Sesizarea îccj în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept.Cod procedură penală art. 475, art. 598 alin. 1 lit. d.

Sesizarea ÎCCJ în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept.

Cod procedură penală - art.475;

-art.598 alin.1 lit.d.

Dacă în respectarea principiului legalităţii pedepsei este admisibilă o contestaţie la executare întemeiată pe dispoziţiile art.598 alin.1 lit.d Cod procedură penală, având ca obiect menţinerea cu prioritate a anulării suspendării condiţionate a executării pedepsei, dispuse conform art.85 Cod penal din 1969 şi înlăturarea revocării suspendării condiţionate a executării aceleiaşi pedepse, măsuri aplicate prin hotărâri definitive intrate în autoritate de lucru judecat.

Dosar nr.4987/312/2014*

ROMÂNIA

TRIBUNALUL IALOMIŢA

Î N C H E I E R E

Şedinţa publică din data de 03.02.2016

Instanţa compusă din:

PREŞEDINTE- M. B.

GREFIER- T. T.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomiţa

reprezentat de procuror C. C.

Pe rol soluţionarea contestaţiei formulată de condamnatul D.R.T. împotriva sentinţei penale nr. 701 din data de 13.10.2015 pronunţată de Judecătoria Slobozia.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 27.01.2016, fiind consemnate în încheierea de şedinţă din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp, a amânat pronunţarea la data de 03.02.2016, pentru când dispune următoarele:

După deliberare.

I N S T A N T A ,

Asupra cererii de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

I.Constată admisibilitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport de dispoziţiile art. 475 Cod procedură penală, motivat de faptul că:

a ) Tribunalul este investit cu judecarea cauzei în ultimă instanţă, potrivit art. 425 ind. 1 alin. 7 Cod procedură penală, care prevăd că hotărârea pronunţată în contestaţie este decizia, care nu este supusă niciunei căi de atac.

b) De lămurirea chestiunii de drept invocate - admisibilitatea contestaţiei la executare întemeiată pe dispoziţiile art. 598 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, având ca obiect menţinerea anulării suspendării condiţionate dispusă conform art. 85 Cod penal din 1969 şi înlăturarea revocării suspendării condiţionate aceleiaşi pedepse, măsuri aplicate prin hotărâri intrate în autoritate de lucru judecat, depinde soluţionarea pe fond a cauzei, respectiv posibilitatea micşorării pedepsei rezultante aplicate condamnatului, în temeiul art. 598 alin. 1 lit. d Cod procedură penală.

c) Chestiunea de drept este nouă, în sensul că, asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a  statuat nici  prin hotărâre prealabilă, nici printr-un recurs în interesul legii.

d) Chestiunea de drept enunţată nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. 

II. Expunerea succintă a cauzei:

Petentul condamnat D. R. T. a formulat contestaţie la executare întemeiată pe dispoziţiile art. 598 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, împotriva sentinţei penale nr. 1191/23.09.2013 pronunţată de Judecătoria Tulcea, definitivă prin decizia penală nr. 9/14.01.2014 a Tribunalului Tulcea, prin care, urmare a contopirii de pedepse s-a stabilit ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 9 ani şi 6 luni închisoare.

A susţinut că pedeapsa rezultantă a  fost stabilită în mod eronat, deoarece nu pot fi aplicate simultan atât dispoziţiile legale referitoare la anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei, cât şi cele privind revocarea suspendării condiţionate a executării aceleiaşi pedepse, cele două instituţii având caracter juridic diferit, problema priorităţii anulării suspendării condiţionate fiind rezolvată prin Decizia nr. 42/2008 a Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Soluţionând contestaţia la executare, Judecătoria Slobozia prin sentinţa penală nr. 701/13.10.2015, în temeiul art. 598 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, a respins cererea ca neîntemeiată, apreciind că situaţia juridică a petentului a fost analizată anterior prin hotărârea de contopire de pedepse, intrată sub autoritate de lucru judecat.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, petentul condamnat D.R.T., prin apărător, a formulat contestaţie la executare solicitând admiterea acesteia şi micşorarea pedepsei rezultante cu 2 ani închisoare, pedeapsă cu privire la care, în hotărârea de contopire a Judecătoriei Tulcea, s-a luat act de anularea suspendării condiţionate ( dispusă prin sentinţa penală nr. 393/29.03.2013 pronunţată de Judecătoria Constanţa, definitivă la 17.05.2013 ) şi, totodată, s-a menţinut revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 2 ani  (dispusă prin sentinţa penală nr. 1669/20.12.2012, pronunţată de Judecătoria Constanţa, definitivă la 03.04.2013).

În acelaşi timp, a solicitat instanţei de control judiciar, în temeiul art. 475 Cod procedură penală, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală pentru a răspunde  la următoarele chestiuni de drept:

1.Dacă asupra aceleiaşi dispoziţii de suspendare condiţionată a executării pedepsei dispusă conform art. 81 Cod penal din 1969 pot interveni atât anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei conform art. 85 Cod penal din 1969, cât  şi revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei conform art. 83 Cod penal sau care dintre cele două instituţii are prioritate, stabilindu-se totodată, într-o astfel de situaţie, modul de stabilire al pedepsei finale;

2.Să se stabilească dacă o asemenea chestiune poate face obiectul unei contestaţii contra executării, întemeiată pe dispoziţiile art. 598 Cod procedură penală.

III. Punctul de vedere cu privire la dezlegarea chestiunii de drept.

1.Petentul condamnat, prin apărătorul ales, îşi menţine punctul de vedere în sensul că numai pe calea contestaţiei la executare se poate rezolva această  situaţie.

2.Reprezentantul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomiţa - a susţinut că o astfel de contestaţie la executare poate fi admisă, având în vedere că pedeapsa rezultantă este nelegală.

A considera că o astfel de contestaţie la executare nu poate fi admisă ar însemna o încălcare a dispoziţiilor  art. 2 din Codul penal privind legalitatea pedepselor.

Totodată, parchetul solicită reformularea problemei de drept ce trebuie analizată astfel:

1.dacă este admisibilă o contestaţie la executare formulată în temeiul art. 598 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, împotriva unei hotărâri de contopire intrată în autoritate de lucru judecat prin care s-au menţinut în acelaşi timp dispoziţiile privind anularea ( art. 85 Cod penal din 1969), cât şi dispoziţiile privind revocarea – art. 83 Cod penal din 1969, sau o astfel de contestaţie nu poate fi admisă întrucât s-ar afecta autoritatea de lucru judecat.

IV. Punctul de vedere motivat al completului de judecată.

1.Redarea  normelor de drept interne apreciate a fi relevante în speţă:

Art. 85 Cod penal din 1969:

„ Dacă se descoperă că cel condamnat mai săvârşise o infracţiune înainte de pronunţarea hotărârii prin care s-a dispus suspendarea până la rămânerea definitivă a acesteia, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar după expirarea termenului de încercare, suspendarea condiţionată a executării pedepsei se anulează, aplicându-se, după caz, dispoziţiile privitoare la concursul de infracţiuni sau recidivă”.

Art. 83 Cod penal din 1969: „ Dacă în cursul termenului de încercare, cel condamnat a săvârşit din nou o infracţiune, pentru care s-a pronunţat o condamnare definitivă, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea condiţionată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopeşte cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune”.

Decizia nr. 42/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite:

S-a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi s-a  stabilit că: „ În  cazul în care instanţa este investită prin acelaşi act de sesizare cu judecarea a două infracţiuni intenţionate, săvârşite de acelaşi inculpat, dintre care una anterior şi cealaltă ulterior rămânerii definitive a  hotărârii de condamnare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, sunt aplicabile exclusiv dispoziţiile art. 85 din codul penal.

Pedeapsa ce va fi executată urmează a fi determinată astfel:

-se vor aplica pedepse pentru fiecare dintre cele două infracţiuni deduse judecăţii;

-se va dispune anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei pronunţate anterior;

-se va contopi pedeapsa stabilită pentru infracţiunea ce a dus la condamnarea cu suspendare condiţionată cu cea care a atras anularea acesteia, potrivit regulilor privind concursul de infracţiuni, putându-se adăuga şi un spor de pedeapsă;

-pedeapsa rezultantă, astfel determinată, se va contopi după regulile privitoare la recidiva postcondamnatorie sau pluralitatea intermediară cu cea stabilită pentru fapta săvârşită în termenul de încercare, la care se poate adăuga un nou spor de pedeapsă.

Art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012.

„Regimul suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzute la alin. 1, inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de codul penal din 1969”.

Art.598 alin. 1 Cod procedură penală: „Contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

d)când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei”.

2.Prezentarea jurisprudenţei instanţelor de judecată.

Regula anularea suspendării executării pedepsei exclude revocarea instituită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin soluţionarea recursului în interesul legii a pornit de la regimul diferit al celor două instituţii: anularea este o sancţiune ce presupune existenţa unui viciu, a unei cauze anterioare suspendării condiţionate a executării pedepsei, pe când revocarea este o sancţiune ce presupune un viciu, o cauză ulterioară suspendării, relaţie temporală de unde derivă aplicarea cu prioritate a sancţiunii anulării şi  imposibilitatea aplicării sancţiunii revocării suspendării condiţionate.

În practica instanţelor, această regulă are o aplicabilitate mai largă decât ipoteza sesizării prin acelaşi rechizitoriu cu o pluralitate de infracţiuni care conduce la aplicarea concomitentă a celor două instituţii.

Prin decizia penală nr. 608/CO/27.11.2015 Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, a admis contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomiţa şi condamnatul O.C.G. împotriva sentinţei penale nr. 94/13.05.2015 a Tribunalului Ialomiţa şi rejudecând, în fond, a admis cererea de contopire formulată de condamnat.

În efectuarea operaţiunii de contopire, în legătură cu pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare cu privire la care se aplicase anterior atât anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei ( prin sentinţa penală nr. 74/23.01.2013 a Judecătoriei Constanţa )  cât şi revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei ( prin sentinţa penală nr. 70/06.02.2013 a Tribunalului Constanţa ), Curtea a dat eficienţă doar anulării suspendării condiţionate, făcând trimitere la Decizia nr. 42/2008, încât pedeapsa rezultantă a fost stabilită la 9 ani închisoare (iar nu 11 ani şi 6 luni, la care ajunsese prima instanţă).

În mod asemănător, a procedat Judecătoria Slobozia la soluţionarea cererii de contopire pedepse, prin sentinţa penală nr. 485/0107.2013, definitivă prin decizia penală nr. 170/R/28.08.2013 a Tribunalului Ialomiţa.

În mod diferit, Tribunalul Tulcea prin decizia penală nr. 9/14.01.2014 a menţinut atât dispoziţiile privind anularea suspendării condiţionate cât şi pe cele privind revocarea suspendării condiţionate cu privire la aceeaşi pedeapsă, cu motivarea că nu este aplicabilă Decizia nr. 42/2008 a Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ( astfel cum s-a arătat anterior, la pct. II ).

3. Opinia completului de judecată.

Pentru rezolvarea situaţiilor juridice în  care prin încălcarea regulilor stabilite de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite prin Decizia nr. 42/2008, s-a ajuns la executarea unor pedepse majorate în mod nelegal,  ar exista un singur remediu juridic şi anume admisibilitatea contestaţiei la executare întemeiată pe dispoziţiile art. 598 alin. 1 lit. d Cod procedură penală.

Respectând principiul legalităţii pedepsei, instanţa de judecată trebuie să aplice cu prioritate soluţia anulării suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzute de art. 85 Cod penal din 1969 ( excluzând aplicarea concomitentă a art.83 Cod penal din 1969 ).

Existenţa Deciziei nr. 42/2008 nu atrage inadmisibilitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, deoarece chestiunea de drept a cărei rezolvare se solicită vizează stabilirea unui remediu juridic pentru alte situaţii decât ipoteza sesizării prin acelaşi rechizitoriu cu o  pluralitate de infracţiuni ce determină aplicarea concomitentă a celor două instituţii.

Faţă de aceste considerente, instanţa apreciază că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate şi, totodată, este oportună sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Dacă, în respectarea principiului legalităţii pedepsei, este admisibilă o contestaţie la executare, întemeiată pe dispoziţiile art. 598 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, având ca obiect menţinerea cu prioritate a anulării suspendării condiţionate a executării pedepsei, dispuse conform art. 85 Cod penal din 1969 şi înlăturarea revocării suspendării condiţionate a executării aceleiaşi pedepsei, măsuri aplicate prin hotărâri definitive intrate în autoritate de lucru judecat.

În baza art. 476 alin. 2 Cod procedură penală, se va dispune suspendarea judecăţii prezentei cauze până la pronunţarea hotărârii prealabile.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

În baza art. 475 Cod procedură penală, sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Dacă, în respectarea principiului legalităţii pedepsei, este admisibilă o contestaţie la executare, întemeiată pe dispoziţiile art. 598 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, având ca obiect menţinerea cu prioritate a anulării suspendării condiţionate a executării pedepsei, dispuse conform art. 85 Cod penal din 1969 şi înlăturarea revocării suspendării condiţionate a executării aceleiaşi pedepsei, măsuri aplicate prin hotărâri definitive intrate în autoritate de lucru judecat.

În baza art. 476 alin. 2 Cod procedură penală, suspendă judecata prezentei cauze până la pronunţarea hotărârii prealabile.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 03.02.2016.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare