Pretentii

Dosar nr.Cod operator 2445

R O M Â N I A

JUDECATORIA TÂRGU JIU

GORJ

SENTINTA CIVILA Nr. 868

Sedinta publica de la 08 Februarie 2010

Completul compus din:

PRESEDINTE

Grefier

Pe rol fiind pronuntarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în sedinta publica din data de 04.02.2010, cu privire la actiunea formulata de reclamantul T.L. împotriva pârâtelor E.M.C.R. si S.N.L.O. SRL, având ca obiect pretentii.

La apelul nominal facut în sedinta publica au lipsit partile.

Procedura legal îndeplinita, din ziua dezbaterilor.

Dezbaterile si cuvântul partilor au fost consemnate în încheierea de sedinta din data de 04.02.2010, ce face parte integranta din prezenta sentinta.

Deliberând, instanta pronunta urmatoarea solutie.

INSTANTA

Prin actiunea înregistrata pe rolul judecatoriei Tg-Jiu sub nr....., reclamantul T.L. a chemat în judecata pârâtele E.M.C.R. si S.N.L.O. SRL si a solicitat instantei ca, prin sentinta ce se va pronunta, acestea sa fie obligate  sa-l despagubeasca pentru imobilele distruse, respectiv: atelier mecanic în suprafata de 129,25mp, 2 silozuri în suprafata de 80mp, magazie în suprafata de 10,64mp, fântâna, bazin rezervor apa, conducta aductiune, platforme si alei betonate în suprafata de 2.197mp, podet metalic, bazin descoperit, gard de 47ml.

În motivarea actiunii reclamantul a aratat ca a cumparat de la numitul N.L.C. si SC A.R. SA, potrivit contractului autentificat sub nr. ......, un imobil situat în comuna ......., compus din suprafata de 7715mp si constructiile descrise mai sus.

Ca, dupa perfectarea vânzarii, a fost invitat la negocieri de catre  reprezentantii pârâtelor în vederea achizitionarii imobilelor, deoarece acestea se afla situate între doua cariere ale pârâtelor, singura cale de trecere avantajoasa fiind pe terenul proprietatea sa, în acest scop fiind întocmit la cererea pârâtelor si un raport de expertiza pentru evaluarea constructiilor, însa ulterior negocierile au încetat.

S-a mai aratat ca în vara anului 2006 reclamantul  a efectuat o vizita la proprietatea sa, ocazie cu care a constatat ca  constructiile erau demolate, iar pe teren se crease un drum de trecere.

Ca, din cercetarile efectuate, a aflat ca toate constructiile fusesera demolate de angajatii pârâtei, iar drumul facea legatura între carierele ce apartin pârâtelor.

Reclamantul a aratat ca a încercat sa rezolve situatia cu reprezentantii pârâtelor, însa a fost amânat de mai multe ori, astfel ca a promovat actiunea de fata.

În drept, reclamantul a invocat dispozitiile art.998-999 cod civil, art.42 alin 2 si3 din Constitutia României, art.1 din Protocolul nr.1 la Conventia Europeana  a Drepturilor Omului.

Actiunea a fost timbrata initial cu taxa de timbru în cuantum de 20 lei si timbru judiciar de  0,3lei.

În dovedirea actiunii reclamantul  a depus la dosar raportul de evaluare întocmit de catre expertii C.C. si H.G.,  încheierea nr. .... a OCPI Gorj si contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. .....

Pârâta E.M.C.R. a formulat întâmpinare si a solicitat respingerea actiunii, aratând ca nu se face dovada ca a savârsit faptele descrise de reclamant, astfel ca nu poate fi antrenata raspunderea acesteia.

Ca, este adevarat ca s-a încercat achizitionarea proprietatii reclamantului, însa, cum celelalte proprietati limitrofe nu au fost  achizitionate, deci nu se putea avansa cu perimetrul carierei, negocierile nu au mai continuat, iar reclamantul nu a mai manifestat interes de a vinde proprietatea.

Cu privire la drumul creat s-a aratat ca acesta nu este folosit de pârâta si nu cunoaste împrejurarile în care a aparut, carierele acesteia comunicând prin drumuri pietruite sau betonate, cu latimi considerabile pentru a permite accesul utilajelor de mari dimensiuni.

S-a mai aratat ca reclamantul nu precizeaza cum si-a conservat bunurile si cum a asigurat paza acestora si nici nu  a dovedit ca a formulat plângeri penale pentru  a se stabili împrejurarile în care au fost distruse bunurile.

În cele din urma pârâta a preciza ca nu se face dovada faptei si  a vinovatiei, astfel ca actiunea trebuie respinsa.

Pârâta SNL Oltenia a formulat întâmpinare, solicitând respingerea actiunii, invocând aceleasi motive ca si pârâta E.M.C.R..

Prin cererea aflata la fila 25 reclamantul si-a completat actiunea, solicitând obligarea pârâtelor sa-i plateasca beneficiul nerealizat ca urmare a faptei pârâtelor, în perioada 01.06.2006 si pâna în prezent. 

S-a aratat ca la data de 01.03.2006 a încheiat cu SC E. SRL, pe o perioada de tei ani, un contract de închiriere cu privire la bunurile dobândite, stabilind o chirie de 800 Euro pe luna.

Ca, întrucât constructiile au fost demolate iar terenul a fost folosit de pârâte, contractul nu s-a mai putut executa, astfel ca  a fost reziliat, pârâtele urmând  a suporta prejudiciul constând în beneficiul nerealizat.

În sustinerea cererii s-a depus la dosar contractul de închiriere din data de 01.03.2006 si planse foto.

Prin cererea aflata la fila 36 reclamantul a evaluat primul capat de cerere la suma de 3.500lei, timbrând actiunea cu taxa de timbru în suma de 4.400lei si timbru judiciar de 5lei, iar ulterior, prin cererea de la fila 43, a precizat ca primul capat de cerere se refera la valoarea de reconstructie a imobilelor, în suma de 336.674lei, suma reactualizata potrivit indicelui de inflatie.

S-a aratat ca la data de 23.07.2005, la cererea pârâtelor au fost evaluate constructiile la suma de 265.998 lei, suma care, în urma reactualizarii, rezulta suma de 336.674lei, potrivit adresei nr. 156( fila 42), ulterior, prin cererea aflata la fila 129, aratând ca valoarea de reconstructie se ridica la suma de 383.700lei, timbrând actiunea cu înca 4000lei( fila 132).

Prin cererea aflata la fila 67 reclamantul a facut referire la conditiile în care poate fi angajata raspunderea delictuala în general si a aratat ca aceste conditii  sunt îndeplinite în prezenta cauza, astfel ca poate fi angajata raspunderea pârâtelor pe temeiul art.998-999 cod civil.

La cererea reclamantului a fost încuviintata proba testimoniala si proba cu expertiza de specialitate.

Au fost audiati martorii  T.I., N.C. si P.I., iar lucrarile de specialitate au fost întocmite de catre expertii M.M., C.M. si A.C..

Acelasi probatoriu a fost încuviintat si pârâtelor, fiind audiati martorii R.G. si P.P.

Din oficiu, s-a dispus audierea martorului N.L.C., cel care a vândut terenul reclamantului.

Reclamatul a solicitat prelungirea probatoriului administrat si reaudierea martorului N.C., cererile fiind respinse pentru motivele aratate în considerentele încheierii de sedinta din data de 12.11.2009, dar si efectuarea unei cercetari la fata locului, proba care, în raport de celelalte probe  administrate în cauza,  a fost apreciata ca fiind inutila solutionarii cauzei si, în consecinta,  a fost respinsa prin încheierea de sedinta din data de 04.02.2010.

Martorii audiati au facut referire la împrejurarile în care a fost folosit terenul dupa ce a fost dobândit de reclamant, la constructiile aflate pe acesta si starea în care se gaseau la diferite momente si la degradarea si dezafectarea acestora.

În cuprinsul lucrarii de specialitate întocmita de expertul topograf MM se identifica terenul în litigiu, cladirile existente si starea în care se afla, drumul ce traverseaza proprietatea reclamantului si benzile transportoare ce apartin pârâtelor.

Expertul constructor CM calculeaza valoarea de reconstructie la suma de 383.763 lei, iar expertul contabil stabileste beneficiul nerealizat în raport de contractul de închiriere, la suma de 28.800lei.

Instanta, analizând actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarea stare de fapt:

Reclamantul a cumparat în anul 2005, de la NLC, suprafata de 7715mp, teren situat în comuna ........, judetul Gorj, iar de la  SCAR, reprezentata prin NC, urmatoarele constructii: cladire din boltari de beton( atelier metalic si magazie), doua beciuri( silozuri) si o fântâna, potrivit contractului de vânzare cumparare autentificat sub nr. ....

Se observa ca, pe lânga aceste constructii, cererea de chemare în judecata cuprinde si alte constructii care se regasesc în totalitate în raportul de evaluare întocmit de expertii CC si HG ( fila8), de aici rezulta ca reclamantul face dovada dreptului de proprietate numai cu privire la constructiile mentionate în contractul de vânzare cumparare.

Celelalte constructii au fost evaluate de catre expertii HG si CC, însa nu exista certitudine cu privire la existenta acestora si starea în care se aflau, cu atât mai mult cu cât din cuprinsul acestui raport rezulta ca anul construirii este 1983.

De altfel, în Încheierea de carte funciara nr. .... ( fila 16) este mentionata o singura cladire si terenul în suprafata de 7715mp.

Potrivit depozitiei martorului TI pe acest teren  s-a construit un cotet de porci, terenul fiind folosit de martor atât înainte de vânzare, dar si ulterior, pâna în luna octombrie 2006, când s-a retras de bunavoie.

În vara anului 2006 martorul TI a constatat ca pe teren se aflau utilaje miniere si ca s-a creat un drum de trecere, astfel ca i-a adus la cunostinta lui NC acest aspect, ramânând sa foloseasca terenul în continuare.

Instanta retine ca operatiunea de creare a unui drum pe terenul reclamantului presupune o actiune care dureaza în timp,  deci nu poate fi retinuta sustinerea martorului în sensul ca imediat ce a constatat ca drumul s-a creat  l-a si anuntat pe numitul NC.

Pe de alta parte,  nu se face dovada modului în care numitul NC  a intervenit în urma celor ce i-au fost aduse la cunostinta, reclamantul precizând ca a constatat ca utilajele miniere se aflau  pe teren cu ocazia unei vizite la acesta în vara anului 2006, nefacând vreo referire la o eventuala discutie cu martorii TI si NC.

Cert este faptul ca martorul TI  a ramas sa foloseasca în continuare terenul, pâna în luna octombrie 2006, când s-a retras de pe teren fara sa i se ceara acest lucru.

La data retragerii de pe teren, potrivit martorului TI, cladirile nu erau afectate, desi reclamantul sustine în cuprinsul cererii de chemare în judecata ca în vara anului 2006 a constatat ca si cladirile  fusesera demolate.

Se constata ca exista contradictie între sustinerile martorului TI si sustinerile reclamantului, niciunul din martorii audiati în cauza nefacând referire la faptul ca aceste cladiri au fost distruse de pârâte.

Instanta retine ca, pâna la retragerea martorului de pe teren, în intervalul de doua luni de când pârâtele au intrat pe acesta, cladirile nu erau afectate , deci drumul de trecere s-a creat fara sa afecteze cladirile, iar daca pârâtele intentionau sa demoleze constructiile si sa foloseasca terenul ar fi facut-o în intervalul de doua luni de când au intrat pe teren.

Referitor la aceste constructii instanta retine, din raportul de expertiza întocmit de expertul MM, ca pe ortofotoplanul din anul 2005 nu se observa toate cladirile, iar în prezent pe teren se mai gasesc ruinele unei cladiri, în stare avansata de degradare,  materiale rezultate din demolare si fântâna care este dezafectata.

În  plansele foto depuse la dosar se observa ruinele cladirii, materialele rezultate din demolare si fântâna, deci daca pârâtele ar fi intentionat sa elibereze terenul ar fi demolat în totalitate cladirile si ar fi ridicat materiale rezultate.

Drumul ce traverseaza terenul reclamantului trece pe lânga cladirea care se mai observa pe teren, interpunându-se între aceasta si fântâna, deci pentru trasarea acestuia nu se impunea demolarea cladirii.

Faptul ca pârâtele folosesc terenul reclamantului pentru a face legatura dintre drumul judetean si cariera aflata la 200m de teren, nu înseamna ca si  respectivele cladiri au fost demolate de pârâte atât timp cât nu exista nici un martor care sa fi  observat acest lucru.

Este posibil ca aceste cladiri sa se fi degradat din cauza vechimii si lipsei de întretinere, reclamantul nefacând dovada ca le-a întretinut corespunzator sau ca a asigurat paza acestora în intervalul de timp de la data dobândirii în proprietate si pâna la intrarea pârâtelor pe teren.

De altfel, din depozitia martorului RG rezulta ca terenul s-a aflat în paza unei persoane care a plecat deoarece nu si-a primit salariul.

Mai mult, din depozitiile martorilor RG si PP, vecinii terenului,  rezulta ca aceste cladiri au fost distruse de cautatorii de fier vechi, care în timpul noptii, dar si în timpul zilei, au fost vazuti transportând cu carutele fier vechi rezultat din demolare.

Reclamantul, desi sustine ca a constatat ca terenul fusese ocupat de pârâte iar cladirile au fost demolate în vara anului 2006, de atunci si pâna în prezent nu a promovat o actiune în revendicare si nici nu a formulat plângeri penale cu privire la demolarea cladirilor, existând o pasivitate din partea acestuia în ceea ce priveste apararea dreptului de proprietate.

Instanta retine ca singurul lucru care intereseaza reclamantul este ca acesta sa predea terenul pârâtelor si sa fie despagubit pentru acesta, deoarece în alte conditii nu ar fi fost interesat de acesta având în vedere ca la câtiva metri distanta se afla o bariera pazita,  iar pentru a ajunge la teren trebuie sa treci de aceasta, aspect ce rezulta din depozitiile martorilor.

Cum, din probele administrate nu rezulta ca imobilele în litigiu au fost distruse de catre pârâte, raspunderea acestora nu poate fi angajata pe temeiul art.998-999 cod civil.

Referitor la beneficiul nerealizat, în raport de contractul de închiriere încheiat între reclamant si martorul PI , instanta retine, fara putinta de tagada, ca în vara anului 2006 pârâtele au intrat pe terenul reclamantului si au creat un drum de trecere, pentru a face legatura între drumul judetean si cariera aflata la o distanta de 200m.

Drumul se poate observa în plansele foto depuse la dosar, fiind identificat de expertul MM ca afectând proprietatea  reclamantului pe o suprafata de 1175mp, acest drum fiind delimitat de o bariera pazita.

Din sustinerile partilor, dar si din raportul de evaluare întocmit la cererea pârâtelor, rezulta ca partile au purtat discutii în vederea preluarii terenului însa, atât timp cât procedura nu s-a finalizat iar reclamantul nu  a fost despagubit, pârâtele nu aveau niciun drept sa încalce proprietatea reclamantului, proprietate care se bucura de protectie potrivit art. 1 din Protocolul nr.1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, dar si de art.42 din Constitutia României si art.481 c. civil, protectia fiind reglementata atât de legislatia interna cât si de cea internationala.

Reclamantul a facut dovada ca la data de 01.03.2006 a încheiat cu martorul PI contractul de închiriere cu privire la suprafata de 5000mp si constructiile existente, stabilindu-se o chirie de 800 Euro pe luna.

Potrivit depozitiei martorului PI, acesta a vazut terenul în vara anului 2006 si a constatat ca terenul si cladirile erau afectate, astfel ca au reziliat contractul.

Din depozitia martorului TI rezulta ca s-a retras de pe teren în tomna anului 2006, fara sa i se ceara acest lucru.

Instanta retine ca pâna în luna septembrie 2006 reclamantul nu poate pretinde chiria de 800 Euro pe luna deoarece i-a permis martorului sa foloseasca terenul potrivit destinatiei pe care i-a dat-o( crescatorie de porci), fara sa-i ceara acestuia sa-l elibereze pentru a-l putea închiria.

Lipsa de folosinta a terenului se pune în discutie începând cu luna septembrie 2006, când martorul s-a retras, terenul fiind folosit de pârâta pentru trecerea utilajelor catre cariera aflata la 200m de terenul în litigiu.

Chiar daca pârâtelor nu li s-a cerut sa elibereze terenul, dreptul reclamantului de a pretinde lipsa de folosinta nu este conditionat de promovarea unor actiuni în revendicare, întrucât orice atingere adusa proprietatii da dreptul proprietarului de  a pretinde despagubiri pentru prejudiciul efectiv dar si pentru beneficiul nerealizat.

În speta de fata beneficiul nerealizat se raporteaza la contractul de închiriere si, având în vedere chiria stabilita la suma de 800 Euro si perioada avuta în vedere  pentru calculul acestuia, instanta constata ca acesta se ridica la suma de 26.400 Euro.

În ceea ce priveste cheltuielile de judecata, instanta retine ca reclamantul a achitat o taxa de timbru în cuantum total de 8400lei, timbru judiciar în cuantum de 5lei, onorariu  experti în suma de 1500lei si onorariu avocat în suma de 20.000lei.

Se constata ca, în raport de pretentiile dovedite, reclamantul este îndreptatit sa primeasca taxa de timbru în cuantum de 4252, 20lei, calculata la echivalentul în lei a sumei de 26.400 Euro si în raport de dispozitiile Legii nr.146/1997, în vigoare la data promovarii actiunii, onorariul de expert în suma de 500lei, achitat pentru expertiza contabila, iar în ceea ce priveste onorariul de avocat instanta constata ca suma de 20.000 lei , achitata de reclamant cu acest titlu, urmeaza a fi recuperata numai partial.

Cheltuielile cu onorariile avocatiale sunt recuperate numai  în masura în care constituie cheltuieli necesare care au fost  în mod real facute, în limita unui cuantum rezonabil, în acest sens fiind si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

În speta de fata suma de 20.000 lei depaseste cuantumul rezonabil în raport cu munca depusa si pretentiile deduse judecatii, astfel ca instanta va retine cheltuielile de judecata în suma de 10.000 lei.

Pentru considerentele expuse actiunea va fi admisa în parte, asa cum a fost precizata ulterior, urmând  a fi obligate pârâtele, în solidar, la plata echivalentului în lei a sumei de 26.400 Euro, reprezentând beneficiul nerealizat pe perioada septembrie 2006- mai 2009, cu cheltuieli de judecata în suma de 14252,20 lei.

Va fi respins capatul de cerere cu privire la valoarea de reconstructie a imobilelor.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Admite în parte actiunea formulata de reclamantul T.L. domiciliat în ............. împotriva pârâtelor E.M.C.R., cu sediul în ........ si SNLO Tg-Jiu, cu sediul în ......, cu completarile si precizarile ulterioare.

Obliga pârâtele, în solidar, sa plateasca reclamantului echivalentul în lei a sumei de 26.400 Euro, reprezentând beneficiul nerealizat în raport de contractul de închiriere, pe perioada septembrie 2006- mai 2009.

Obliga pârâtele, în solidar, sa plateasca reclamantului suma de 14252,20 lei, reprezentând cheltuieli de judecata.

Respinge capatul de cerere cu privire la valoarea de reconstructie a imobilelor.

Cu apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica azi,  08 Februarie 2010, la judecatoria Tg-Jiu.

PRESEDINTE,  GREFIER,

 08 Martie 2010

5ex

1

Domenii speta

Spete similare