 aprilie 2007, Tribunalul Bihor a luat act de renuntarea la judecata a reclamantului M.V. împotriva pârâtilor M.I. si SC W.L. SRL , reprezentata prin administrator S.C. D.P.SRL.

A admis cererea de ordonanta presedintiala introdusa de reclamant împotriva pârâtei S.C. R.D. SA, reprezentata prin R.A.F., în calitate de reprezentant permanent al S.C. S.P. SRL, si în consecinta a dispus suspendarea executarii hotarârii adunarii generale ordinare a actionarilor S.C. R.D. SA din data de 20.02.2007, pâna la solutionarea litigiului dintre parti, ce formeaza obiectul dosarului de fond nr.1705/111/2007 al Tribunalului Bihor, obligând pe reclamant sa depuna o cautiune în cuantum de 200 lei în termen de 48 de ore.

Prezenta ordonanta, s-a dispus a fi comunicata Oficiului Registrului General al Comertului ., pentru efectuarea cuvenitelor mentiuni.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de fond a retinut ca, conditiile de admisibilitate a ordonantei presedintiale prevazute de art.581 Cod procedura civila, respectiv urgenta, caracterul vremelnic al masurii si neprejudicierea fondului, sunt îndeplinite în cauza.

Potrivit articolului sus mentionat exista urgenta atunci când masura solicitata este necesara pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin întârziere si pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara. Instanta a apreciat ca, în cauza exista urgenta, deoarece hotarârea atacata vizeaza administrarea patrimoniului societatii, ceea ce reclama ca aceasta sa fie luata cu stricta respectare a dispozitiilor legale si a drepturilor tuturor actionarilor.

Masura luata are caracter vremelnic, fiind menita sa mentina o situatie de fapt, pâna la solutionarea în fond a litigiului.

Examinând în mod sumar cauza fara a prejudeca fondul, instanta a retinut ca reclamantul are de partea sa aparenta dreptului, motiv pentru care a ordonat masura de protectie, motivata de urgenta, iar daca dreptul este fondat sau nu, este o problema care se va rezolva dupa procedura de drept comun, în cadrul judecatii care vizeaza fondul.

În temeiul dispozitiilor art.246 Cod procedura civila, instanta a luat act de renuntarea reclamantului la judecata fata de pârâtii M.I. si S.C.W.L. SRL.

Prin încheierea din 5 aprilie 2007, Tribunalul Bihor a îndreptat eroarea materiala strecurata în dispozitivul ordonantei nr.738/COM/2007, pronuntata de Tribunalul Bihor în sensul ca, se va trece "Obliga pe reclamant sa depuna o cautiune în cuantum de 2.000 lei în termen de 48 de ore", în loc de "Obliga pe reclamant sa depuna o cautiune în cuantum de 200 lei în termen de 48 de ore".

Pentru a pronunta aceasta încheiere, instanta de fond a constatat, examinând din oficiu ordonanta, ca în dispozitivul sentintei s-a trecut din eroare "Obliga pe reclamant sa depuna o cautiune în cuantum de 200 lei în termen de 48 de ore", în loc de "Obliga pe reclamant sa depuna o cautiune în cuantum de 2.000 lei în termen de 48 de ore".

Împotriva acestei ordonante presedintiale, în termen legal, corespunzator timbrat, au formulat recurs recurentii M.I. si S.C.W.L. SRL, solicitând admiterea recursului, casarea ordonantei presedintiale si rejudecând cauza în fond sa fie respinsa cererea reclamantului.

În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiat pe dispozitiile art.581 si urmatoarele, 67, 107 Cod procedura civila si art.131 alin.4 din Legea nr.31/1990 republicata, recurentii au criticat ordonanta pentru motive de nelegalitate.

Pe cale de exceptie, întemeiata pe prevederile art.107 Cod procedura civila, recurentii au invocat nulitatea absoluta a ordonantei presedintiale pentru lipsa calitatii de reprezentant a numitului R.A. pentru pârâta S.C.R.D. SA.

Cum cererea a fost sustinuta în contradictoriu cu aceasta din urma societate, iar în reprezentarea ei s-a prezentat numitul Rotar Adrian, care nu avea calitate de reprezentant legal, a fost încalcat dreptul la aparare al societatii si evident dreptul la aparare al actionarilor.

S.C.R.D. SA a avut ca administrator persoana juridica S.C.S. P. SRL, prin reprezentant persoana fizica R.A. pâna la data de 20.02.2007, data la care prin hotarârea AGA, acesta a fost revocat, fiind numit un nou consiliu de administratie. În consecinta, toate actele si raporturile juridice încheiate sunt nule, întrucât Rotar Adrian nu mai avea calitatea de reprezentant legal.

Deosebit de aceasta, acest reprezentant se afla într-o stare de incompatibilitate fiind interesat în anularea acestei hotarâri AGA, prin care a fost practic revocat. Cu toate acestea, nu numai ca nu s-a conformat prevederilor acestei hotarâri, nepredând actele si stampilele societatii noului consiliu de administratie, ci a continuat sa efectueze acte de reprezentare.

Desi în fata instantei de fond s-au invocat în aparare aceste aspecte si s-a depus un extras dupa Monitorul Oficial, în care a fost publicata hotarârea AGA, instanta nu le-a analizat.

În S.C.S.P. SRL, reclamantul M.V. este asociat al acestei societati, având un procent de 99,47% din capitalul social, restul fiind detinut de sotia sa.

Calitatea de administrator al acestei societati o are M.V., care l-a numit pe R.A. ca reprezentant persoana fizica al S.C.S.P. SRL (aceasta societate fiind administratorul persoana juridica al S.C.R.D. SA).

Concluzionând, reclamantul s-a prezentat în cauza în contradictoriu cu pârâta S.C.R.D. SA, sustinând ca, aceasta din urma este reprezentata de S.C.S.P. SRL, prin mandatarul sau R.A., deci reprezentata de M.V. însusi, care întrunind atât calitatea de reclamant, cât si pe cea de pârât, atrage nulitatea absoluta a ordonantei presedintiale.

Raportat la cele de mai sus, lipsa procedurii de citare fata de S.C.R.D. SA, nu a fost acoperita, deoarece societatea are alti reprezentanti legali, respectiv cei alesi de AGA din 20.02.2007, si nu pe S.C.S.P. SRL (si implicit nu pe R.A.). Prin urmare, a fost încalcat dreptul legal la aparare al S.C.R.D. SA si al actionarilor acesteia.

Sustinerea cererii numai în contradictoriu cu S.C.R.D. SA, care nu a fost citata, prezentându-se în numele acesteia numitul R.A., care fusese revocat anterior din aceasta functie, atrage nulitatea absoluta a ordonantei.

Pe fondul cauzei, ordonanta presedintiala este neîntemeiata si inadmisibila, întrucât nu sunt întrunite conditiile specifice prevazute de art.581 Cod procedura civila, respectiv urgenta si aparenta dreptului.

Merita a fi remarcat ca nu exista nici un pericol de prejudiciere a drepturilor lui M.V. prin hotarârea AGA din 20.02.2007, întrucât prin aceasta hotarâre, aceasta persoana fizica a fost aleasa în functia de administrator al S.C.R.D. SA, având atributii de conducere si control.

Nici conditia prevenirii unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara nu era dovedita în cauza, iar despre înlaturarea unor eventuale piedici ce s-ar ivi cu prilejul unei executari nu se poate discuta în cauza. Dimpotriva, prin admiterea cererii, nu numai ca se încalca normele de procedura civila si dreptul constitutional la aparare, al S.C.R.D. SA si al actionarilor sai, dar se creeaza un grav prejudiciu ca urmare a aducerii societatii în starea de imposibilitate de a-si desfasura activitatea.

La termenul din 31 mai 2007, în baza art.137 Cod procedura civila,  instanta din oficiu a pus în discutia partilor exceptia inadmisibilitatii caii de atac, formulata de catre recurenti, raportat la dispozitivul ordonantei presedintiale, prin care instanta de fond a luat act de renuntarea la judecata a reclamantului fata de S.C. W.L. SRL - prin administrator S.C.D.P. SRL si M.I.

Analizând prezenta cale de atac, prin prisma exceptiei invocate, si tinând seama de prevederile art.137 Cod procedura civila, instanta a respins ca inadmisibil recursul formulat de recurentii S.C. W.L. SRL - prin administrator S.C.D.P. SRL si M.I.

Asa cum rezulta din dispozitivul ordonantei presedintiale atacate cu prezentul recurs, fata de pârâtii recurenti, reclamantul a renuntat la judecata, iar instanta a luat act de aceasta renuntare, în conditiile art.246 (1) Cod procedura civila.

În consecinta, este evident ca, instanta de fond s-a pronuntat în limitele cadrului procesual trasat de catre parti, atât în ceea ce priveste obiectul cauzei, cât si în ceea ce priveste persoanele între care s-au stabilit raporturile juridice procesuale.

Cum recurentii nu se regasesc între aceste persoane, litigiul purtându-se, ca urmare a renuntarii, între reclamantul M.V. si pârâta S.C.R.D. SA, acestia nu au interesul sa promoveze calea de atac a recursului împotriva ordonantei presedintiale.

Conditia interesului ca element al exercitiului actiunii civile este ceruta si în promovarea cailor de atac, astfel ca, în conditiile renuntarii la judecata a reclamantului fata de pârâtii recurenti, întemeiat pe principiul disponibilitatii, prezenta cale de atac este inadmisibila.

Raportat la prevederile art.137 Cod procedura civila, ce obliga instanta a se pronunta mai întâi asupra exceptiilor care fac de prisos cercetarea fondului, nu se mai justifica a fi analizate motivele de recurs invocate de catre recurenti.

Într-o cale de atac inadmisibila, nu puteau fi analizate nici motivele de recurs care în opinia recurentilor ar atrage nulitatea absoluta a ordonantei presedintiale ce formeaza obiectul prezentului recurs.

Sursa primara

Sentinta nr.738/COM/4.04.2007 - a Tribunalului Bihor ;

Dosar nr. 1704/111/2007;

Decizia nr.256/C/31.05.2007 a Curtii de Apel Oradea - Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal;

Dosar nr. 1704/111/2007;

Temei de drept

- art.246 Cod procedura civila;

- art.137 Cod procedura civila;