Fond funciar

Fondul funciar

Data publicare portal: 08.07.2011

Prin cererea înregistrata la data de 21.09.2010 pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr.9861/311/2010, reclamantul N. E.  a  chematr în judecată pe  pârâtele Comisia Judeţeană O. , Comisia Locală I. ambele  pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor  şi N. M. solicitând instantei ca prin hotărârea ce se  va pronunta să se constate nulitatea  absolută  parţială  a titlului de proprietate nr. 0840/15 emis de C.J.O. la data de 02.08.2002,şi să se dispuneţi ca la rubrica „cetăţeanul” să fie înscris în mod corect decât N.E., întrucât în realitate aceasta este singura persoană care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma defunctului tată şi ca atare se prezumă că pârâtul nu a avut interes N.M., să se dispună obligarea C.L.I.ca la rubrica „...primeşte în proprietate o suprafaţă totală de" să fie înscris în mod corect suprafaţa primită de 1 ha 5481 mp, întrucât în realitate suprafaţa ce trebuia reconstituită era 1ha 5481mp, iar nu l ha4400mp şi eliberarea unui alt titlu de proprietate în condiţiile legale reclamantului.

În motivare s-a arătat că prin titlu de proprietate nr. 0840/15 din 02.08.2002, C.J.O. a procedat, la cererea C.L.I., la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1 ha 4400mp, teren extravilan, situat pe raza teritorială a com. I., jud. Olt. De asemenea, tot C.L.I. a reconstituit lui N.I. E., suprafaţa de teren intravilan  1319 mp  teren intravilan  , potrivit titlului de proprietate nr. 921/97 emis la data de 13.04.1994.Din actele deţinute rezultă că suprafaţa ce trebuia reconstituită părţilor era de lha7000mp, aşa cum rezultă din.adeverinţa nr. 70264, emisă la data de 23.09.1991, din dovada eliberată de Primăria I..

In fapt, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost formulată doar de către N.E., pârâtul N.M. fiind trecut în mod greşit de către Comisia Locală I. pe titlul de proprietate a cărui nulitate se solicită nr. 0840/15 emis de Comisia Judeţeană O. la data de 02.08.2002. Se  solicită înlăturarea de pe titlul de proprietate nr. 0840 din 02.08.2001 a pârâtului N. M..

Pe cale de consecintă se solicită admiterea actiunii şi să se dispună ca la rubrica .-… primeşte în proprietate o suprafaţă totală de,, să fie înscris în mod  corect suprafata primită de 1  ha şi 5481 mp, întrucât în realitate suprafata  ce trebuia reconstituită părţilor era de 1 ha  5481 mp, iar nu 1 ha 4400 mp , urmând să fie  eliberat un alt titlu de proprietate în conditiile legale, acelorasi persoane.

În drept s-a invocat dispoz. Legii nr,. 18/1991, Leg. 169/1997 Leg. 1/2000 şi 247/2005.

În dovedirea cererii  reclamantul a depus, titlu de proprietate nre. 0840/15/02.08.2002, 921/97/13.04.1994, adeverinta, acte de stare civilă.

La data de 08.11.2010 pârâtul  a depus  întâmpinare  solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată.

Cu privire la primul capăt al cererii formulate de către reclamant prin care solicita nulitatea absoluta parţiala a titlului de proprietate nr. 0840/15 emis de Comisia Judeţeană O. la data de 02.08.2002 si sa dispuneţi ca la rubrica ,, cetăţeanul ,, sa fie înscris in mod corect N. E. , intrucat in realitate acesta este singurul care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma defunctului tata, prezumandu-se ca paratul, nu a avut interes, se solicită respingerea  acesteia întrucât cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost formulata atât de pârât  cat si de reclamant. Eliberarea titlului de proprietate fiind făcuta in baza documentatiiior înaintate de comisiile locale in conformitate cu acide premergătoare conform normelor legale , titlul de proprietate fiind valabil.

Mai mult, reclamantul nu a atacat actele premergătoare eliberării titlului de proprietate respectiv adeverinţa de reconstituire nr. 70264/23.09.1991 precum si hotărârea Comisiei Judeţene de validare a hotărârii Comisiei Locale.

Nefacandu-se dovada ca au fost atacate actele premergătoare jiiuntate mai sus in termenul legal de 30 de zile, actele premergatoare au intrat in circuitul civil, au produs efecte juridice -respectiv s-a procedat la emiterea titlului de proprietate. Deci, atacând actele  premergătoare, respectiv adeverinţa si hotărârea Comisiei Judeţene acestea au intrat in circuitul civil producând afecte, pârâtul învederând faptul ca munceste terenul de peste 15 ani.

In ceea ce priveşte cel de-al doilea capăt al cererii formulat de către reclamant solicită spre observare  ca in cauza exista autoritate de lucru judecat, având in vedere sentinţa civila nr. 962 lin 12.02.2010 pronunţata de Judecătoria Slatina in dosarul nr. 767/3 1 1/2009 rămasa definitiva prin respingerea recursului.

S-a solicitat obligarea reclanmantului la plata cheltuielilor de  judecată,.

Fata de lucrările si actele dosarului, instanţa retine  următoarele:

În ceea ce priveste capatul de cerere privind nulitatea absoluta parţiala a titlului de proprietate nr. 0840/15/02.08.2002 în ceea ce priveşte scoaterea de la rubrica “cetateanul” a pârâtului N.M. instanţa reţine că acest capăt de cerere este întemeiat petnru următoarele considerente.

Prin titlul de proprietate nr. 0840/15/02.08.2002 s-a reconstituit dreptul de proprietate numiţilor N. E.şi N. M. în calitate de moştenitori ai autourlui N. B. I. pentru suprafaţa de 1 ha şi 4400 mp pe raza comunei I., judeţul O..

Din încrisurile depuse la dosarul cauzei de către Comisia Locala de Aplicare a legilor fondului Funciar I. a rezultat faptul ca cererea pentru reconstituirea dreputlui de proprietate dupa autorul N. B. I. a fost formulata de către reclamantul N. E. ,fila nr. 38 din dosar,  fiul autorului, fiind singurul care a formulat cerere de reconstituire a drepului de proprietate dupa acest autor , pârâtul N. M. neformulând cerere de reconstituire a dreptului de proprietate aşa cum rezulta din adresa depusa de Comisia Locala de Aplicare a legilor fondului Funciar I. la fila nr. 78 din dosar.

Potrivit art. 8 al.1 şi 2 din Legea 18/1991 rep. stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor se face în condiţiile stabilite de prezenta lege , de ea beneficiază persoanele care s-au înscris în CAP-uri, moştenitorii acestora precum şi alte categorii de persoane prevăzute de lege. Art. 8 alin. 3 din Legea 18/1991 : stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafeţe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană îndreptăţită, potrivit prezentei legi, şi de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil.

Potrivit art. 9 al. 3 cererile formulate de persoanele îndreptăţite se depun la Primăria localităţii unde se află terenul , fie personal fie prin poştă cu confirmare de primire , în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii , termen care s-a prelungit până la 4.II.1998.

În conformitate cu art. 9 al. 4 şi 5 din Legea 18/1991 rep. cererea trebuie să cuprindă numele şi prenumele persoanei solicitante , domiciliul său calitatea de titular sau moştenitor , suprafaţa de teren solicitată , cerere la care va ataşa documentele doveditoare ale dreptului pretins şi calităţii solicitantului.

Potrivit art. 11 al. 3 din acelaşi act normativ, stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere pe baza situaţiei terenurilor deţinute de CAP la 1.01.1990, a celor înscrise în sistemul cadastral general în registrul agricol al localităţii. Astfel pentru a putea beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate în condiţiile legii nr. 18/1991 este necesara formularea unei cereri , excluzându-se de legiutor dobândirea acestui drept din oficiu.

Potrivit  Art. 13 din Legea 18/1991 : Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii. Moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei.

Iată deci că pentru a beneficia de prevederile legii fondului funciar, persoana îndreptăţită este necesar să fi formulat cerere scrisă adresată Comisiei Locale însoţită de actele doveditoare, ori pârâtul N.M. nu a făcut acest lucru aşa cum reiese din adresa emisa de Comisia Locala de Aplicare a Legilor Fondului Funciar I. şi depusa la fila nr. 78 din dosar.Instanţa va înlătura apararile pârâtului în sensul ca stapânseste terenul de aproximativ 15 ani, stapânirea terenului nefiind o condiţie suficienta pentru reconstituirea dreptului de proprietate în condiţiile legii nr. 18/1991, pârâtul având la dispoziţie o alta cale în condiţiile condului civil şi nu în condiţiile legii 18/1991. De asemenea instanţa va înlătura apararile pârâtului în sensul ca reclamantul nu a atatcat actele premergătoare eliberării titlului de prorietate, motivat de faptul ca motivele invocate de reclamant prin cererea de chemare în judecata sunt motive de nulitate absoluta a titlului de propietate ce pot fi invocate de orice persoana interesata în condiţiile art. III litera a din legea nr. 16/1997.

Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate se face de fiecare mostenitor in nume personal, cererea formulata de unul dintre ei neprofitand tuturor mostenitorilor.

Potrivit art.III din 169/1997 modificata, nulitatea absoluta a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate poate fi invocata de oricare persoana ce justifica un interes legitim.

Astfel, se observă că pentru a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în temeiul Legii 18/1991, o persoana trebuie să aibă vocaţie succesorală concretă la moştenirea autorului, fost proprietar de teren, (inclusiv să nu fi renunţat la moştenirea acestuia, conform recursului în interesul legii sus menţionat) şi să formuleze cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, or singurul care îndeplineşte cumulativ aceste criterii este reclamantul N.E. .

Faptul ca reclamantul N.E. a formulat  cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, nu echivaleaza cu o cerere formulata în termen în beneficiul pârâtului N. M. atâta vreme cât cererea s-a formulat în numele sau personal si nu în numele pârâtului si fiind însotita de copii de pe actele sale de nastere si nu ale pârâtului..

În drept, potrivit art. 3 lit. a din Legea 169/1997,în vigoare la data emiterii titlului, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri;

Pentru aceste motive instanţa va admite capatul de cerere privind nulitatea absoluta parţiala a titlului de proprietate nr. 0840/15/02.08.2002 în ceea ce priveşte scoaterea de la rubrica “cetateanul” a pârâtului N.M., constatând nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 0840/15/02.08.2002  emis de Comisia Judeteană O. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, dispunând obligarea Comisiei Judeteane O. să emită un alt titlu de proprietate pentru aceeaşi suprafaţă totală de 1 ha şi 4400 mp pe numele numitului N. E., dispunând scoaterea din titlul de proprietate a numitului N.M..

În ceea ce priveste capatul de cerere privind nulitatea absoluta  parţiala a titlului de proprietate nr. 0840/15.02.2002 în  sensul de a se menţiona suprafaţa totala de 1 ha şi 5481 mp şi nu 1 ha şi 4400 mp aşa cum se menţioneza în titlul de proprietate mai sus menţionat, analizând actele şi lucrările dosarului, sub aspectul excepţiei  autorităţii de lucru judeca t, în ceea  ce priveste acest capat de cerere , instanţa reţine că prin Sentinţa Civila nr.962/12.02.2010, sentinţa ramasa definitiva prin respingerea rescusului, s-a respins acţiunea privind anularea titlului de proprietate mai sus menţionat ca fiind neîntemeiata.

Potrivit art. 1201 C.civ., exista autoritate de lucru judecat „cand o a doua cerere de chemare in judecata are acelasi obiect, este intemeiata pe aceeasi cauza si este intre aceleasi parti, facuta de ele si in contra lor, in aceeasi calitate”.

Pentru a putea admite excepţia autorităţii de lucru judecat instanţa trebuie sa verifice daca cererea de chemare în judecata are aceleaşi parti, obiect şi cauza cu dosarul civil nr.9769 /311/2009.

După cum rezultă din menţiune efectuate  pe însăşi hotărârea mai sus menţionată, aceasta a rămas irevocabilă ca urmare a respingerii  recursului.

Relativ la excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de pârâti, instanţa, din analiza coroborată a disp. art. 1201 C civ. şi art. 166 C.p.c, reţine că, puterea de lucru judecat( res iudicata pro veritate habetur) este o prezumţie legală, absolută şi irefragrabilă, fiind totodată o excepţie de fond, peremtorie şi absolută.

Pentru a exista putere de lucru judecat, trebuie să există triplă identitate, respectiv de părţi, de obiect şi de cauză.

În privinţa primului element – părţile- se are în vedere prezenţa juridică,  respectiv participarea la proces în nume propriu sau prin reprezentant iar nu prezenţa fizică la proces. De reţinut faptul că există identitate de părţi chiar dacă într-un proces o parte a figurat ca reclamantă şi cealaltă ca pârâtă iar în al doilea proces aceste calităţi sunt inverse, aşa cum este cazul în speta de faţa .

În speţă, instanţa, din analiza coroborată a hotărârii mai sus menţionată cu sentinţa civilă nr. 962/12.02.2010 pron. de Jud. Slatina în dosar nr. 9767/311/2009 constată că  prezentul litigiu  are aceleaşi părţi ca cel ce a format obiectul dosarului  civil nr. 9767/31/2009

Faţă de cele expuse instanţa constată că, în litigiul dedus judecăţii, primul element  ce atrage incidenţa autorităţii de lucru judecat este întrunit.

Relativ la cel de-al doilea element – obiect-  instanţa reţine că, în sfera acestuia se include nu numai obiectul material( pretenţia concretă) ci şi dreptul subiectiv care poartă asupra obiectului material.

În cauză, instanţa reţine că, prezentul litigiu acelaşi obiect cu cel ce a format obiectul dosarului nr.9767/311/2009. Astfel, atât în prezenta cauză cât şi în dosarul anterior menţionat  s-a solicitat nulitatea titlului de nr. 0840/15/02.08.2002 pentru aceleaşi motive, iar Judecatoria Slatina prin Sentinţa Civila nr.962/12.02.2010, sentinţa ramasa definitiva prin respingerea recursului a respins cererea formulate ca fiind neîntemeiata.

Relativ la cel de-al treilea element – cauza-  instanţa reţine că reprezintă fundamentul pretenţiei afirmate, cu alte cuvinte categoria juridică ori principiul de drept substanţial pe care reclamantul îşi întemeiază pretenţia.

În speţă, instanţa constată că este îndeplinit şi acest element, ambele cereri avînd ca temei juridic dispoziţiile legii fondului funciar.

Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune  într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.

Această reglementare a autorităţii de lucru judecat în forma prezumţiei vine să asigure, din nevoia de ordine şi stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârii judecătoreşti.

Cum, potrivit art. 1200 pct. 4 cu referire la art. 1202 alin.(2) C.civ., în relaţia dintre părţi, această prezumţie are caracter absolut, înseamnă că nu se poate introduce o nouă acţiune în cadrul căreia să pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecătoreşte anterior.

Principiul autorităţii de lucru judecat corespunde necesităţii de stabilitate juridică şi ordine socială, fiind interzisă readucerea în faţa instanţelor a chestiunii litigioase deja rezolvate şi nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justiţie nu este unul absolut, el poate cunoaşte limitări, decurgând din aplicarea altor principii.

Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune  într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.

Această reglementare a autorităţii de lucru judecat în forma prezumţiei vine să asigure, din nevoia de ordine şi stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârii judecătoreşti.

În consecinţă, constatând îndeplinite, în mod cumulativ elementele autorităţii de lucru judecat, instanţa va admite excepţia invocată de pârâtul N.M. în ceea ce priveşte capatul de cerere privind nulitatea absoluta parţiala a titlului de proprietate nr. 0840/15/02.08.2002 în  sensul de a se menţiona suprafaţa totala de 1 ha şi 5481 mp şi nu 1 ha şi 4400 mp aşa cum se menţioneza în titlul de proprietate mai sus menţionat , ca fiind întemeiata şi va respinge cererea de chemare în judecată formulată de N.E. în contradictoriu cu pârâţii Comisia Locala I.pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, Comisia Judeţeana O. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. N. M. pentru autoritate de lucru judecat cu sentinta civila nr. 962/12.02.2010, în ceea ce priveşte capatul de cerere privind nulitatea absoluta parţiala a titlului de proprietate nr. 0840/15/02.08.2002 în  sensul de a se menţionata suprafaţa totala de 1 ha şi 5481 mp şi nu 1 ha şi 4400 mp aşa cum se menţioneza în titlul de proprietate mai sus menţionat.

În ceea ce privaste capatul de cerere privind plata cheltuielilor de judecata, instanta va admite în parte acest capat de cerere corespunzător pretenţiilor admise, şi va dispune obligarea pârâtului la plata sumei de 250 lei, reprezentând onorariu avocat achitat cu chitanta  aflata la dosar, astfel deoarece ambele părţi sunt în culpa procesuala, cel care a câştigat procesul pentru ca a solicitat mai mult decăt i se datora, iar cel care a pierdut procesul pentru ca a provocat procesul. Ceea ce sta la baza stabilirii dreptului la restituirea cheltuielilor de judecata este, astfel cupa procesuala a părţii, aprecierea acesteia realizându-se în funcţie de mai multe criterii printre care şi proporţia în care cererea formulata a fost admisa.

Domenii speta

Spete similare