Clauze abuzive

Document finalizat

Dosar nr. 1127/189/2014

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 649/A

Şedinţa publică de la 20 Mai 2015

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE

Judecător 

Grefier

Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelanta reclamantă F V în contradictoriu cu intimata pârâtă SC ERB RETAIL SERVICES IFN SA, împotriva sentinţei civile nr. 2429 pronunţată la data de 15.10.2014 de Judecătoria Bârlad, în cauza având ca obiect anulare act constatare clauză abuzivă.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului declarat împotriva sentinţei civile nr. 2429 pronunţată de Judecătoria Bârlad la data de 15.10.2014, constată următoarele;

Prin sentinţa civilă nr. 2429 din 15.10.2014 Judecătoria Bârlad a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta F V în contradictoriu cu pârâta S.C. ERB  RETAIL SERVICES  IFN SA, privind constatare clauză abuzivă, restituiri sume.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a avut în vedere următoarele;

La data de 3 iulie 2005 reclamanta  a achiziţionat  prin intermediul magazinului „ A Bârlad” un produs cu plata în 36 rate lunare, pentru care urma să achite suma totală de 3 982,41 lei.

Achiziţionarea s-a făcut prin încheierea unui contract de credit cu ERB Retail Services IFN SA, sub forma de card de credit Euroline.

Din istoricul contului de card  rezultă că în perioada 08.09.2014, prin acest cont  s-au achitat ratele pentru bunul achiziţionat  şi s-au făcut retrageri şi încasări în numerar.

Din cuprinsul expertizei a rezultat că:

- în perioada iulie 2005-8 septembrie 2014 s-au perceput sume cu titlu de comision plată întârziată în valoare de 705 lei, ultima rată în care s-a perceput comision a fost iulie 2012. La data de 8 septembrie 2014, contul de card prezintă un sold neachitat de 5601,84 lei;

- în perioada iulie 2005-8 septembrie 2014, s-au perceput sume cu titlu de comision de depăşire limită de credit în valoare de 5824,82 lei, ultima rată în care s-a perceput comision a fost iulie 2012. La data de 8 septembrie 2014, contul de card prezintă un sold neachitat de 5601,84 lei;

- în perioada iulie 2005-8 septembrie 2014, s-au perceput sume cu titlu de dobândă : dobândă pentru finanţare rate „A”-1182,60 lei; dobândă pentru sumele retrase în numerar-5943,21 lei, ultima rată în care s-a perceput a fost august 2012. La data de 8 septembrie 2014, contul de card prezintă un sold neachitat de 5601,84 lei.

Reclamanta a încheiat cu pârâta un contract de credit, în vederea achiziţionării de bunuri electrocasnice de la un comerciant acceptant,magazinul ”A”, în valoare de 2 799,80 lei, sumă la care s-a adăugat costuri de finanţare. Achiziţionarea cardului  şi achitarea în tranşe lunare fixe a creditului contractat a fost posibilă ca urmare a semnării. Cererii pentru emiterea unui card de credit  şi a Condiţiilor generale pentru emiterea şi utilizarea cardului euro line între reclamanta în calitate  de deţinător şi pârâtă în calitate de emitent.

Conform cererii pentru emiterea unui card de credit, pentru produsele achiziţionate, în valoare de  2 799,80 lei, valoarea totală a creditului acordat a fost de 3 982,41 lei, rambursabil în 36 rate lunare. Tranzacţia iniţială efectuată de reclamantă, inclusiv costul de finanţare a fost  în valoare totală de 3 982,41 lei.

Pe lângă această tranzacţie reclamanta a mai efectuat şi retrageri în numerar de pe card, retrageri în valoare de 3 861 lei, inclusiv comisioanele aferente.

Potrivit art.4 din Legea nr. 193/2000:

“(1) O clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor.

(2) O clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influenţeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condiţiile generale de vânzare practicate de comercianţi pe piaţa produsului sau serviciului respectiv.

(3) Faptul că anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociată direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi pentru restul contractului, în cazul în care o evaluare globală a contractului evidenţiază că acesta a fost prestabilit unilateral de profesionist. Dacă un profesionist pretinde că o clauză standard preformulată a fost negociată direct cu consumatorul, este de datoria lui să prezinte probe în acest sens.

(4) Lista cuprinsă în anexă  care face parte integrantă din prezenta lege redă, cu titlu de exemplu, clauzele considerate ca fiind abuzive.

(5) Fără a încălca prevederile prezentei legi, natura abuzivă a unei clauze contractuale se evaluează în funcţie de:

a) natura produselor sau a serviciilor care fac obiectul contractului la momentul încheierii acestuia;

b) toţi factorii care au determinat încheierea contractului;

c) alte clauze ale contractului sau ale altor contracte de care acesta depinde.

(6) Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerinţele de preţ şi de plată, pe de o parte, nici cu produsele şi serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj uşor inteligibil.”

În anexa1 la lege există o listă cuprinzând clauzele considerate ca fiind abuzive, această listă nu cuprinde clauze exemplificate ca fiind abuzive de reclamantă.

Din contract au fost apreciate de reclamantă ca fiind abuzive: plata de penalităţi pentru plata întârziată şi a solicitat obligarea pârâtei la restituirea sumelor plătite în plus,ca urmare a încasării comisionului de penalităţi pentru plata întârziată; constatarea nulităţii absolute a clauzei contractuale din contractul de card credit  din 03.07.2005 ce prevede plata  unui comision de penalităţi pentru depăşire limită de credit ,în sumă de 5% aplicată la valoarea cu care a fost depăşită limita de creditare acordată şi  a solicitat obligarea pârâtei la restituirea sumelor plătite în plus, ca urmare  a încasării comisionului de penalităţi pentru depăşirea limită de credit; constatarea nulităţii absolute parţiale a clauzei contractuale din contractul de emitere card credit  din 03.07.2005 privitoare la cuantumul dobânzii şi plafonarea acestuia la limita sumei creditate suma de 3 982,41 lei; obligarea pârâtei la restituirea sumelor plătite în plus, ca urmare a reducerii dobânzii.

În ceea ce priveşte clauzele apreciate ca abuzive instanţa a reţinut că analiza lor intră sub incidenţa Legea nr. 193/2000, clauzele contractuale  nu a fost negociate direct cu consumatorul, fiind de adeziune. Chiar dacă reclamanta a avut a alege de pe piaţă între serviciile oferite de diverşi prestatori şi prin cerere a ales–o pe pârâtă  clauzele contractuale nu au fost negociate.

Cu privire la îndeplinirea condiţiilor impuse de art.4(1) din Legea nr. 193/2000 pentru ca o clauză să fie abuzivă instanţa a apreciat că prevederile contractuale invocate de reclamantă nu îndeplinesc cerinţele legale pentru a fi apreciate abuzive.

Pentru a aprecia dacă o clauză este abuzivă ea trebuie analizată  şi potrivit art. 4 pct.5 şi 6 din aceeaşi lege : ”(5) Fără a încălca prevederile prezentei legi, natura abuzivă a unei clauze contractuale se evaluează în funcţie de:

a) natura produselor sau a serviciilor care fac obiectul contractului la momentul încheierii acestuia;

b) toţi factorii care au determinat încheierea contractului;

c) alte clauze ale contractului sau ale altor contracte de care acesta depinde.

(6) Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerinţele de preţ şi de plată, pe de o parte, nici cu produsele şi serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj uşor inteligibil.”

Potrivit textului invocat: „4 (1) O clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor.”

În cauză clauzele din contractul card credit euroline, nu conţin elemente imprevizibile sau neclare. Reclamanta a luat cunoştinţă că are obligaţia de a achita suma datorată în decursul termenului menţionat în extrasul lunar, în rate, fiecare dintre acestea reprezentând cel puţin suma lunară minimă,astfel cum este menţionată în fiecare extras lunar comunicat. Pârâta s-a obligat şi a transmis lunar reclamantei, la adresa de corespondenţă ,declarată,un extras de cont,prin care  informează clientul cu privire la tranzacţiile şi operaţiunile efectuate,intervalul de plată,eventuale promoţii. Pentru a facilita înţelegerea informaţiilor cuprinse în extras şi în scopul desfăşurării în bune condiţiuni a relaţiilor contractuale, pe prima pagină,verso se regăsesc explicaţii pentru fiecare emitent în parte precum  şi alte detalii, inclusiv dar fără a se limita la termenul de contestare a soldului final (20 zile de la data emiterii acestuia) şi consecinţele neachitării la termenul scadent.

În cazul în care cardul este utilizat şi pentru alte tranzacţii decât achitarea ratelor pentru produsele achiziţionate, diferenţa neachitată se raportează şi este solicitată la plată în următorul extras emis, aplicându-se dobânda aferentă, precum şi celelalte taxe şi comisioane aplicate ca urmare a utilizării limitei de creditare.

Respectarea obligaţiilor de plată, aşa cum au fost aduse la cunoştinţă cu ocazia semnării contractului  presupune: consultarea extrasului de cont; achitarea, în intervalul scadent, a ratei lunare fixe şi a comisioanelor aferente sau, pentru evitarea aplicării de comisioane de plată întârziată, achitarea cel puţin a sumei minime de plată; comunicarea emitentului a eventualelor erori înscrise în extrasul de cont,în caz contrar conţinutul extrasului fiind considerat acceptat.

Comisioanelor pentru plata cu întârziere, de depăşire limită de credit sau dobânda pentru neachitarea soldului final nu ar fi fost aplicate dacă s-ar fi respectat condiţiile contractuale referitoare la plata, agreate de reclamantă la semnarea contractului.

În ceea ce priveşte comisionul pentru depăşirea limitei de credit  acesta s-a prevăzut că se percepe lunar,în condiţiile stabilite de  limita de creditare din cadrul condiţiilor generale pentru emiterea şi utilizarea cardului euroline şi reprezintă 5% din valoarea ce depăşeşte limita de credit acordată. Procentul propus nu reprezintă un dezechilibru între părţi în ceea ce priveşte clauzele contractuale.

Cu privire la dobânda datorată  aceasta se percepe pentru neachitarea integrală a sumei ” sold final” din cadrul extrasului de cont emis lunar.  Prin valoarea tranzacţiei de rambursat  se înţelege diferenţa neachitată din tranzacţiile înregistrate în cadrul extrasului de cont.

Dobânda anuală reprezintă procentul de dobândă aplicată la un moment dat.

Reclamanta nu respectat obligaţiile corelative de plată către pârâtă a sumelor folosite din linia de creditare depăşind termenele limită de plată a tranşelor lunare şi a refuzat achitarea debitului restant. Prin urmare, prevederile contractuale considerate de reclamantă ca fiind abuzive nu constituie prin ele însele un abuz iar clauzele privite în ansamblul contractului nu dovedeşte o rea credinţă din partea pârâtei emitente.

Clauzele contestate reprezintă o garanţie pentru pârâta, prestatoare de servicii de achitare integrală a pagubei ca o consecinţă a nerespectării prevederilor contractuale de returnare a creditului.

Reluând instanţa a apreciat cererea reclamantei neîntemeiată şi a respins-o.

Împotriva acestei sentinţe, în termenul prevăzut de Codul procedură civilă, a formulat apel reclamanta F V, apreciind că sentinţa este netemeinică şi nelegală.

In mod greşit prima instanţa a considerat ca in cauza nu sunt incidente prevederile art. 3 si 4 din Legea nr. 193/2000, motivat de următoarele:

1.La momentul contractării creditului reclamanta nu a fost informata in mod corect asupra costurilor împrumutului creându-se un dezechilibru uriaş intre cele două parti, costurile acestui împrumut fiind uriaşe.

Astfel, in legătura cu acest aspect sunt incidente art. 4 din Legea nr. 193/2000, privind clauzele abuzive din contractele încheiate intre comercianţi si consumatori, si art. 75, 78, 79, 80 din Codului Consumatorului, Legea nr.296 din 28 iunie 2004.

2.Clauzele contractului de credit  au creat un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligaţiile părţilor.

Aceasta condiţie este prevăzuta imperativ de dispoz. art. 4 alin 1 din Legea nr. 193/2000, privind clauzele abuzive din contractele încheiate intre comercianţi si consumator.

Analizând in concret acest dezechilibru, prin prisma sumelor încasate de creditoare rezulta următoarele:

- Valoarea creditului apelantei a fost de 3982,41 lei,

 - Valoare comision plata întârziata 705 lei (acesta a fost încasat doar pana in luna iunie 2012, când datorita caracterului exagerat creditarea a stopat de la sine calcularea acestui comision)

-Valoare comision depăşire credit 5824,82 lei,

-Dobânda finanţare rate A 1182,60 lei,

-Dobânda pentru sumele retrase 5943,21 lei

In concluzie pentru un credit de 3982,41 lei creditoarea a încasat cu titlu de comisioane si penalităţi suma totala de 13.655, 63 lei si in aceste condiţii apreciază apelanta ca exista un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligaţiile părţilor.

In drept, reclamant şi-a întemeiat apelul pe disp. art. 466-482 NCPC, Legea nr. 193/2000, privind clauzele abuzive din contractele încheiate intre comercianţi si consumatori, Ordonanţa de Urgenţă Nr. 50/ 2010, privind contractele de credit pentru consumatori, Codul Civil, Codului Consumatorului - Legea nr.296 din 28 iunie 2004, Codul Civil si OUG 50/201O, precum si pe dispoziţii europene.

Intimata S.C. ERB RETAIL SERVICES EFN S.A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului şi menţinerea soluţiei instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică.

La data de 03.07.2005 reclamanta din prezenta cauza a încheiat cu intimata un contract de credit, in vederea achiziţionării de la un comerciant acceptat (magazinul A), a unor produse electrocasnice in valoare de 2.799,80 lei, suma la care s-a adăugat si costul de finanţare.

Achiziţionarea cardului si achitarea in transe lunare fixe a creditului contractat a fost posibila ca urmare a semnării Cererii pentru Emiterea unui Card de Credit si a Condiţiilor Generale pentru emiterea si utilizarea Cardului Euroline intre reclamanta, in calitate de deţinător si societatea EFG Retail Services IFN S.A (actuala ERB Retail Services IFN SA), in calitate de emitent

Cererea pentru Emiterea unui Card de Credit si Condiţiile Generale pentru Emiterea si Utilizarea Cardului Euroline, semnate de reclamanta, reprezintă contractul încheiat intre reclamanta si societate si reglementează emiterea, acordarea si utilizarea unui card EuroLine.

Conform cererii pentru emiterea unui card de credit, pentru produsele achiziţionate ia valoare de 2.799,80 lei, valoarea totala a creditului acordat a fost de 3.982,41 lei, rambursabil in 36 de rate lunare.

Astfel, tranzacţia iniţiala efectuata de către reclamanta, inclusiv costul de finanţare a fost in valoare totala de 3.982.41 lei.

 De asemenea trebuie subliniat faptul ca, pe langa aceasta tranzacţie, reclamanta a mai efectuat si retrageri de numerar de pe card, retrageri in valoare totala de 3.861 lei, inclusiv comisioanele aferente, astfel cum se observa din istoricul cardului ataşat prezentei întâmpinări.

Conform contractului de credit semnat si agreat de către reclamanta, pe langa rata lunara stabilita la data semnării acestuia este necesar a se achita orice suma rezultata in urma acordării si utilizării limitei de creditare, cum ar fi comisionul lunar de administrare cont, dobânda datorata, comisionul pentru plata întârziata.

Este foarte important de sublimat faptul ca, pentru cardul de credit Euroline, conform Condiţiilor Generale pentru Emiterea si Utilizarea Cardului Euroline, ERB Retail Services emite si transmite lunar la adresa de corespondenta declarata un extras de cont prin care informează clientul cu privire la tranzacţiile si operaţiunile efectuate, intervalul de plata, eventuale promoţii etc. Pentru a facilita înţelegerea informaţiilor cuprinse in extras si cu scopul desfăşurării in bune condiţii a relaţiei contractuale, pe pagina verso se regăsesc explicaţii pentru fiecare element in parte precum si alte detalii, inclusiv dar fara a limita la termenul de contestare a soldului final (20 de zile de la data emiterii acestuia) si consecinţele neachitării în termenul scadent.

Pe de alta parte, respectarea obligaţiilor de plata, aşa cum au fost aduse Ia cunoştinţa cu ocazia semnării contractului presupunea, printre altele:

- consultarea extrasului de cont;

- achitarea, in intervalul scadent, a ratei lunare fixe si a comisioanelor aferente sau, pentru evitarea aplicării de comisioane de plata întârziata, achitarea cel puţin a sumei minime de plata; comunicarea emitentului a eventualelor erori înscrise in extrasele de cont, in caz contrar conţinutul extrasului fiind considerat acceptat;

Atât comisioanele pentru plata întârziata, de depăşire limita de credit sau dobânda pentru neachitarea soldului final, nu ar fi fost aplicate daca ar fi fost respectate condiţiile contractuale referitoare la plata, agreate, de altfel, de către reclamanta la data semnării acestora,

Neachitarea in intervalul scadent stabilit a ratei lunare sau cel puţin a sumei minime de plata avea drept consecinţa aplicarea penalităţii de plata întârziata, a dobânzii pentru soldul final neachitat integral precum si (daca este cazul) a penalităţii pentru depăşirea limitei de credit.

Apelul formulat este nefondat si trebuie respins ca atare având in vedere următoarele considerente:

Apelanta critica soluţia pronunţata de instanţa de fond sub aceleaşi aspecte invocate prin cererea de chemare in judecata, respectiv caracterul abuziv al clauzelor contractuale.

Conform art. 3 din Legea 193/2000. pentru ca o clauza contractuala sa fie considerata abuziva este necesara îndeplinirea cumulativa a următoarelor condiţii: clauza sa nu fi fost negociata si clauza sa fi produs in detrimentul consumatorului un dezechilibra semnificativ intre drepturile si obligaţiile părtilor.

Cele doua condiţii (inexistenta negocierii si existenta unui dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligaţiile părtilor si contrar bunei-credinţe) trebuie îndeplinite cumulativ pentru ca o clauza din contractul de credit sa poată fi apreciata ca fiind abuziva, lipsa uneia dintre cele doua condiţii excluzând caracterul presupus abuziv al respectivei clauze.

Referitor la prima condiţie prevăzuta de Legea nr. 193/2000 - negocierea clauzelor contractuale în cazul de faţă, conform contractului semnat in anul 2005, reclamanta a declarat ca a luat la cunoştinţa termenii generali din contract, neavând nicio obiecţiune la data respectiva.

La momentul încheierii contractelor de credit exista o varietate de produse de creditare, selecţia aparţinând consumatorului in funcţie de varianta cea mai avantajoasa, conform propriei judecaţi, după explicarea condiţiilor de către reprezentanţii intimatei si punerea la dispoziţie a materialelor informative, cu ocazia încheierii contractului.

Existenta unor produse predefinite şi a unor contracte de credit standardizate nu afectează libertatea împrumutatului de a opta pentru un anumit produs si nici nu poate duce la concluzia caracterului nenegociabil al clauzei, opţiunea clientului fiind astfel liber exprimata.

Prin completarea cererilor de creditare persoanele interesate au optat pentru un anumit produs care corespundea intereselor proprii.

Exista in permanenta opţiunea consumatorului de a încheia sau nu contractul cu cealaltă parte, nefiind obligata sa accepte in bloc condiţiile prestabilite de creditor, având posibilitatea reala de a negocia orice clauza, iar in situaţia in care nu se reuşeşte negocierea sa încheie contractul de credit cu orice alta societate de profil, in condiţii pe care le-ar considera mai avantajoase, deoarece exista in prezent pe piaţa o gama larga de produse de creditare.

Condiţiile generale aplicabile contractelor de credit prevăd care sunt condiţiile şi consecinţele fiecărui tip de dobânda şi totodată modul in care variază.

Referitor la a doua condiţie prevăzuta de Legea nr.193/2000 - respectiva clauza prin ea însăşi sau împreuna cu alte prevederi din contract sa creeze in detrimentul consumatorului si contrar bunei-credinţe un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligaţiile consumatorului.

Cu privire la dezechilibrul semnificativ intre drepturile si obligaţiile părtilor necesar a fi produs in detrimentul consumatorului-acesta trebuie sa existe ca urmare a relei credinţe a celeilalte părţi contractante.

Astfel, la momentul încheierii contractului si pe tot parcursul desfăşurării relaţiilor contractuale cu reclamanta subscrisa a manifestat buna-credinţa, executându-si întocmai obligaţiile asumate prin contract, si anume: creditarea reclamantei cu contravaloarea produsului achiziţionat, punerea la dispoziţia reclamantei a limitei de creditare pentru retrageri de numerar, astfel cum aceasta a fost informata in momentul înmânării cardului, precum si emiterea si transmiterea lunar la adresa de corespondenta a Extraselor Lunare prin care reclamanta era informata asupra obligaţiilor de plata, data scadenta, precum si comisioanele percepute de subscrisa.

Contrar cerinţelor bunei-credinţe, reclamanta a refuzat in mod nejustificat executarea benevola a obligaţiilor corelative de plata către intimată, aceasta efectuând plata transelor lunare in majoritatea cazurilor cu depăşirea datei scadente a acestora, in evidentele contabile ale subscrisei fiind înregistrate numeroase penalităţi de întârziere, precum si refuzul de a achita debitul restant către intimată.

De asemenea, dezechilibrul la care face referire Legea 193/2000 nu trebuie apreciat intre prestaţiile economice ale părtilor, ci prin raportare la art. 4 al.5 din Legea 193/2000, in funcţie de natura serviciilor care fac obiectul contractului, precum si factorii care au determinat încheierea contractului de creditare, la momentul încheierii contractului.

Contractul de credit a fost încheiat in temeiul libertăţii de voinţa, respecta exigentele echităţii, bunei-credinţe si a echilibrului intre prestaţii si nu are ca si consecinţa îmbogăţirea fără justa cauza a unei părti in detrimentul celeilalte parti, clauzele fiind prevăzute in contract pentru repararea unui eventual prejudiciu in cazul neexecutării întocmai a contractului.

Clauzele presupus abuzive trebuie interpretate in contextul întregului contract si având in vedere faptul ca intimata oferă servicii de creditare deţinătorilor cardului, scopul acesteia la încheierea contractului de creditare fiind in primul rând asigurarea posibilităţii recuperării creditului, precum si obţinerea de profit prin plata de către împrumutat a unui preţ in schimbul serviciilor oferite.

De asemenea, aprecierea caracterului abuziv al clauzelor contractuale trebuie făcuta si prin raportare la art.4 alin.2 din Directiva 93/11/CEE din 05.04.1993, interpretata in lumina jurisprudenţei Curţii JUE din Hotărârea din 03.06.2010, Caja Ahorros, Cauza C-484/08 si din Hotărârea din 14.06.2012, Banco Espanol de Credito SA, C-618/10), deoarece in speţa este vorba de clauze care ţin de caracterul adecvat al preţului sau al remuneraţiei, respectiv dobânda penalizatoare si cea remuneratorie.

Astfel cum statuat Curtea in cadrul jurisprudenţei dezvoltate in timp, aprecierea caracterului abuziv al acestor tipuri de clauze contractuale este posibila doar atunci când acestea nu au fost redactate intr-un mod clar, uşor si inteligibil, ţinându-se cont si de buna-credinţa cu care partile au acţionat.

 Instanţa de judecata nu poate interveni unilateral in acordul de voinţa al părtilor prin modificarea sau anularea anumitor clauze ale contractului, acest fapt afectând grav principiul forţei obligatorii a contractului intre parti.

Referitor la comisionul pentru plata întârziata, comisionul pentru depăşirea limitei de credit si la dobânda contractuala, acestea sunt percepute ca urmare a prestării serviciilor financiare de către intimată in favoarea împrumutatului, respectiv acordarea de împrumuturi băneşti pentru achiziţionarea de diverse produse.

Atât cuantumul fiecărui comision, cat si scopul acestora sunt menţionate in contractul de credit, contract agreat si semnat de către reclamanta.

Conform dispoziţiilor Condiţiilor Generale, reclamanta avea obligaţia de a achita suma datorata in orice moment către intimată, in decursul termenului menţionat in extrasul lunar, fie integral, fie parţial, dar cel puţin suma lunara minima de plata.

Penalitatea pentru plata întârziata se aplica exclusiv in cazul culpei contractuale a debitorului, in următoare situaţii:

- sumele achitate nu respecta termenul scadent (sunt in afara perioadei de plata), excepţie făcând plata integrala a Soldului Final înainte de emiterea extrasului de cont;

- sumele achitate in termenul scadent nu acoperă in totalitate contravaloarea a cel puţin sumei minime datorate;

- nu se efectuează nici o depunere in intervalul de plata lunar menţionat in extras.

Întrucât reclamanta a achitat cu întârziere sau nu a achitat cel puţin suma lunara minima de plata in intervalul scadent menţionat in extrasul lunar, s-a aplicat penalitatea de plata întârziata, conform Condiţiilor Generale pentru Emiterea si Utilizarea Cardului Euroline.

Astfel cum reclamanta a luat la cunoştinţa la data semnării Contractului, societatea este îndreptăţită sa aplice penalităţi in cazul in care deţinătorul cardului nu isi respecta obligaţiile contractuale.

 Penalităţile de întârziere se aplica numai in situaţia nerespectării termenului de plata menţionat in extrasele lunare si ca urmare a culpei debitorului in plata cu întârziere a transei lunare. Astfel, scopul penalităţilor de întârziere este acela de a acoperi prejudiciul înregistrat de intimată prin executarea cu întârziere a obligaţiilor de plata asumate prin contract.

In aceste condiţii, clauza privind aplicarea penalităţii de întârziere nu produce in concret un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligaţiile părtilor, aceasta aplicându-se numai in situaţia si ca urmare a culpei împrumutatului in executarea obligaţiilor contractuale. Mai mult decât atât, conform art.4 din Legea nr. 193/2000 dezechilibrul semnificativ intre drepturile si obligaţiile pârtilor existent in detrimentul consumatorului trebuie sa fi intervenit si ca urmare a relei credinţe a intimatei.

Comisionul de depăşire limita de credit se percepe, lunar, in condiţiile stabilite de limita de creditare din cadrul Condiţiilor Generale pentru Emiterea si Utilizarea Cardului Euroline si reprezintă 5% din valoarea care depăşeşte limita de credit acordata. Astfel, daca Soldul Final menţionat in Extrasul lunar are o valoare mai mare decât Limita de Creditare acordata, intra in vigoare prevederile articolului menţionat anterior.

Dobânda datorata se percepe pentru neachitarea integrala a sumei Înregistrate la rubrica „Sold final" din cadrul extrasului de cont emis lunar, nefiind in riciun caz vorba de o capitalizare a dobânzilor sau aplicare a acesteia asupra taxelor si comisioanelor, astfel cum greşit afirma reclamantul, încercând sa inducă in eroare instanţa de judecata.

Dobânda si Sancţiuni, pentru toate si orice sume aflate in sold in orice moment, in urma emiterii si utilizării Cardului de către Deţinător, acesta va plaţi Emitentului dobânda aşa cum este menţionata in Extrasele Lunare. Pentru tranzacţiile cu plata in rate lunare purtătoare de dobânda, precum si in cazul retragerii de numerar, Deţinătorul datorează Emitentului dobânda începând cu data înregistrării tranzacţiei in evidentele Emitentului.

Astfel, dobânda calculata a rezultat ca urmare a aplicării formulei generale de mai jos: Valoare tranzacţie de rambursat * nr. de zile * dobânda anuala 360 zile.

Astfel, dobânda se aplica la creditul acordat si la soldul înregistrat in cont in urma efectuării diferitelor tranzacţiei (achiziţii de bunuri sau retrageri de numerar) si este evidenţiata in mod foarte clar in extrasul lunar comunicat debitorului la adresa de corespondenta indicata in contract.

Atât comisionul pentru depăşirea limitei de creditare cat si comisioanele pentru plata întârziata sau dobânda pentru neachitarea soldului final, nu ar fi fost aplicate daca ar fi fost respectate condiţiile contractuale referitoare la plata, agreate, de altfel, de reclamanta la data semnării acestora.

In general clauzele din contract sunt foarte clare si se adresează unui consumator cu nivel mediu de cunoştinţe, iar elementele din extrasele de cont si modalităţile de calcul sunt foarte clare, clientul având posibilitatea de a identifica in mod facil sumele de plata si cuantumul lor, calculate in baza prevederilor contractuale, agreate si însuşite de parti.

In apel a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele si lucrările dosarului, sentinţa apelată prin prisma motivelor de apel si a dispoziţiilor legale aplicabile se constată că apelul este neîntemeiat:

Obiectul prezentei acţiuni il constituie constatarea caracterului abuziv a clauzelor contractuale din convenţia încheiată de apelantă si intimata SC Erb Retail Services IFN SA din 3 07 2005: comision de penalitate  pentru plată întârziată de 30 RON (prevăzut de art. 11 contract) taxa de penalitate pentru depăşirea limitei de credit de 5% (prevăzut de art. 7 din contract) si dobânda de 32% prevăzută in art. 12 contrat.

In mod corect prima instanţă a reţinut că cele 3 clauze contractuale nu sunt abuzive.

Dispoziţiile legale aplicabile sunt  art.4 din Legea nr. 193/2000 care prevăd :

“(1) O clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor.

(2) O clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influenţeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condiţiile generale de vânzare practicate de comercianţi pe piaţa produsului sau serviciului respectiv.(…)

 (4) Lista cuprinsă în anexă  care face parte integrantă din prezenta lege redă, cu titlu de exemplu, clauzele considerate ca fiind abuzive.

(5) Fără a încălca prevederile prezentei legi, natura abuzivă a unei clauze contractuale se evaluează în funcţie de:

a) natura produselor sau a serviciilor care fac obiectul contractului la momentul încheierii acestuia;

b) toţi factorii care au determinat încheierea contractului;

c) alte clauze ale contractului sau ale altor contracte de care acesta depinde.

(6) Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerinţele de preţ şi de plată, pe de o parte, nici cu produsele şi serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj uşor inteligibil.”

Aceste prevederi trebuie interpretate prin prisma  Directivei nr. 93/13/CEE din 5 04 1993  care este transpusă prin legea  193/2000.

Art. 4 din Directivă prevede că  stabilirea caracterului abuziv al unei  clauze contractuale se apreciază  luând în considerare natura bunurilor sau serviciilor pentru care s-a încheiat contractul, raportându-se  în momentul încheierii contractului, la toate circumstanţele care însoţesc încheierea contractului şi la toate clauzele contractului.

Din interpretarea acestor articole rezultă că se apreciază caracterul abuziv al clauzelor fată de natura contractului, de raţiunea pentru care sunt instituite de contraprestaţia celeilalte părţi, de circumstanţele încheierii contractului.

Verificând fiecare dintre cele 3 clauze contractuale se constată că acestea sunt clare, stabilesc cuantumul sau procentul si acoperă riscuri diferite.

Astfel comisionul pentru plata întârziată  de 30 lei este menţionat în  partea finală a contractului si a fost cuprins în  extrasele lunare; acest comision acoperă, astfel cum rezultă din titulatura sa, plata cu întârziere.

Taxa pentru depăşirea limitei de credit de 5% este prevăzută în finalul contractului, ca şi procent, şi acoperă riscul suportat de intimata prin depăşirea limitei de creditare, astfel cum rezultă din art. 7 din contract. Fată de cuantumul stabilit se apreciază că această taxa nu este disproporţionată.

Întrucât apelanta a depăşit limita de credit, făcând extrageri de  3861 lei, intimata a procedat la calculul taxei pentru depăşirea limitei. Această taxa calculată pentru perioada 24 08 2007- 19 06 2012 este de 5824, 82 lei, astfel cum rezultă din raportul de expertiză. Nu se poate retine ca motiv al caracterului abuziv valoare pentru că  procentul de 5% se aplică la valoarea ce depăşeşte limita de credit; astfel părţile au stabilit clar procentul si baza de impunere.

Este culpa apelantei că a depăşit limita de credit, astfel că aceasta trebuie să suporte si această  taxa.

Dobânda pentru retragere numerar este  de 32%, astfel cum apare în tabelul din finalul contractului, si condiţiile de percepere sunt detaliate in art. 12 din contract din care rezultă că această dobândă poate fi modificată de emitentul cardului în funcţie de evoluţia pieţei si este anunţată prin extrasele lunare. Apelanta avea posibilitatea potrivit contractului să comunice neacceptarea noii dobânzi in termen de 30 zile de la data primirii extraselor.

Din precizările intimatei rezultă că rata dobânzii aplicate apelantei a fost de la 26,9% până la 33,19%.

Apelanta nu s-a opus cuantumului acestei dobânzi care in medie este apropiată de cea  de 32%.

In cauză a fost respectată procedura prevăzută de art.  12 din contract însuşită de apelantă.

Din raportul de expertiză rezultă că in perioada iulie 2005-8 09 2014 s-a perceput dobândă pentru sumele retrase de 5943,21 lei.

Apelanta se raportează la stabilirea caracterului abuziv la valoarea totală.

Caracterul abuziv se raportează, nu la valoarea totală, ci potrivit art.4 alin 5 din legea 193/2000 la natura serviciului intimatei si la condiţiile încheierii contractului. Fată de lipsa unor alte garanţii din partea apelantei, de rapiditatea cu care se încheia un astfel de contract, se apreciază că dobânda in medie de 32% nu are caracter abuziv.

Susţinerea apelantei că nu a fost informată cu privire la costuri nu poate fi reţinută, pentru că din cererea de emitere card semnată si din condiţiile generale,  însuşite de reclamanta rezultă că aceasta a avut cunoştinţă de comision, taxa si dobândă.

Dezechilibrul invocat de apelantă între dreptul intimatei de a percepe comisionul, taxa si dobânda si  obligaţia sa nu poate fi reţinut: fiecare dintre cele  3 acoperă situaţii si riscuri diferite, contractul nu are alte garanţii. In cauză nu se poate retine caracterul abuziv fată de criteriile indicate in art. 4 alin 5 din legea 193/2000.

In temeiul art. 480 NCPC se va respinge apelul si se va  păstra sentinţa.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de F V împotriva sentinţei civile nr. 2429/15.10.2014 a Judecătoriei Bârlad pe care o păstrează.

Respinge cererea apelantei de acordare de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 20 mai 2015.

PREŞEDINTEJUDECĂTOR

GREFIER

Domenii speta

Spete similare