Înşelăciune

JUDECĂTORIA SECTORULUI ..........................

Dosar nr. ...................................

SENTINŢA PENALĂ NR. ..........................

Şedinţa publică din data de ...........................

INSTANŢA .................................

PREŞEDINTE: ...................................

GREFIER: .............................................

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror .................................... din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului ..................................

Pe rol se află soluţionarea cauzei penale privind pe inculpatul ................................. cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 215 alin. 1, 2 C.pen cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. şi art. 281 C.pen. rap. la art. 387 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, ambele cu aplic. art. 33 lit. a C.pen.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de .................................. fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentinţă, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de ........................................., când, în aceeaşi compunere, a hotărât următoarele:

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. ........................... din data de ................................. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului ........................., înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. ...................................., s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului ............................................., cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 215 alin. 1, 2 C.pen cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. şi art. 281 C.pen. rap. la art. 387 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, ambele cu aplic. art. 33 lit. a C.pen.

S-a reţinut în sarcina inculpatului faptul că, în perioada ............................................., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, atribuindu-şi calitatea de medic şi exercitând atribuţii specifice acestei profesii, fără a avea pregătirea necesară în acest sens, a indus-o în eroare pe partea vătămată ........................................... şi a solicitat diferite sume de bani pentru procurarea unor medicamente care erau în realitate mult mai ieftine, nu existau sau nu erau eficace pentru boala mamei părţii vătămate, ......................................, cauzându-i astfel părţii vătămate un prejudiciu în valoare de aproximativ .......................................... lei.

Situaţia de fapt reţinută în actul de sesizare s-a bazat pe procesele verbale de constatare a infracţiunii flagrante, de efectuare a percheziţiei auto, a percheziţiei corporale, procesele verbale de interceptare, declaraţiile părţii vătămate .............................., declaraţiile martorilor .......................................... şi ..........................................., declaraţiile inculpatului, care a negat constant săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa, planşe fotografice cu fotografii judiciare, procese verbale de prezentare pentru recunoaştere după fotografie, înscrisuri.

Inculpatul a fost reţinut în cauză pentru o durată de .................................de ore începând cu data de ................................., ora .............................., propunerea de arestare preventivă a acestuia fiind respinsă de Judecătoria Sectorului .................................... prin încheierea nr. ....................................., dispunându-se însă măsura preventivă a obligării de a nu părăsi Municipiul Bucureşti, măsură prelungită ulterior de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului ......................................

În cursul cercetării judecătoreşti, s-a procedat la audierea inculpatului şi a părţii vătămate ............................., aceasta majorându-şi cuantumul pretenţiilor materiale la suma de ........................... lei.

Totodată, instanţa a procedat la audierea martorilor ..................................... (fostă ...............................) ............................................................................ constatând imposibilitatea audierii martorei ....................................................... De asemenea, instanţa a încuviinţat administrarea probei cu înscrisuri şi a dispus ataşarea la dosar a fişei de cazier judiciar a inculpatului.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de ........................., în urma apelării Serviciului de .................................... inculpatul, în calitate de asistent medical, s-a deplasat la domiciliul părţii vătămate ................................ procedând la consultul mamei acesteia, ....................................., care prezenta diagnosticul de tumoare uterină, dar şi probleme cardiace. Cu acea ocazie, după administrarea primului ajutor, inculpatul i-a spus părţii vătămate faptul că mama sa şi soacra sa suferiseră amândouă de .............................. acestea vindecându-se însă în urma unui tratament administrat de el. În urma acestei discuţii, partea vătămată a ajuns la concluzia că inculpatul avea calitatea de medic, lucru necontrazis de inculpat, şi, în baza acestei convingeri, care s-a menţinut pe tot parcursul relaţiei cu inculpatul, a apelat la el pentru administrarea respectivului tratament şi mamei sale.

În baza acordului stabilit cu ocazia primei vizite a inculpatului, acesta a revenit pentru a o consulta pe mama părţii vătămate de mai multe ori, administrându-i acesteia diverse injecţii şi perfuzii şi aducându-i diverse medicamente, pentru serviciile sale acesta primind de fiecare dată diverse sume de bani care variau, potrivit declaraţiilor martorilor, între ....................... şi ................................... de lei. Determinarea numărului exact de vizite ale inculpatului nu se poate realiza, dar trebuie remarcat faptul că acesta a admis în ultimele sale declaraţii că a fost la partea vătămată de .......................... ori (chiar de ................................... ori în concluziile scrise), declaraţiile celorlalte persoane audiate relevând însă existenţa, în medie, cel puţin a unei vizite lunare a inculpatului.

În cursul uneia dintre aceste vizite, inculpatul a venit la domiciliul părţii vătămate împreună cu numita ............................ care a efectuat un „consult” al mamei părţii vătămate cu un aparat menit să determine starea de sănătate pe organe, ocazie cu care şi această persoană a primit o sumă de bani, fără a se putea stabili cuantumul exact al acesteia.

În cursul toamnei anului ..............................., la rugămintea părţii vătămate, inculpatul a procedat şi la consultul mamei martorei ..............................., recomandându-i şi acesteia un tratament ce ar fi costat în jur de ..................................... de lei pe lună şi primind pentru consultaţia sa suma de ......................de lei.

Relaţiile dintre părţi au continuat până la data de ......................................, când inculpatul a lăsat la domiciliului părţii vătămate o listă de medicamente pe care urma să i le administreze numitei ......................., pretinzând pentru acestea suma de .................................. de lei. Partea vătămată şi martora ........................ (fostă ........................) .................................. au dus lista respectivă la o farmacie, constatând faptul că medicamentele indicate erau mult mai ieftine decât pretinsese inculpatul şi că acestea nici nu erau recomandate pentru afecţiunile de care suferea mama părţii vătămate.

În aceste condiţii, partea vătămată a sesizat organele de poliţie care la data de ................................,  cu ocazia prezentării inculpatului la domiciliul părţii vătămate pentru ridicarea sumei de bani pretinse pentru achiziţionarea medicamentelor, au organizat un flagrant, surprinzându-l pe inculpat în posesia sumei de ..................................de lei inscripţionată cu cuvântul „înşelăciune”, sumă ce a fost restituită părţii vătămate. Întrebat fiind cu ocazia flagrantului care era scopul sumei de bani găsite asupra sa, inculpatul a precizat că urma să procure părţii vătămate unele medicamente „fără a cunoaşte denumirea acestora” (f. ..................................... d.u.p.)

Procedând la analiza materialului probator care a stat la baza reţinerii situaţiei de fapt mai sus menţionate, în ceea ce priveşte data la care a avut loc primul contact dintre părţi, instanţa a avut în vedere datele comunicate de Serviciul de Ambulanţă al Municipiului ............................... (f. .............................................. d.i.), potrivit cărora prima solicitare a unei ambulanţe la adresa părţii vătămate a avut loc la data de .........................................., din echipaj făcând parte inculpatul în calitatea de asistent, coroborată cu declaraţiile părţii vătămate care a arătat faptul că, ulterior primei întâlniri, inculpatul nu a mai venit niciodată la domiciliul său prin intermediul apelării Serviciului de Ambulanţă (f. ............................. d.i.) şi cu declaraţiile inculpatului din faza de urmărire penală (f. ............................... d.u.p). Eroarea cu privire la data la care a avut loc prima întâlnire dintre părţi nu poate fi privită ca o dovadă de rea credinţă a părţii vătămate, greutăţile în aprecierea intervalului de timp scurs de la un anumit eveniment reprezentând o problemă comună. De altfel, chiar şi inculpatul a precizat în unele dintre declaraţiile sale ca dată a primei sale deplasări la domiciliul părţii vătămate anul ................... ( f.  ............................d.u.p.).

În ceea ce priveşte modalitatea în care inculpatul era perceput de către partea vătămată şi de familia acesteia, instanţa constată că declaraţiile celor audiaţi în cauză, mai puţin declaraţiile inculpatului, sunt concordante cu privire la faptul că persoanele din anturajul părţii vătămate care au avut contact cu inculpatul l-au considerat pe acesta ca fiind medic. Dacă declaraţiile membrilor familiei părţii vătămate – martorii ............................................... - pot părea subiective, nu se poate face abstracţie de declaraţiile martorilor ..................... (f. .............................. d.i.), ................................ (f........................ d.u.p., f. ................................... d.i.), simpli vecini ai părţii vătămate, fără nici un interes în cauză. Astfel, ambii martori au arătat că l-au perceput la inculpat ca având calitatea de medic, martora .......................................... solicitând chiar un consult inculpatului cu privire la starea de sănătate a mamei sale. Faptul că în declaraţia din faţa instanţei această martoră nu şi-a mai amintit dacă inculpatul i-a recomandat mamei sale un tratament naturist sau un alt tip de tratament nu este de natură să schimbe credibilitatea declaraţiei, având în vedere intervalul mare de timp scurs între data audierii martorei în faţa instanţei şi data întâlnirii acesteia cu inculpatul (toamna anului ..................).

În acelaşi sens sunt şi declaraţiile martorei ..................... (fostă .................) .......................................... fosta iubită a unui dintre fiii părţii vătămate, care l-a perceput pe inculpat ca având calitatea de medic şi care a asistat la trei vizite ale acestuia la domiciliul părţii vătămate (f.................... d.u.p., f. ................................d.i.). Diferenţele între declaraţiile martorei cu privire la faptul că inculpatul s-ar fi prezentat ca fiind doctor în faţa sa nu sunt de natură să schimbe modalitatea în care aceasta l-a perceput pe inculpat, faptul că a asistat la discuţiile dintre inculpat şi partea vătămată şi a auzit-o pe aceasta adresându-i-se cu titlul de doctor inculpatului, fără a fi contrazisă, şi nici nu ridică dubii cu privire la credibilitatea martorei, cu atât mai mult cu cât, în momentul audierii acesteia de către instanţă, relaţia dintre martoră şi fiul părţii vătămate se terminase, martora fiind căsătorită cu o altă persoană.

Sub acest aspect, este de remarcat şi faptul că, dacă iniţial inculpatul a susţinut că partea vătămată cunoştea calitatea sa de asistent medical (f. .................................. d.u.p.), în declaraţia din faţa instanţei de judecată acesta a precizat că deşi mama părţii vătămate i se adresa cu apelativul „domnul doctor” nu i-a spus niciodată expres acesteia că nu are această calitate, aceeaşi fiind situaţia şi cu partea vătămată. Deşi în cuprinsul aceleiaşi declaraţii inculpatul a revenit asupra celor arătate mai sus, susţinând, la doar câteva minute distanţă, că le-a spus de la început atât părţii vătămate, cât şi mamei acesteia că nu are calitatea de medic, nu poate fi ignorat faptul că, întrebat fiind cu privire la modalitatea în care consideră că era perceput de către partea vătămată, inculpatul a arătat că apreciază că era perceput ca având calitatea de medic şi că regretă faptul că nu a explicat clar că nu avea această calitate. 

În plus, şi martorul ................................, şoferul ambulanţei pe care profesa inculpatul la data flagrantului, a arătat că se întâmpla uneori ca asistenţii medicali să fie consideraţi medici (f. ..............................d.u.p).

Faptul că este posibil ca inculpatul să fi purtat în momentul în care s-a deplasat în urma apelului primit de Serviciul Ambulanţă vesta specifică cu însemnul „asistent medical” şi că acesta nu s-ar fi prezentat niciodată în calitatea de medic nu este de natură să schimbe cele arătate mai sus, în condiţiile în care acesta şi-a asumat încă de la început un comportament de persoană cu cunoştinţe în domeniul sănătăţii, superioare celor ale unui asistent medical (referirea la vindecarea mamei şi soacrei sale ce se regăseşte atât în declaraţiile inculpatului cât şi ale părţii vătămate), permiţând ca persoanele din jur să i se adreseze cu titlul de „domnul doctor” fără a le aduce la cunoştinţă adevărata sa ocupaţie.

În ceea ce priveşte activitatea concretă a inculpatului, instanţa constată că acesta a negat constant faptul că i-ar fi recomandat părţii vătămate alte medicamente decât cele naturiste în calitate de colaborator a două societăţi cu un asemenea obiect de activitate (...................................... şi ........................................), recunoscând şi că i-ar fi administrat mamei părţii vătămate anumite injecţii şi perfuzii. Declaraţiile inculpatului variază însă cu privire la numărul de vizite făcute la domiciliul părţii vătămate şi scopul acestora.

Astfel, în declaraţiile din faza de urmărire penală, inculpatul a arătat că a efectuat doar .............................. vizite la domiciliul părţii vătămate legate de vânzarea de produse naturiste şi că i-ar fi făcut mamei acestei o dată injecţii cu un vasoconstrictor – ..................... (o ............................. aceeaşi substanţă a fost predată de partea vătămată organelor de poliţie ca reprezentând unul din medicamentele ce i-au fost vândute de inculpat – f. .................... d.u.p.). În declaraţia din .................................., inculpatul a mai precizat că la a doua sau a treia vizită făcută părţii vătămate i-a administrat mamei acesteia perfuzii şi injecţii, întrucât aceasta avea tensiunea foarte scăzută, iar la data de ................................. i-ar fi administrat o perfuzie cu ser fiziologic şi două injecţii cu glucoză (f. ................................. d.i.). În declaraţia din data de ......................................, a intervenit o nouă modificare a poziţiei inculpatului, acesta precizând expres că relaţia dintre el şi partea vătămată nu s-a limitat doar la recomandarea sau administrarea de tratamente naturiste, el fiind chemat de câteva ori şi când mama părţii vătămate se simţea foarte rău, într-una dintre aceste ocazii el făcându-i numitei ........................................ un glucotest şi recomandând internarea sa în spital. 

Cele afirmate de inculpat sunt contrazise însă de către celelalte persoane audiate în cauză. Astfel, martorul ...................................... a arătat că inculpatul a adus de mai multe ori medicamente în pliculeţe albe şi că inculpatul a prelevat sânge de la bunica sa, fiind ulterior transportat de martor în zona Unirea unde acesta urma să ducă fiolele pentru analize (f. .......................... d.i.; de notat şi faptul că la momentul flagrantului, deşi inculpatul nu se afla în timpul serviciului acesta avea asupra sa două seringi cu o substanţă ce părea a fi sânge). Martorul ........................................, celălalt fiu al părţii vătămate, a arătat şi el faptul că inculpatul îi lua tensiunea bunicii sale, că acesta a prelevat sânge în două ocazii (fără să arate însă că l-ar fi transportat după aceste operaţiuni, cum a susţinut inculpatul în concluziile sale) şi că îi aducea bunicii sale medicamente în pungi de farmacie, fără ca acestea să fie ambalate sau puse în flacoane (f. .................................... d.i.). În acelaşi sens sunt şi declaraţiile părţii vătămate, care a susţinut că inculpatul îi aducea mamei sale mai multe medicamente despre care pretindea că nu se găsesc în farmacii şi îi administra acesteia injecţii şi că ar fi recomandat şi efectuarea unor analize (f. ................................. d.u.p., f. .......................... d .i.), şi declaraţiile martorului ......................................, care însă nu a perceput direct cele întâmplate, ci doar prin intermediul celor ce i-au fost arătate de partea vătămată (f. ...................... d.i.), precum şi declaraţiile numitei ..................................... (f. ....................... d.u.p.). Toate aceste persoane au negat administrarea vreunei eventuale terapii naturiste de către inculpat mamei părţii vătămate.

Deşi instanţa nu exclude posibilitatea ca inculpatul să fi recomandat şi administrat şi anumite medicamente provenind de la .........................................., declaraţiile prezentate mai sus, din care rezultă administrarea de către inculpat a unui tratament bazat pe medicina tradiţională, nu pot fi înlăturate de la stabilirea situaţiei de fapt cu atât mai mult cu cât ele se coroborează cu un înscris provenind de la inculpat, şi anume lista cu medicamente aflată la fila ................................ d.u.p.

În legătură cu această listă, care conţine mai multe denumiri de medicamente cu indicarea unor sume în dreptul acestora „.................................................................... instanţa constată că partea vătămată ...................................... şi martora ...................(fostă ...............................) ............................................... au arătat că aceasta a fost completată de inculpat la data de ............................................................, medicamentele indicate fiind recomandate de el pentru afecţiunile de care suferea mama părţii vătămate, iar sumele ar fi reprezentat preţul la care inculpatul ar fi putut să procure acele medicamente, redus faţă de preţul din comerţ. Cu această listă, martora şi partea vătămată s-au deplasat la o farmacie constatând faptul că medicamentele menţionate costau cu mult mai puţin decât indicase inculpatul şi că nu erau recomandate pentru afecţiunile de care suferea ...................................................................................

Deşi inculpatul a recunoscut faptul că lista menţionată a fost scrisă de el, acesta  a prezentat explicaţii diferite pentru conţinutul acesteia. Astfel, în declaraţia din data de ............................... (f. .................................. d.u.p.), inculpatul a arătat că denumirile medicamentelor i-au fost dictate de către partea vătămată, aceasta indicându-i şi preţurile acestora, şi că deşi cunoştea, de exemplu, faptul că o ........................................... costa doar ...................... lei a trecut fără să protesteze în dreptul acestui medicament suma de .................................... lei indicată de partea vătămată, ulterior recomandându-i o terapie naturistă cu .......................... pentru o sumă de ................................ de lei, cu doar ............................... de lei mai mult decât preţul total al medicamentelor indicate. A mai precizat inculpatul faptul că nu cunoştea medicamentele denumite .......................... şi .........................................şi că nu îşi poate explica motivul pentru care, deşi terapia cu .................................... costa ............................................... de lei, a acceptat să primească doar ........................ lei.

În prima declaraţie din faţa instanţei de judecată (f. ....................................... d.i.), inculpatul a arătat că în cuprinsul acelei liste a trecut denumirile mai multor medicamente, întrebând-o pe partea vătămată dacă acestea i-au fost prescrise mamei sale de către doctor (deşi unele din aceste medicamente nu există), iar sumele de bani menţionate în dreptul acestora nu reprezentau preţul medicamentelor, ci costul unei terapii naturiste alternative pe care el a recomandat-o. Totodată, inculpatul a mai precizat că „Nu pot să îmi dau seama cum am putut să declar la parchet în ziua de .............................. că lista de medicamente mi-ar fi fost dictată de partea vătămată, aceasta indicându-mi, totodată, şi preţurile acestora”.

În ciuda acestei poziţii, la data de ........................................, inculpatul şi-a schimbat din nou declaraţia arătând că denumirile medicamentelor i-au fost dictate de către partea vătămată, aceasta spunându-i că medicamentele i-au fost prescrise mamei ei după ieşirea din spital, el neavând cum să scrie acele medicamente întrucât „.............................................”.

Instanţa apreciază că declaraţiile inculpatului cu privire la natura listei menţionate sunt nereale, conţinând contradicţii evidente care sunt de natură să ducă la înlăturarea lor. Astfel, dacă medicamentele respective nu existau (acesta fiind cazul „................................” potrivit datelor comunicate de mai multe unităţi farmaceutice) nu rezultă motivul pentru care inculpatul ar fi simţit nevoia să le noteze şi cum ar fi putut să recomande o terapie naturistă alternativă unor medicamente inexistente. În plus, în declaraţia din data de ..................................., inculpatul a mai arătat că partea vătămată i-a prezentat la vizita din data de ................................ biletul de ieşire din spital al mamei sale cu anumite recomandări medicamentoase (f. .................................. verso d.u.p.), bilet (f. .............................. d.u.p.) care nu conţine nici unul din medicamentele cuprinse în lista în cauză. Or, dacă partea vătămată i-a prezentat acest bilet, nu rezultă în ce condiţii aceasta i-ar fi putut dicta denumirile altor medicamente.

Relevantă cu privire la reţinerea situaţiei de fapt este şi afirmaţia inculpatului din declaraţia din data de .................................................. referitoare la faptul că, fiind nemulţumit că în data de .............................. partea vătămată nu i-a dat suma de ....................................... de lei convenită, ci doar .......................................... de lei, i-a spus acesteia că dacă nu începe tratamentul naturist la acel moment, tratamentul chimic o să o coste ............................................. de lei (f. .............................. d.u.p.). Or, instanţa nu poate să nu se întrebe despre ce tratament chimic era vorba - cel menţionat pe listă (al cărui cost real total ar fi fost de mai puţin de ................................. de lei – f. ....................................... d.u.p. - şi care, potrivit afirmaţiilor inculpatului, îi fusese adus la cunoştinţă de partea vătămată) sau un altul.

Având în vedere lipsa oricărei explicaţii verosimile din partea inculpatului cu privire la lista cu medicamente menţionată, instanţa nu poate decât să accepte varianta prezentată de partea vătămată, ca fiind singura susţinută de ansamblul probator.

În legătură cu cele arătate mai sus, mai trebuie menţionat că potrivit datelor transmise de Serviciul de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti (f. ................................ d.i.) prima deplasare a inculpatului la domiciliul părţii vătămate a avut loc la data de ................................., acesta dobândind calitatea de colaborator al ...................... (.......................................) la data de .............................. (f. ...........................d.i.), iar calitatea de colaborator al ........................................... la data de ....................... (f. ............................... d.u.p.). În aceste condiţii, având în vedere că relaţiile dintre părţi s-au stabilit cu trei luni înainte ca inculpatul să devină distribuitor de produse naturiste, este evident faptul că acestea nu puteau să aibă ca bază doar un tratament cu astfel de produse.

În plus, este de remarcat şi faptul că variantele prezentate de inculpat cu privire la produsele ..................... recomandate şi vândute părţii vătămate au suferit modificări. Dacă iniţial inculpatul nu a indicat denumirea niciunui astfel de produs, în faţa instanţei de judecată apărătorul său a încercat să acrediteze ideea că acesta a vândut părţii vătămate cele două tuburi de ............................. şi ................................... predate de aceasta organelor de poliţie, atât prin concluziile orale de la termenul din data de ...................................., cât şi prin înscrisurile depuse la dosar (f. ................................ d.i. – trebuie notat faptul că pe factura fiscală pentru achiziţionarea .................................... se regăseşte semnătura inculpatului sub menţiunea „produse ridicate de la domiciliul părţii vătămate”). Or, cu ocazia reaudierii sale, inculpatul a arătat că nu i-a recomandat niciodată părţii vătămate ..........................., acest produs fiind contraindicat în caz de cancer, singurele produse procurate părţii vătămate fiind ...................................... şi .........................................

Declaraţiile inculpatului au un caracter contradictoriu şi cu privire la alte aspecte esenţiale pentru soluţionarea cauzei. Astfel, în declaraţia din data de ..............................., inculpatul a precizat că la una din vizitele făcute părţii vătămate a fost însoţit de doamna ..............................., posesoarea unui aparat cu unde electromagnetice, care i-a făcut un mamei părţii vătămate un control (f. ................... d.u.p.). Ulterior, la data de ................................................... (f. .................................................. d.i.), inculpatul părea să fi uitat vizita făcută împreună cu ..................................., pentru ca la data de ....................................... să îşi amintească de faptul că înainte de a recomanda unei persoane un tratament naturist o ruga pe numita ........................................., ...................................... de profesie, să procedeze la efectuarea unui test asupra potenţialului client pentru a cunoaşte starea exactă de sănătate a acestuia. A mai arătat inculpatul cu această ocazie faptul că numita ........................................ a primit pentru testul efectuat cu „aparatul pentru determinarea stării de sănătate pe organe şi pe sisteme” suma de .................................... de lei de la partea vătămată.

Or, această ultimă declaraţie a inculpatului tinde să sprijine acuzaţiile ce i se aduc prin rechizitoriu, fiind evident faptul că prin acest pseudo-consult efectuat de o persoană având profesia de psiholog inculpatul a avut intenţia de a spori încrederea părţii vătămate în el şi de a da o legitimitate sporită tratamentelor recomandate. Aceasta cu atât mai mult cu cât inculpatul cunoştea deja starea de sănătate a mamei părţii vătămate, .........................................., în urma deplasării sale la domiciliul acesteia în calitate de angajat al Serviciului de ................................................... având acces la documentaţia medicală întocmită de specialişti. 

În drept, fapta inculpatului care, în perioada ...............................,  profitând de faptul că era considerat medic de către partea vătămată ...................................., prin menţinerea acesteia în eroare cu privire la calitatea sa reală de asistent medical, a determinat-o să administreze diferite tratamente mamei sale .......................... şi să accepte îngrijirile medicale pe care i le oferea în schimbul unor sume de bani ce variau între .................. şi ........................................... de lei pentru vizită şi medicamentele procurate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.

Inculpatul a acţionat cu intenţie directă, menţinând-o pe partea vătămată în eroare cu privire la adevărata sa calitate şi creându-i impresia că medicamentele pe care i le administra mamei sale era de natură să ducă la vindecarea acesteia, urmărind prin activitatea sa obţinerea unui folos material, pe care nu l-ar fi obţinut dacă nu ar fi existat elementul de inducere în eroare.

Chiar dacă inculpatul nu ar fi afirmat niciodată expres că are calitatea de medic, prin conduita sa omisivă, prin nespecificarea exactă a profesiei sale şi prin faptul că a permis să se folosească titlul de doctor în ceea ce îl priveşte, astfel cum rezultă chiar din declaraţiile sale, el a creat premize suficiente pentru inducerea în eroare a părţii vătămate.

Şi dacă s-ar accepta susţinerile inculpatului referitoare la faptul că a recomandat şi a administrat mamei părţii vătămate doar medicamente naturiste, având în vedere faptul că acceptarea oricărui tratament s-a realizat pe baza erorii cu privire la calitatea de medic a acestuia, eroare pe care el însuşi a întreţinut-o, instanţa apreciază că şi în acest caz ar fi întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune în forma menţionată mai sus.

În ceea ce priveşte reţinerea formei continuate de săvârşire a infracţiunii, instanţa are în vedere multitudinea de acte materiale, astfel cum acestea rezultă din analiza materialului probator, acte materiale unite de aceeaşi rezoluţie infracţională, care s-a menţinut până la data de ............................................

Totodată, fapta inculpatului care în aceeaşi perioadă a exercitat atribuţii specifice profesiei de medic, fără a avea în fapt această calitate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 281 C.pen. rap. la art. 387 alin. 1 din Legea nr. 95/2006.

În ceea ce priveşte latura obiectivă a acestei infracţiuni, instanţa are în vedere atât încercarea inculpatului de stabilire a unui diagnostic prin intermediul consultului realizat cu ajutorul numitei ......................................, cât şi recomandarea şi administrarea de acesta a diferite medicamente, cu referire specială la cele indicate în lista întocmită la data de ...................................... efectuarea de perfuzii şi de injecţii mamei părţii vătămate.

Într-adevăr, efectuarea de injecţii sau aplicarea de perfuzii sunt activităţi specifice unui asistent medical, dar numai atunci când acestea se realizează în urma recomandării unui medic sau în cadrul activităţii de prim ajutor, şi aceasta însă sub îndrumarea unui medic coordonator. Or, pe lângă faptul că inculpatul, potrivit propriilor sale afirmaţii, nu avea dreptul de a administra diferite medicamente în afara programului de lucru, nici nu rezultă că perfuziile sau injecţiile pe care i le-a administrat mamei părţii vătămate ar fi fost necesare în accepţiunea de „prim ajutor” sau că ar fi fost recomandate de un medic. În fapt, inculpatul a fost cel care a decis ce tratament trebuie să urmeze mama părţii vătămate şi tot el a fost cel care l-a administrat. 

Din întreg ansamblul probator rezultă faptul că inculpatul a înţeles să se comporte ca un medic în raporturile cu mama părţii vătămate, îndeplinind acte ce depăşeau cu mult activitatea de simplu asistent medical.

Aceste acte, desfăşurate pe o perioadă mai mare de un an, sunt suficiente pentru a duce la ideea de exercitare a profesiei de medic în raporturile cu partea vătămată şi mama acesteia şi exclud un eventual caracter accidental al acţiunilor sale de natură a îl plasa în afara sferei articolului 281 C.pen.

Şi în acest caz inculpatul a acţionat cu intenţie, cunoscând faptul că prin activitatea sa intră într-un domeniu rezervat medicilor.

La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului pentru cele două infracţiuni reţinute în sarcina sa, instanţa va avea în vedere condiţiile art. 72 C.pen. gradul de pericol social al faptelor pe care îl apreciază ca fiind unul ridicat, inculpatul profitând de starea de nevoie şi de lipsa de cunoştinţe a părţii vătămate şi a mamei sale pentru a le determina să urmeze un tratament care ar fi putut avea şi efecte adverse, atitudinea acestuia de negare a faptelor reţinute în sarcina sa, dar şi lipsa antecedentelor penale, vârsta inculpatului şi comportamentul său anterior bun în societate şi la locul de muncă, după cum rezultă din declaraţia martorului ...................................................

În consecinţă, instanţa va aplica inculpatului pedeapsa închisorii în cuantumul minim prevăzut de lege pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. 1, 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. şi pedeapsa închisorii în cuantum de ................................. luni pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 281 C.pen. rap. la art. 387 alin. 1 din Legea nr. 95/2006. În baza art. 71 instanţa va interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen., apreciind că săvârşirea celor două infracţiuni îl face incompatibil pe acesta cu exercitarea unei funcţii implicând exerciţiul autorităţii de stat sau a unei funcţii elective publice.

În baza art. 33 lit. a C.pen. rap. la art. 34 alin. 1 lit. b C.pen. va contopi pedepsele mai sus menţionate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de ............................. ani închisoare, cu aplic. art. 71 - 64 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen.,

Având în vedere intervalul de timp scurs de la data săvârşirii celor două infracţiuni, interval în care inculpatul nu a mai avut nici un contract cu legea penală, instanţa consideră că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea efectivă a acesteia, prin suspendarea sub supraveghere a executării şi impunerea unor obligaţii de natură a duce la evitarea riscului săvârşirii unor noi fapte similare în viitor.

În consecinţă, în baza art. 861 alin. 2 C.pen. şi art. 71 alin. 5 C.pen., instanţa va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante şi a pedepsei accesorii aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de .......................................... ani, care va curge de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, inculpatul urmând să respecte măsurile de supraveghere prev. de art. 863 alin. 1 C.pen.

În baza art. 359 C.pr.pen. se va trage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C.pen. cu referire la art. 83-84 C.pen., iar în baza art. 88 C.pen. se va constata că inculpatul a fost reţinut în cauză la data de .................................... (reţinere .............................................de ore).

Sub aspectul laturii civile, se constată faptul că iniţial partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de ......................... de lei, modificarea cuantumului acestei sume la suma de ........................................ de lei în faţa instanţei de judecată nefiind justificată.

În cauza de faţă, stabilirea cu exactitate a sumelor primite de inculpat pentru serviciile sale este practic imposibilă, având în vedere lipsa unei evidenţe exacte a numărului de vizite pe care acesta le-a efectuat şi a sumelor ce i-au fost date cu fiecare ocazie, însă prin raportare la întregul material probator instanţa apreciază că prima estimare a părţii vătămate este cea mai aproape de adevăr. Se are în vedere astfel faptul că inculpatul a efectuat în medie cel puţin o vizită lunară la domiciliul părţii vătămate pe o perioadă de ............................... luni primind sume cuprinse între ............................ şi ............................... de lei pentru fiecare vizită, în funcţie şi de medicamentele pe care le  procura. În plus, chiar inculpatul a admis în prima sa declaraţia din faţa instanţei de judecată că ar fi primit de la partea vătămată în jur de ................................................. de lei.

Apreciind că între săvârşirea infracţiunii de înşelăciune şi prejudiciul cauzat părţii vătămate, constând în sumele de bani pe care aceasta le-a dat inculpatului pentru serviciile sale, există o legătură directă de cauzalitate, fiind astfel îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, în baza art. 346 C.pr.pen. rap. la art. 14 C.pr.pen. şi art. 998 C.civ. va admite în parte acţiunea civilă şi va obliga inculpatul la plata sumei de 5.000 de lei către partea vătămată ..........................................................

 În baza art. 109 C.pr.pen. instanţa va dispune restituirea către partea vătămată a bunurilor predate conform procesului-verbal de la fila ...........................dosar de urmărire penală.

În ceea ce priveşte bunurile ridicate de la inculpat cu ocazia percheziţiei corporale, respectiv cele două legitimaţii emise de ....................................... şi ............................................ instanţa apreciază că nu există nici un motiv pentru a se dispune confiscarea acestora, nefiind îndeplinit nici unul din cazurile prev. de art. 118 C.pen. Deşi pe legitimaţia emisă de ................................................................ este precizat faptul că inculpatul ar avea calitatea de medic, această legitimaţie nu a fost folosită pentru dovedirea acestei calităţi, la întrebarea instanţei partea vătămată precizând expres faptul că inculpatul nu i-a arătat nici o legitimaţie. Având în vedere faptul că o asemenea legitimaţie nu poate fi considerată ca făcând parte din categoria bunurilor a căror deţinere este interzisă de lege, instanţa va dispune restituirea celor două legitimaţii către inculpat în temeiul art. 109 C.pr.pen.

În ceea ce priveşte suma de ...................... lei găsită asupra inculpatului cu ocazia percheziţiei din data de ......................... şi indisponibilizată la .............................. prin recipisa de consemnare ...........................nr. .................... din data de ................... (f. ............................ d.u.p.), având în vedere admiterea acţiunii civile formulate de partea vătămată, în vederea asigurării reparării pagubei cauzate acesteia, instanţa va dispune în baza art. 353 C.pr.pen rap. la art. 165 C.pr.pen. instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra acestei sume.

În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen., inculpatul va fi obligat la plata sumei de .........................de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 215 alin. 1, 2 C.pen cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. condamnă pe inculpatul ............................., fiul lui ......................... şi ........................., născut la data de ....................... în .........................., domiciliat în ............................ str. .........................., nr. .............., bl. ......................, sc. ....................., ap. ...................... Sector ......................... cu reşedinţa în ............................. str. ................................, nr. ......................, Jud. ............................... cetăţenie română, studii postliceale, asistent medical, fără antecedente penale, CNP ..................................., la pedeapsa de ........................................ ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată.

În baza art. 71 C.pen. interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a doua, lit. b C.pen.

În baza art. 281 C.pen. rap. la art. 387 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa închisorii de ................................... luni pentru săvârşirea infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii.

În baza art. 71 C.pen. interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a doua, lit. b C.pen.

În baza art. 33 lit. a C.pen. rap. la art. 34 alin. 1 lit. b C.pen. contopeşte pedepsele mai sus menţionate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de ..........................................ani închisoare, cu aplic. art. 71 – 64 lit. a teza a doua, lit. b C.pen.

În baza art. 861 alin. 2 C.pen. şi art. 71 alin. 5 C.pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante şi a pedepsei accesorii aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de .............................. ani, care va curge de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 863 alin. 1 C.pen., pune în vedere inculpatului ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte o dată pe lună la Serviciul de Probaţiune de pe lângă ........................................., conform programului de supraveghere care va fi întocmit de această instituţie;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte ......................... zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă;

Datele prevăzute la literele b), c), d) se comunică Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul .................................... instituţie căreia instanţa îi încredinţează supravegherea.

În baza art. 359 C.pr.pen., atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C.pen. cu referire la art. 83-84 C.pen., privind situaţiile care atrag revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, respectiv săvârşirea unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare, neîndeplinirea cu rea - credinţă a măsurilor de supraveghere stabilite prin prezenta hotărâre şi neplata cu rea-credinţă a despăgubirilor civile.

Constată că inculpatul a fost reţinut în cauză la data de ........................ (reţinere ....................... de ore).

În baza art. 346 C.pr.pen. rap. la art. 14 C.pr.pen. şi art. 998 C.civ. admite în parte acţiunea civilă formulată de partea vătămată .............................., domiciliată în .................................., str. ..........................., nr. .................., Sector ..........................

Obligă inculpatul la plata către partea vătămată a sumei de ....................................... de lei cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 109 C.pr.pen. dispune restituirea către partea vătămată .................................. a bunurilor predate conform procesului-verbal de la fila ..................................dosar de urmărire penală.

În baza art. 109 C.pr.pen. dispune restituirea către inculpat a celor două legitimaţii emise de ................................................................................. (f. .................... d.u.p.).

În baza art. 353 C.pr.pen. rap. la art. 165 C.pr.pen. instituie măsura sechestrului asigurător asupra sumei de .......................................... lei, aparţinând inculpatului, indisponibilizată prin recipisa de consemnare .................................... din data de ...................................... (f. .......................................... d.u.p.)

În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de ..................................... de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cu apel în 10 zile de la pronunţare pentru reprezentantul Ministerului Public şi pentru inculpat şi de la comunicare pentru partea vătămată.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, ................................................................

PREŞEDINTE GREFIER

11

Domenii speta

Spete similare