Alte cereri

Titlu: alte cereri

Domeniu asociat: cereri

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa nr. 48/2015

Şedinţa publică din 20 ianuarie 2015

Pe rol judecarea acţiunii formulată de reclamantul ….. în contradictoriu cu  pârâta ……., având ca obiect alte cereri.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică s-a prezentat reclamantul, iar pentru pârâtă s-a prezentat consilier juridic ……...

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei că reclamantul a depus la dosar în data de ……. precizări scrise.

Se comunică un exemplar de precizări reprezentantei pârâtei.

Reclamantul şi reprezentanta pârâtului precizează că nu mai au alte ceri de formulat.

În condiţiile art.237 şi următoarele NCPC constată că părţile prin reprezentanţii lor nu înţeleg să îndeplinească alte acte de procedură privind cercetarea procesului de faţă, astfel că instanţa în condiţiile art.244 alin.1 NCPC declară cercetarea încheiată.

În condiţiile art.392 NCPC deschide dezbaterile asupra excepţiei şi fondului dând cuvântul părţilor în ordinea şi condiţiile prevăzute de art.216 NCPC.

Reclamantul arată că soluţionarea cauzei este de competenţa tribunalului, respectiv a secţiei contencios administrativ privind aplicarea prevederilor art.24 din legea nr.554/2004 şi solicită respingerea excepţiei inadmisibilităţii.

Pe fond arată reclamantul că de aproape 6 ani este amânat cu ducerea la îndeplinire a acestei sentinţe şi să se aplice prevederile legale cu conducătorii instituţiei şi depune la dosar concluzii scrise.

Consilier juridic ….. solicită admiterea excepţiei, iar pe fondul cauzei arată că sentinţa nr……. nu îndeplineşte condiţiile unui titlu executoriu şi solicită respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

INSTANŢA

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal la data de ……. sub nr…… reclamantul …… cu domiciliul în oraşul …., strada ….. Judeţul Gorj, a chemat în judecată ……. şi a solicit ca instanţa de judecată să aplice prevederile art.24 din Legea nr.554/2004 asupra şefului …… pentru următoarele:

În data de ….. reclamantul a depus la sediul ….. Gorj cererea înregistrată sub nr…… prin care a solicitat plata drepturilor băneşti, la care i s-a solicitat prin adresa nr….. să depună sentinţa cu menţiunea ca este definitivă şi irevocabila si învestită cu formula executorie. Şi-a îndeplinit obligaţia şi a depus aceasta nouă cerere la …. .. în data de ….. cu cererea înregistrată sub nr…. a depus aceasta sentinţa cu menţiunile solicitate .

Întrucât la data de 17.06.2009 în M.O.nr.416/18.06.2009 a fost publicata OUG nr. 71 în care se prevede " Art. 1.Plata sumelor prevăzute prin hotărârii judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului bugetar devenite executorii pana la data de 31.12.2009 se vor achita după o procedura de executare care începe conform art.7: a) în anul 2010 se plătesc 34% din valoarea titlului executoriu; b) în anul 2011 se plătesc 33% din valoarea titlului executoriu; c) în anul 2012 se plătesc 33% din valoarea titlului executoriu. Din cuprinsul acestei ordonanţe DGFP avea obligaţia anuala de a-i achita drepturile salariale în procentele menţionate în ordonanţa fapt ce nu s-a întâmplat iar pe perioada aplicării prevederilor acestei ordonanţe se suspenda orice executare silita. Din textul de mai sus menţionat … avea obligaţia de a-i achita drepturile până la finele anului 2012.

Este cunoscut faptul că aceasta OUG a fost modificata ulterior prin OUG nr.l8/2010,OUG nr.45/2010, cat si legea nr.230/2011 de aprobare si modificare a acestei ordonanţe publicata în MO nr.864/08.12.201. Întrucât unitatea …. nu i-a achitat aceste drepturi pana la data de 2012, a solicitat BEJ ….. executarea silita a acestei sentinţe, in acest sens s-a întocmit dosarul de executare nr……. BEJ a întocmit somaţia din data de …… pentru suma de …..lei la care ….. a făcut contestaţie la executare, contestaţie ce a fost respinsa prin sentinţa nr……, sentinţa menţinută ca legala si in recurs de Tribunalul Gorj unde s-a dat decizia cu nr. …….

Pentru realizarea acestor drepturi a solicitat prin cererea sa din data de 17.07.2014 unităţii creditoare punerea in executare a acestei sentinţe. În loc sa-i plătească aceste drepturi unitatea …….. prin adresa nr.GJ/22.07.2014 îi comunica"nu se poate reveni in raport de noua dvs. cerere" Pentru faptul ca unitatea debitoare refuza a-i achita drepturile de natura salariala, a solicitat prin prezenta acţiune aplicarea prevederilor art.24 din Legea nr.554/2004, numitului ….. şef al …. si obligarea punerii în executare a …… a Tribunalului …. În susţinerea cererii a depus, în copie următoarele acte: cererea din … înregistrata la …. sub nr…..; adresa nr.GJ 106229/22.07.2014 a ….; sentinţa nr…. a Judecătoriei ….. pronunţata în dosarul  nr……; contestaţie la executare; sentinţa rămasa definitiva prin respingerea recursului de către Tribunalul …. prin decizia nr…….. A precizat ca prin OUG nr.74/2014 privind a treia rectificare a bugetului pe anul 2014 Guvernul României a aprobat fondurile necesare pentru plata acestor hotărârii judecătoreşti ramase definitive si executorii. A considerat că aceasta acţiunea a unităţii debitoare de a nu respecta dispoziţiile unor sentinţe judecătoreşti cât si a OUG nr.74/2014 este un act de abuz în serviciu foarte grav din partea persoanelor de conducere ale aceşti instituţii, fiind prejudiciat în obţinerea drepturilor mele salariale cat si de pensie ştiind faptul ca pentru neplata acestor drepturi câştigate si prin nevirarea cotelor de asigurării sociale la casa de pensii reclamantul nu a putut beneficia de recalcularea drepturilor mele de pensie din aprilie 2008.

La data de 6 ianuarie 2015 reclamantul ……. a depus  precizări scrise prin care a menţionat următoarele:

Refuzul domnului ….., şeful ….., de a nu pune în executare sentinţa cu nr……, sentinţa rămasă definitiva si irevocabila cât şi a sentinţei cu nr….., sentinţa rămasa definitiva ca urmare a respingerii recursului la Tribunalul …. prin decizia nr……, nu are niciun temei legal. Având în vedere ca la data de 3 decembrie 2014 Guvernul României a emis OUG nr.74 cu privire la rectificarea bugetara si unele masuri bugetare, iar in expunerea de motive se precizează"- necesitatea plaţii titlurilor executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar", iar in Capitolul II. Dispoziţii referitoare la unele masuri bugetare, art.26 alin.1, în anul 2014, începând cu data intrării in vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta, prin derogare de la prevederile art.1 alin.l lit.d din OUG nr.71/2009, aprobata cu modificări prin legea nr.230/2011 si ale art.14 alin.l din OG nr. 17/2012, aprobata cu modificări prin Legea nr.280/2013, persoanele juridice de drept public, instituţiile si autorităţile publice, indiferent de sistemul de finanţare, coordonare si subordonare, pot plăti transa aferenta anului 2015".

Faptul ca din anul 2010 data de la care se aplicau prevederile OUG nr.71/2009, unitatea nu a reuşit sa-i achite drepturile salariale în transele prevăzute in acest act normativ, căutând diverse pretexte fără temei legal, consider ca s-a făcut un act de abuz de putere ca acest lucru este evident in susţinerea pe care o fac este faptul ca salariaţii de la Primăria oraşului … unde eu mi-am desfăşurat o activitate de 24 ani, fiind preluat de …. prin reorganizare in anul 1990, au primit aceste drepturi salariale in anul 2014 atât pentru anul 2014 cat si pe cele aferente anului 2015. De asemenea,din jurisprudenţa Curţii de Apel ….. depun alăturat informaţii dosar privind executarea unor creanţe identice cu situaţia mea prin care Curtea de Apel Craiova menţinea validarea popririi privind plata transei de 34% aferenta anului 2012, iar pentru mine nu se poate pune in executare o sentinţa asemănătoare.

La data de 6 ianuarie 2015 pârâta ……. a formulat întâmpinare  la acţiunea depusa de reclamantul ……. şi solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată pentru următoarele motive: în fapt, prin acţiunea formulată, reclamantul …. a solicitat aplicarea prevederilor art.24 din Legea nr. 554/2004 asupra şefului de administraţie dl. ….. şi obligarea punerii în executare a sentinţei nr. …….

Pe cale de excepţie, se invocă inadmisibilitatea acţiunii având în vedere ca sancţiunea prevăzută la art.24 alin.2 din legea nr.554/2004 reprezintă un mijloc de constrângere a conducătorului autorităţii publice, spre a determina pârâta (autoritatea publică) să execute obligaţia de "a face" stabilită printr-o hotărârea judecătorească. S-a învederat instanţei ca sentinţa nr…… pronunţata de Tribunalul …… in dosarul nr…….., pe care reclamantul solicita a fi pusa in executare, are in vedere obligaţia de „a da" (de a plăti o suma de bani), iar aceasta poate şi trebuie pusă în executare prin procedura executorie de drept comun antamată în codul de procedură civilă, nefăcând obiectul dispoziţiilor art.24 din legea contenciosului administrativ.

Având în vedere că sentinţa nr…… invocata de către reclamant nu intră sub incidenţa prevederilor art.24 alin.1 din legea nr.554/2004, nu se poate susţine cu temei că în cauză ar fi aplicabile dispoziţiile alin.2 al aceluiaşi text. Prin urmare, având in vedere argumentele prezentate, raportat la dispoziţiile legale invocate, solicitam instanţei admiterea excepţiei invocate si respingerea ca inadmisibila a acţiunii formulate.

Pe fondul cauzei, s-a arătat ca sentinţa nr…… nu îndeplineşte condiţiile unui titlu executoriu. S-a solicitat să se observe că, prin cererea introductiva de instanţa ce a format obiectul dosarului nr……, …… a solicitat obligarea pârâtului la plata drepturilor" băneşti reprezentând suplimentul postului în cuantum de 25% din salariul de baza si suplimentul treptei de salarizare în cuantum de 25% din salariul de baza, iar în sentinţa a cărei executare o solicita se prevede faptul ca acţiunea "se va admite în parte, nefiind cuvenita plata sporurilor în cuantumul solicitat", adică 25% din salariul de baza pentru fiecare supliment în parte. Fata de acest aspect, a solicitat să se constatate ca, deşi a solicitat lămurirea dispozitivului sentinţei a cărei executare o solicita, iar acţiunea i-a fost respinsă irevocabil, reclamantul a apelat deja la un executor judecătoresc care, printr-o expertiza contabila, a calculat cele doua drepturi băneşti tocmai cu 25 % din salariul de baza, adică în contra celor prevăzute in sentinţa civila nr……….

Un alt aspect pe care s-a solicitat să fie avut in vedere este acela ca, chiar daca sentinţa a cărei executare se solicita ar fi fost modificată si instanţa de judecata competenta ar fi stabilit cuantumul sumelor reprezentând suplimentul postului si suplimentul treptei de salarizare ce, puteau fi acordate, potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. 1 din OUG nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute in titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, legiuitorul a statuat ca "Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii pana la data de 31.12.2009 începe astfel: "a) în anul 2012 se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu." iar la alin 2 din acelaşi articol se prevede că „(2) în cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept."

În raport de aceste prevederi, a solicitat instanţei sa aibă în vedere faptul ca, în situaţia în care cuantumul suplimentelor ar fi fost determinat prin hotărârea judecătoreasca invocata de reclamant, aducerea la îndeplinire a obligaţiei de plata s-ar fi putut realiza pe tot parcursul anilor 2012 - 2014, în condiţiile stabilite prin HG nr. 262/2012 în conformitate cu care plata drepturilor băneşti cu titlu de supliment al postului si supliment al treptei de salarizare, ar trebui achitate din fonduri obţinute suplimentar cu aceasta destinaţie, de la capitolul 51.01 "Autorităţi publice si acţiuni externe", titlul 10 "Cheltuieli de personal", ipoteza în care nu se mai aplica" prevederile OMFP nr. 2033/2013.

Pentru a dovedi buna credinţa a instituţiei pârâte, s-a arătat ca a transmis documentaţia la Ministerul Finanţelor Publice, spre executare, la solicitarea reclamantului ……., dar, cu adresa nr. 91.516/07.08.2009, documentaţia a fost restituita cu menţiunea ca aplicarea procentului de 25% nu are temei legal. Aşa cum a arătat, chiar în considerentele sentinţei nr……. se specifica faptul ca nu este cuvenita plata sporurilor în cuantumul solicitat. Despre acest fapt a fost încunoştinţat si ……, cu adresa nr.34158/04.01.2010, restituindu-i-se întreaga documentaţie, în original. Solicită să constate ca reclamantul a formulat inclusiv o acţiune prin care a solicitat validarea popririi înfiinţate de BEJ ….., însa, prin decizia nr……. pronunţata in dosarul nr……. Tribunalul …… a admis recursul formulat de …… împotriva sentinţei nr……. prin care Judecătoria …… validase poprirea înfiinţata de executorul judecătoresc in dosarul de executare nr…... Faţă de considerentele prezentate, a solicitat, pe cale de excepţie, admiterea acesteia aşa cum a fost formulata, iar pe fond, respingerea acţiunii ca neîntemeiată. În temeiul art.411, al.1, pct.2 din Codul de procedură civilă, a solicităm judecarea cauzei şi în lipsa.

La data de 12 ianuarie 2015 Reclamantul …… cu domiciliul a formulat următoarele precizări:

Prin sentinţa mai sus menţionata Tribunalul …….. a hotărât următoarele: "Admite in parte acţiunea formulata de reclamantul …. domiciliat in .., strada …. nr…., judeţul … in contradictoriu cu pâraţi …… si Ministerul Finanţelor Publice ………Obliga pârâta ………..la plata către reclamant a sumelor de bani reprezentând suplimentul postului si suplimentul treptei de salarizare începând cu 12 decembrie 2005 pana la 17.04.2008, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie la data plaţii efective. Constata prescris dreptul la acţiune pe perioada 01.04.2005-11.12.2005. Respinge acţiunea fata de paratul Ministerul Finanţelor Publice Bucureşti, Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare. Pronunţata in şedinţa publica de la ………….."

Nu rezultă din ce hotărâre conducerea ….. reprezentata de ……. citează "Se va admite în parte, nefiind cuvenita plata sporurilor în cuantumul solicitat", adică 25% din salariul de baza pentru fiecare supliment în parte" întrucât din sentinţa cu nr………. nu rezulta aceasta dispoziţie. O consider o dezinformare foarte grava de inducere in eroare a instanţei de judecata. Nu este prima data când se procedează in acest mod. Pentru edificarea acestei situaţii a depus in copie sentinţa civila cu nr…….., rămasa definitiva si irevocabila si investita cu formula executorie, în urma respingerii recursului la Curtea de Apel …. prin decizia nr…… din …….

Pentru susţinerea faptului ca dl ….. sef al ….. dezinformează instanţa de judecata a depus alăturat copii după următoarele documente: cererea din data de 02.07.2009 depusa la ….. si înregistrata la aceasta unitate sub nr.28444/06.07.2009 unde a depus sentinţa cu nr……., rămasa definitive si irevocabila pentru plata drepturilor salariale; adresa …… cu nr.28444/08/07.2009 prin care mi se comunica ca pentru realizarea dreptului recunoscut prin sentinţa trebuie sa depun sentinţa in original cu menţiunea ca este definitiva si irevocabila si investita cu formula executorie; cererea cu nr.30733/22.07.2009 urmare adresei cu nr.28444/2009, am depus sentinţa in original cu menţiunea ca este irevocabila si definitive si investita cu formula executorie; referatul nr.30733/24.07.2009 al Biroului juridic din cadrul ….., prin d-na ….. sef birou Juridic, solicita Serviciului financiar contabilitate punerea in aplicare a prevederilor sentinţei nr…… pronunţata de Tribunalul …. in dosarul nr. ……, definitive si irevocabila prin Decizia Curţii de Apel ….. nr……., investita cu formula executorie. Având in vedere discuţiile purtate cu domnul director coordonator al ……, precum si soluţiile pronunţate in instanţele judecătoreşti in dosare având acelaşi obiect, a solicitat sa  se procedeze la calcularea sumelor reprezentând suplimentul postului si suplimentul treptei de salarizare aplicând la salariul de baza un procent de 25% pentru fiecare supliment, in conformitate cu dispozitivul sentinţei numărul de mai sus"

La dosar in data de 06.01.2015 a depus calculele făcute de biroul financiar contabilitate pentru plata acestor doua sporuri, fără a fi însoţite de actele mai sus menţionate. S-a precizat ca toate actele emise de la ….. si in prezent de la ….. privind Biroul Juridic au fost semnate atât in timpul …... . cat si prezent ….. de aceeaşi persoana care îndeplinea funcţia de Sef Birou Juridic ……. S-a arătat ca in perioada ….. s-a avut in vedere sentinţa cu nr…….. prin care mi se recunoştea dreptul la plata sporurilor iar acum este vorba despre o alta sentinţa care are un alt dispozitiv prin care mi" se respinge cererea ca nefiind cuvenita plata sporurilor in cuantumul solicitat, adică 25% din salariul de baza pentru fiecare supliment in parte". Deoarece nu are pregătire de specialitate juridica reclamantul nu poate să califice aceasta metoda de tergiversare a punerii in aplicare a unei sentinţe judecătoreşti decât ca este o lipsa de respect mai întâi fata de lege iar in al doilea rând fata de persoana mea, care am intrat in finanţe la vârsta de 20 ani si am ieşit la pensie după 41 ani în anul 2008, din cauza de boala mai devreme cu trei ai la o pensie de parţial anticipate fiind penalizat in aceasta perioada pana la împlinirea vârstei legale de pensionare ianuarie 2011 iar din acest an si pana in prezent sunt mereu tarat prin instanţele de judecata pentru un drept recunoscut de instanţele de judecata.

A precizat ca toate aceste "motive" invocate in prezenta adresa cu nr. GJ 42/05.01.2015 au mai fost invocate si cenzurate de către instanţa de Judecata in dosarul cu nr. …… prin care ….. contesta executarea silita in dosarul de executare ….. al BEJ …… fiind respinsa de instanţa de fond,Judecătoria ….. ca nefondate, prin sentinţa cu nr……, sentinţa menţinută ca legala de către Tribunalul ….. in urma respingerii recursului făcut de către ….., Decizia nr. ……. Consideră ca exista autoritate de lucru judecat pentru aceste motive ele nu pot fi invocate in continuare in diverse procese având acelaşi scop, privind plata drepturilor mele salariale stabilite prin sentinţa nr……..

Privind inadmisibilitatea acţiunii privind aplicarea prevederilor art.24 din Legea nr.554/2004, cum ca acestea nu s-ar aplica cauzei de fata, face precizarea ca in data de 01.09.2014 a depus la instanţa de judecata, Judecătoria ….. in dosarul nr…… plângere prin care solicita aplicarea prevederilor art.24-25 din legea nr.554/2004 pentru neplata drepturilor salariale conform sentinţei nr……., dosar ce a avut termen de judecata in data de 11.09.2014, unde i s-a explicat de către completul de judecata ca nu este de competenta instanţei sa aplice prevederile acestor articole ci de cea a contenciosului administrativ si fiscal, iar daca doresc judecarea cauzei judecătoria îşi declina competenta si trimite cauza la Tribunalul ….., iar daca renunţ la acest punct din cererea sa se va trece la judecarea punctului din cerere, validarea popririi, iar in acest sens in timpul şedinţei a depus precizări scrise ca renunţ la capătul de cerere privind aplicarea prevederilor art. 24-25 din Legea nr.554/2004 si a rămas numai la validare de poprire. Consideră că aceste articole de lege nu au nici o valoare, au fost înscrise in lege numai ca sa dea bine in fond ele neavând nici-un rost, nici o putere, ducerea la îndeplinirea a unei hotărârii judecătoreşti data in contencios sa fie la latitudinea conducătorului unităţii, daca el

vrea duce la îndeplinire sentinţa iar daca nu vrea nimeni nu poate sa-1 constrângă a duce la îndeplinire ceea ce instanţa a hotărât, in final sentinţa sa nu poată fi executată.

Pentru plata drepturilor salariale câştigate in instanţe guvernul României a emis OUG nr.74/2014, prin care s-a aprobat si plata transei aferenta anului 2ol5, iar pentru mine nu s-a plătit niciun leu pana in prezent. Sa cred ca daca mi se plătesc aceste sume de bani tara intra in faliment atât de mare este suma care trebuie să îmi fie plătită ca …… nu are fonduri de plata. îmi cer scuze pentru incidentul întâmplat in data de 06.01.2014 însa consider ca este cam mult din anul 2009 si pana in prezent de a nu mi se plaţi drepturile salariale când alţi colegii din administraţie au încasat si pentru anul 2015 iar mie încă mi se mai spune ca nu am dreptul. Ştiu ca nu trebuie sa plec de acasă pe vreme geroasa mai ales ca am fost pensionat pentru un infarct miocardic timp de 2 ani 2000-2001 după şase luni de spitalizare, însa credinţa ca voi incasa odată aceşti bani, după de ce am plătit deja 3000 lei pentru susţinerea acestui proces dar nici nu pot renunţă, urmând toţi paşi legali ca ulterior sa apelez la alte instituţii competente pana când voi obţine drepturile ce i se cuvin.

Din actele şi lucrările dosarului tribunalul reţine următoarele considerente:

Prin sentinţa nr……. pronunţată de Tribunalul …. în dosarul nr. …… s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamant şi a fost obligată pârâta …….. la plata către reclamant a sumelor de bani reprezentând suplimentul postului şi suplimentul treptei de salarizare, începând cu 12 decembrie 2005 până la 14 aprilie 2008, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, sentinţă rămasă irevocabilă prin decizia nr.2807 BIS din 9 iunie 2009 pronunţată de Curtea de Apel …. în dosarul nr……., astfel că în condiţiile art.24 din legea nr.554/2004 pârâţii erau obligaţi ca în termen de cel mult 30 zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii să efectueze obligaţia instituită prin considerentele hotărârii judecătoreşti, şi anume, să stabilească criteriile de cuantificare a celor două suplimente băneşti, fie în raport de aspecte obiective, fie în raport de cutuma şi uzanţele interne, pentru a se putea stabili suma de bani aferentă perioadei stabilită de instanţa de judecată.

Conform  art. 24 din Legea nr. 554/2004: "Dacă în urma admiterii acţiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative, executarea hotărârii definitive şi irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii. În cazul în care termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorităţii publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere."

Prin urmare, neexecutarea benevolă a hotărârilor judecătoreşti irevocabile în termenul de mai sus, atrage aplicarea unei amenzi în măsura şi de la momentul în care persoana îndreptăţită să pretindă executarea cere acest lucru (cere aplicarea amenzii). Nu se poate reţine apărarea pârâţilor în sensul că prin corespondenţa purtată cu reclamantul şi cu organele ierarhic superioare ar fi depus toate diligenţele în ceea ce priveşte executarea benevolă a hotărârii  judecătoreşti întrucât în realitate pârâta  refuză în continuare executarea din oficiu a acestei hotărâri judecătoreşti irevocabile, încălcându-se astfel şi unul din drepturile fundamentale prevăzute de Convenţie şi anume dreptul la un proces echitabil în condiţiile art. 6 care include printre altele  atât dreptul la un tribunal, cât şi dreptul  de a cere executarea hotărârii astfel obţinute, iar în cazul de faţă legiuitorul naţional a instituit obligaţia executării hotărârii judecătoreşti pronunţată  de instanţa de contencios administrativ, reglementată prin procedura specială prevăzută de art. 24 din Legea nr. 554/2004

Prin decizia nr.320 din 22 ianuarie 2010 Î.C.C.J. a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 24 alin.1 din Legea nr.554/2004, dacă în urma admiterii acţiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative, executarea hotărârii definitive şi irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii. În raport cu aceste prevederi, punerea în executare a hotărârii instanţei de contencios administrativ nu poate fi condiţionată în vreun fel de atitudinea reclamantului, întârzierea în executare neputând fi justificată prin pretinsa „stare de pasivitate” a acestuia, dimpotrivă, obligaţia executării din oficiu şi termenele scurte fixate de lege exprimând, o dată în plus, cerinţa respectării principiului legalităţii şi a exigenţelor termenului rezonabil în procedura administrativă şi în procedura de executare a obligaţiilor impuse autorităţilor publice prin hotărâre judecătorească.

Ca urmare a caracterului lor executoriu stabilit de lege, încheierile, cât şi hotărârile pronunţate de instanţa de contencios administrativ ar trebui să fie puse în executare fără a avea relevanţă dacă acestea sunt definitive sau irevocabile şi fără învestirea lor cu formulă executorie. În acest sens este de observat că, în cadrul reglementării privind execuţia vremelnică reglementată prin art.278 c.pr.civ., se precizează că hotărârile primei instanţe sunt executorii de drept când au ca obiect vreuna dintre situaţiile menţionate la pct.1-16 din cuprinsul acelui articol, iar în cazul hotărârilor parţiale reglementate în art.270 pct.7, precum şi în orice alte cazuri în care legea prevede că hotărârea este executorie, conform pct.8 din articol. Or, un astfel de caz este şi cel stabilit de legiuitor în art.20 alin.1 şi 2 din LCA: „Hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul suspendă executarea şi se judecă de urgenţă”. Cum în raport cu această reglementare, hotărârile date în primă instanţă în procesele şi cererile în materia contenciosului administrativ rezultă că sunt executorii şi nu fac parte din categoria celor executorii provizoriu, nu pot fi exceptate prin art.374 alin.1 c.pr.civ. de la obligativitatea de a fi investite cu formulă executorie, se impune a se considera că prin aceste prevederi legiuitorul a voit doar ca hotărârile definitive şi irevocabile să se execute fără formulă executorie, nu şi hotărârile definitive, întrucât nu există menţiunea că acestea reprezintă titluri executorii sau că acestea se execută din oficiu.

De altfel, hotărârile definitive şi irevocabile prin care s-au admis acţiunile în contencios administrativ constituie titluri executorii şi nu se pot executa silit prin procedura dreptului comun prevăzut de art.370 şi următoarele c.pr.civ., întrucât aşa cum s-a menţionat anterior legiuitorul a reglementat obligaţia executării din oficiu, obligaţie ce incumbă oricărei autorităţi publice astfel cum este definită în art.2 lit.b din LCA, cu referire la dispoziţiile art.24 alin.1 din LCA. Totodată conform dispoziţiilor art.23 din LCA se constată faptul că hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-a anulat un act administrativ unilateral cu caracter normativ sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor, ceea ce reprezintă o excepţie de la regulă, întrucât efectele hotărârilor judecătoreşti nu sunt opozabile erga omnes, ci doar părţilor respective, având efect declarativ şi nu efect imperativ.

Pe cale de consecinţa, termenul de executare integrala a hotărârilor de acest tip este cel prevăzut de art.24 alin.1 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, şi anume, fie termenul prevăzut expres de instanţa in hotărâre sau, in lipsa unui asemenea termen, in 30 zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii. Cum hotărârile devin irevocabile la data pronunţării instanţei de recurs, este evident faptul ca hotărârile judecătoreşti irevocabile prin care s-a dispus restituirea taxei de prima înmatriculare trebuie executate in termen de maxim 30 zile de la pronunţare. Organele fiscale, se presupune că acestea cunosc legea, au obligaţia de restituire din oficiu în interiorul termenului de 30 zile de la momentul în care hotărârea a devenit irevocabila.

Este adevărat că legiuitorul a instituit o procedura speciala pentru sancţionarea neexecutării hotărârilor pronunţate de instanţele de contencios administrativ, după cum urmează: în cazul in care termenul de executare prevăzut de art.24 alin.1 nu este respectat, se aplica conducătorului autorităţii publice sau, după caz, persoanei obligate, o amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere (art.24 alin.2 din Legea nr.554/2004). Sancţiunea si despăgubirile prevăzute de art.24 alin.2 se aplică, respectiv se acordă de instanţa de executare, la cererea reclamantului. Hotărârea se ia in camera de consiliu, de urgenţă, cu citarea parţilor. Cererea este scutita de taxa de timbru. Hotărârea pronunţata de instanţa de executare poate fi atacata cu recurs, in termen de 5 zile de la comunicare (art.25 din Legea nr.554/2004). Conducătorul autorităţii publice se poate îndrepta cu acţiune împotriva celor vinovaţi de neexecutarea hotărârii, potrivit dreptului comun. In cazul în care cei vinovaţi sunt demnitari sau funcţionari publici, se aplica reglementările speciale (art. 26 din Legea nr. 554/2004). Neexecutarea din motive imputabile sau nerespectarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile pronunţate de instanţa de contencios administrativ, în termen de 30 de zile de la data aplicării amenzii prevăzute la alin. (2), constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 2.500 lei la 10.000 lei (art. 24 alin. 3 din Legea nr. 554/2004).

În ceea ce priveşte apărarea pârâţilor în sensul că acţiunea de faţă ar fi inadmisibilă sau lipsită de interes legitim în raport de considerentele deciziei nr.1054 din 25 februarie 2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr.2587/95/2012, tribunalul urmează să respingă atât excepţia inadmisibilităţii, cât şi această apărare, întrucât în primul rând nu ne aflăm în cadrul unei acţiuni în contencios administrativ prin care se solicită anularea unui act administrativ pentru a putea fi aplicabile dispoziţiile art.7 şi 8 din Legea nr.554/2004, având în vedere că prin cererea de chemare în judecată se invocă de reclamant procedura specială de executare a hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile pronunţate de instanţa de contencios administrativ. Sancţiunea pecuniară prevăzută de dispoziţiile art.24 alin.2 din Legea nr.554/2004 este condiţionată de stabilirea atitudinii culpabilă a conducătorului autorităţii publice pârâte cu privire la neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, iar în cazul de faţă pârâţii prin întâmpinarea formulată au recunoscut faptul că nu şi-au îndeplinit obligaţia executării hotărârii judecătoreşti, iar aspectele invocate nu reprezintă motive obiective în refuzul obligaţiei de a face, şi anume de a comunica reclamantului informaţiile de interes public, conform dispoziţiilor art.9 din Legea nr. 544/2001.

Având în vedere că pârâta a refuzat punerea în executare a hotărârii judecătoreşti privind acordarea celor două suplimente ca urmare a existenţei raportului de serviciu determinându-l pe reclamant de a uza de dispoziţiile speciale în materie de executare reglementate de art.24 din legea nr.554/2004 pentru a pune în executare sentinţa respectivă.

În vederea lămuririi acestui aspecte trebuie analizate în mod sistematic dispoziţiile incidente din legea cadru. În realizarea acestei analize trebuie pornit de la tipurile de acţiune recunoscute de legiuitor persoanei vătămate în drepturile sau interesele sale legitime, cu referire la actul administrativ unilateral.

Astfel, potrivit art.1 alin.1 coroborat cu art.2 alin.1 lit.f şi art.8 alin.1 din Legea nr.554/2004 persoana vătămată are la îndemână următoarele tipuri de acţiuni: o acţiune în anularea actului administrativ individual sau normativ prin care solicită recunoaşterea dreptului sau a interesului legitim vătămat şi repararea pagubei sau o acţiune în sancţionarea actului asimilat actului administrativ de tipul refuzului de soluţionare a cererii sau a nesoluţionării în termenul legal prin care se solicită obligarea administraţiei la soluţionarea cererii şi emiterea actului administrativ ori efectuarea unei operaţiuni administrative şi eventuala reparare a pagubei cauzate prin această atitudine omisivă.Corelativ acestor tipuri de acţiuni, legiuitorul a stabilit în cuprinsul art.18 şi tipurile de soluţii pe care le poate da instanţa de contencios administrativ: să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, cu posibilitatea de a se pronunţa şi asupra legalităţii operaţiunilor administrative prealabile; să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operaţiune administrativă. În cuprinsul aceluiaşi text se face referire şi la prerogativa de a se pronunţa asupra despăgubirilor solicitate, respectiv a penalităţilor putând stabili, la cerere, un termen de executare.

Având în vedere că faza de executare este o fază deosebit de importantă a procesului civil în general şi a celui de contencios administrativ în special, legiuitorul a înţeles să stabilească reguli speciale, derogatorii de la dreptul comun, care să corespundă nevoii imperioase de asigurare a executării cu celeritate a hotărârii judecătoreşti. Separat de aceste tipuri de acţiuni, legea nr.554/2004 recunoaşte măsuri de protecţie provizorie a persoanei pretins vătămate prin emiterea unui act administrativ unilateral, atât în faza recursului administrativ sau graţios (art.14) cât şi după momentul sesizării instanţei de judecată (art.15). Corespunzător nevoii de protecţie imediată, sentinţa pronunţată are caracter executoriu nefiind necesar să fie stabilit vreun termen pentru executare.

În ceea ce priveşte apărarea invocată de intimată în sensul că sentinţa nr.256/18.02.2009 nu reprezintă un titlu executoriu nu poate fi reţinută raportat la dispoziţiile art.22 din lege nr.554/2004: „ Hotărârile judecătoreşti definitive si irevocabile, prin care s-au admis acţiunile formulate potrivit dispoziţiilor prezentei legi, constituie titluri executorii.”. Hotărârile pronunţate in instanţa de contencios administrativ, odată aduse la cunoştinţa, trebuie executate. Este o concluzie fireasca, ce decurge din necesitatea realizării legalităţii, precum si din însăşi raţiunea de a fi a administraţiei publice, care este o activitate executiva.

Actul administrativ, este prin el însuşi un titlu executor, putându-se trece la executarea silita direct in baza lui, fără a mai fi nevoie de emiterea unui titlu executor de către un organ de stat conform principiului executării din oficiu (executio ex officio). După unii autori, consecinţa valorii juridica a actelor administrative consta in aceea ca actele respective produc efecte juridice fără a fi necesar consimţământul celor cărora aceste acte se adresează. Valoarea lor juridica creează o prezumţie de autenticitate si de veridicitate, fiind suficient sa fie emise cu respectarea condiţiilor stabilite de lege pentru legalitatea sa..

De altfel, conform dispoziţiilor art.23 legiuitorul a impus pe lângă executarea din oficiu a hotărârilor judecătoreşti pronunţate de instanţa de contencios administrativ şi obligaţia publicării acestora în situaţia actelor administrative unilaterale cu caracter normativ:  „Hotărârile judecătoreşti definitive si irevocabile, prin care s-au anulat acte administrative cu caracter normativ, sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor. Ele se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau, după caz, în monitoarele oficiale ale judeţelor ori al municipiului Bucureşti, la cererea instanţei de executare ori a reclamantului, fiind scutite de plata taxelor de publicitate.”

In principiu actele administrative produc efecte pentru viitor, sunt active si nu retroactive. Sunt unele acte administrative care produc efecte cu caracter retroactiv, fie datorita caracterului lor (actele administrative declarative, actele administrative cu caracter jurisdicţional, actele administrative date in aplicarea unei hotărâri judecătoreşti), fie datorita unor dispoziţii exprese ale legii. De la regula intrării in vigoare a actelor administrative, pe lângă actele administrative retroactive, mai fac excepţie si actele administrative care încep sa producă efecte la o data ulterioara comunicării, sau după caz, publicării.

Practica judiciară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a stabilit că, în conformitate cu prevederile art.22 legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile pronunţate de instanţele de contencios administrativ, prin care acţiunile au fost admise, constituie titluri executorii şi nu este necesară  investirea acestora cu formulă executorie. S-a subliniat că în materia contenciosului administrativ, art.24 alin.1 din legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ reglementează o procedură specială de executare a hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative. Conform acestei proceduri, executarea respectivelor hotărâri se face ope legis, în termenul prevăzut în cuprinsul hotărârii, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, fără a mai fi necesară îndeplinirea altor formalităţi. Totodată, se mai precizează că, faţă de dispoziţiile art.22 din legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, investirea hotărârii cu formulă executorie există numai pentru acele hotărâri prin care au fost respinse acţiunile şi s-au acordat cheltuieli de judecată.

De asemenea, nu poate fi reţinută nici apărarea intimatei cu privire la faptul că executarea acestei sentinţe se poate realiza doar în condiţiile executării silite prevăzute de codul de procedură civilă, întrucât fondul litigiului soluţionat definitiv şi irevocabil nu este un litigiu de drept comun, ci un litigiu care vizează raporturile de serviciu dintre reclamant şi intimată, astfel că în raport de dispoziţiile art.117 din legea nr.188/1999 aceasta se completează cu prevederile legislaţiei muncii care în art.274 din legea nr.53/2003 precizează că hotărârile instanţei de fond sunt definitive şi executorii de drept, iar până la data de 15 noiembrie 2012 codul muncii în art.261 reglementa răspunderea penală a angajatorului în cazul refuzului de executare a hotărârii judecătoreşti în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresată acestuia de către partea interesată.

În raport de aceste considerente şi având în vedere dispoziţiile art.24 din Legea nr.554/2004, urmează să respingă excepţia inadmisibilităţii acţiunii, să admită cererea formulată de reclamant în condiţiile art. 24 din Legea nr. 554/2004 şi să aplice conducătorului pârâtei  o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi întârziere. 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

Admite cererea formulată de reclamantul ….. cu domiciliul în oraşul …, str. …, nr….., judeţul …. în contradictoriu pârâta …., cu sediul în municipiul …, str. …, nr…., judeţul …,  în condiţiile art.24 din legea nr.554/2004.

Aplică conducătorului  autorităţii publice  pârâte  ….. o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi întârziere. 

Sentinţă definitivă şi executorie.

Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare ce se va depune la Tribunalul …….

Pronunţată în şedinţa publică din …….. la Tribunalul Gorj.

Domenii speta

Spete similare