Încuviinţare legături personale cu minor

Încuviinţare legături personale cu minor

Data publicare portal: 10.10.2012

Prin sentinţa civila nr. 2567/13.03.2012 pronunţata in cauza nr. 711/311/2012 Judecătoria Slatina a admis în parte acţiunea civilă având ca obiect încuviinţare legături personale formulată de reclamantul B.N., domiciliat în com. S., sat S. de Sus, jud. Olt împotriva pârâtei B.L.D., cu acelaşi domiciliu şi în consecinţă încuviinţează reclamantului să aibă legături personale cu minora B.C. născută la data de 30.10.1997 doar ,în vacanţa de primăvară, o săptămână şi în vacanţa de vară o lună .

A obligat pe pârâtă să plătească reclamantului, suma de 408 lei reprezentînd cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Prin acţiunea înregistrată sub nr.711/311/2012 reclamantul B.N. a chemat în judecată pe pârâta B.L.D. solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să i se permită a avea legături personale cu minora B.C., născută la 30.10.1997, după cum urmează: în prima şi a treia săptămână din lună, de sâmbătă ora 11:00 până duminică ora 16:00 la domiciliul său din Com. S., sat S., jud. Olt; în vacanţa de vară o lună, iar în vacanţa de primăvară o săptămână, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii reclamantul arată că s-a despărţit de pârâtă şi prin sentinţa civilă pronunţată în dosarul nr. 7225/311/2011, s-a desfăcut căsătoria dintre aceştia, iar minora a fost încredinţată pârâtei spre creştere şi educare.

Întrucât nu a fost stabilit un program de vizită până în prezent şi nu a ajuns la nici o înţelegere pe cale amiabilă cu pârâta a fost nevoit să formulez prezenta acţiune.

Reclamantul precizează că a văzut fetiţa la şcoală, dar a refuzat să vină în domiciliul său deşi i-a spus că seara poate să meargă la bunicii săi care au domiciliul în aceeaşi localitate cu acesta respectiv localitatea S..

Fetiţa nu îi mai răspunde nici la telefon, iar la data de 19.01.2012, când pe rolul Judecătoriei Slatina avea dosarul de partaj bunuri comune, reclamantul a încercat să discute cu pârâta şi să ajungă la o înţelegere cu ea în privinţa programului de vizită, însă nu au ajuns la nici un rezultat, aceasta motivând că copilul nu vrea să îl vadă.

In drept, au fost invocate dispoz. art. 401 C.civ.

In susţinere reclamantul a depus la dosar sentinţa civilă nr. 10018/30.09.2011 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosar nr. 7225/311/2011

La data de 09.02.2012 pârâta a depus întâmpinare solicitând respingerea acţiunii.

In motivarea întâmpinării pârâta a arătat că prin Sentinţa Civila Nr. 10.018 din 30.09.2011,pronunţata de Judecătoria Slatina in Dosarul 7225/311/2011, instanţa a dispus desfacerea căsătoriei si încredinţarea minorei B. C. către mama ei. Instanţa a audiat minora care este născuta la data de 30 Octombrie 1997,si care legal a putut sa-si exprime opţiunea in privinţa încredinţării ei spre creştere si educare.

Pârâta susţine că nu înţelege cum reclamantul susţine faptul ca aceasta nu ii permite sa aibă legături personale cu minora, in condiţiile in care aceasta are vârsta de 14 ani împliniţi, îşi are deja propria sa personalitate si poate sa îşi exprime singura opţiunea si opinia in multe privinţe, inclusiv asupra aspectului solicitat de reclamant, respectiv program de vizita sau pe perioada vacantelor.

Pârâta învederează ca paratul s-a văzut de mai multe ori cu minora la scoală unde învaţă, însă, datorita comportamentului insultător si jignitor al reclamantului fata de minora, pe holurile scolii si in fata colegilor de scoală si de clasa, aceasta nu mai vrea sa se vadă cu reclamantul nici măcar la insistentele sale.

 Aşa ca ,reclamantul nu îşi justifica cererea, si in cazul in care instanţa i-ar admite-o ar periclita un interes major al minorei, in sensul ca nu ar avea in vedere voinţa nemijlocita a minorei in vârsta de 14 ani.

Pârâta menţionează faptul ca minora este in clasa a VIII-a si anul acesta are de susţinut un examen de intrare la liceu, iar pentru a putea învăţa, are nevoie de linişte si înţelegere in primul rând din partea părinţilor.

Reclamantul nu-i conferă în nici un fel minorei confortul psihic de care aceasta are nevoie in aceasta perioada când are foarte mult de învăţat, are meditaţii de făcut, dimpotrivă, o stresează cu telefoanele si cu prezenta sa insultătoare ori de cate ori are ocazia si ori de cate ori minora accepta sa se vadă cu el. Va aduc la cunoştinţa ca după fiecare întâlnire cu reclamantul, minora a căutat-o la serviciu plângând in hohote si spunându-i sa facă ceva ca ea numai rezista in felul acesta. I-a mai spus ca de fiecare data a insultat-o in gura mare, strigându-i in fata colegilor ca este "proasta, dobitoaca si tâmpită".

In concluzie, pârâta solicită respingerea cererii reclamantului si sa se aibă in vedere voinţa minorei, dat fiind faptul ca in funcţie de hotărârea care se va pronunţa si se referă cu precădere la respingerea cererii, reclamantul va fi obligat sa adopte o alta atitudine fata de minora, ne mai agresând-o verbal si lăsând-o să înveţe pentru examen.

In situaţia in care se va admite acţiunea, reclamantul o va stresa si mai mult pe minora, încercând sa o ia la el împotriva voinţei ei, ţinând-o pe aceasta intr-o tensiune permanenta exact când are cea mai mare nevoie de susţinere si linişte.

In drept,au fost invocate dispoziţiile art. 115 - 119 C.proc.civ.

In susţinerea întâmpinării pârâta a depus la dosar actul său de identitate cât şi al minorei, foaia matricolă.

In dovedirea acţiunii reclamantul a solicitat încuviinţarea probei testimoniale cu martorul S.M., declaraţia acestuia consemnându-se şi ataşându-se la dosarul cauzei.

S-a  dispus de către instanţă introducerea în cauză a autorităţii tutelare de la domiciliul reclamantului şi de la domiciliul pârâtei.

Instanţa a procedat la audierea minorei în Camera de Consiliu.

Analizând acţiunea, in raport de actele si lucrările dosarului, de susţinerile părţilor si de dispoziţiile legale incidente in speţa dedusa judecaţii, respectiv  art.401 alin 1 şi 2 din noul cod civil  instanţa o considera întemeiata în parte  si astfel va fi admisa.

Referitor la cererea  de stabilire a unui program de vizitare a minorului, instanţa retine că  potrivit art. 401 Cod civil „părintele separat de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu copilul lui.

In caz de neînţelegere intre părinţi, instanţa de tutela decide cu privire la modalităţile de exercitare a acestui drept.”

Potrivit art. 14 din L.272/2004 copilul are dreptul de a avea legături personale si directe cu părinţii, rudele precum si cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament”.

Numai astfel poate fi respectat interesul superior al copilului, dreptul acestuia de a se bucura de viata de familie, de grija si afecţiunea ambilor părinţi care trebuie să contribuie împreuna la dezvoltarea armonioasă a viitorului adult, la formarea si menţinerea unui psihic echilibrat, conduita dominată de resentimente putând influenta dezvoltarea afectiv-emoţionala a copiilor, echilibrul în formare si aşa afectat de divorţul părinţilor.

În acelaşi sens, în baza art. 8 din CEDO, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca este necesara înlăturarea oricăror ingerinţe în dreptul unui minor la respectarea vieţii sale de familie.

Potrivit art. 16 din L.272/2004 copilul care a fost separat de ambii părinţi sau de unul dintre aceştia printr-o măsură dispusă în condiţiile legii are dreptul de a menţine relaţii personale si contacte directe cu ambii părinţi, cu excepţia situaţiei în care acest lucru contravine interesului superior al copilului. Numai instanţa judecătorească, luând în considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, poate limita exercitarea acestui drept, daca există motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului.

Aşa cum s-a reţinut în jurisprudenţă si în doctrină si se precizează expres în Lg .272/2004 relaţiile personale se pot realiza prin întâlniri ale copilului cu părintele sau, vizitarea copilului la domiciliul acestuia, găzduirea copilului pe perioadă determinată de către părinte, corespondentă ori altă formă de comunicare cu copilul, transmiterea de informaţii copilului cu privire la părinte, transmiterea de informaţii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau şcolare, către părintele care are dreptul de a menţine relaţii personale cu copilul.

La alegerea modalităţii concrete de exercitare a acestui drept, instanţa urmează să ţină cont doar de interesul copilului şi va avea în vedere ca minorul să nu îşi schimbe pe perioade prea mari de timp mediul familial si programul încuviinţat să nu-i afecteze dezvoltarea armonioasă atât din punct de vedere psihic cât si fizic si nici raporturile sociale în care va fi implicat si pregătirea şcolară si profesională.

Analizând programul propus de părţi, , instanţa având in vedere interesul superior al minorei si aspectele enunţate anterior, apreciază că acesta este in conformitate cu interesul minorei, menţinerea relaţiei cu tatăl său  putând contribui la dezvoltarea armonioasă a acesteia.

Astfel, instanţa apreciază că este benefic ca minora să îşi poată petrece o parte a vacantelor in domiciliul tatălui său .Este important pentru moralul copilului ca aceasta să poată beneficia de prezenta ambilor părinţi .

In consecinţă, instanţa urmează să facă aplicarea în cauză în raport de situaţia legală a copilului, a dispoziţiilor art.8 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale precum şi în urma analizării

hotărârilor pronunţate de CEDO în Cauza Marckx c.Belgiei, Cauza Vermeire c.Belgiei şi cauza Johnston şi alţii contra Irlandei.

Dreptul  de  a  avea legături personale cu copilul  trebuie  sa  se  exercite in interesul acestuia, in aşa fel incit sa nu aibă o influenta negativa asupra  dezvoltării sale, dar in acelaşi timp este necesar ca prin conţinutul sau, sa  asigure condiţii normale pentru păstrarea legăturilor fireşti dintre copil si părinte apreciindu-se de către instanţă în raport şi de depoziţia minorei că în această perioadă când minora are nevoie  de linişte si înţelegere in primul rând din partea părinţilor, fiind elevă  in clasa a VIII-a si anul acesta are de susţinut un examen de intrare la liceu, iar timpul liber este afectat în primul rând  pentru a putea învăţa, legăturile personale să se facă doar ,pe perioada vacanţelor, în vacanţa de primăvară, o săptămână şi în vacanţa de vară o lună . 

 Astfel  că  în  situaţia  în  care  în  speţă celălalt  părinte  s-ar  fi  opus la  admiterea  acţiunii  o astfel  de  opunere la  stabilirea conţinutului unui astfel de  drept a  celuilalt părinte atunci când este  pur formala ori făcuta cu scop vădit şicanatoriu, pe fondul  relaţiilor  tensionate dintre  părinţi, insa in calitatea lor  de foşti soţi, nu pot conduce la înlăturarea acestui drept sau la limitarea exagerata  a  conţinutului sau, atâta timp cit  părintele căruia nu i  s-a încredinţat minorii nu este  decăzut  din drepturile părinteşti.

 In  consecinţă  în conformitate  cu  dispoziţiile legale mai  sus  arătate  şi de poziţia procesuală a pârâtei, instanţa va încuviinţa ca reclamantul să aibă legături personale cu minora B.C., născută la 30.10.1997  doar ,în vacanţa de primăvară, o săptămână şi în vacanţa de vară o lună .

In baza art.274 C.p.civ. instanţa va  obliga pe pârâtă să plătească reclamantului , suma de 408 lei reprezentînd cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare