Anulare act administrativ - suspendare executare act administrativ

Titlu: anulare act administrativ - suspendare executare act administrativ

Domeniu asociat: cereri

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa nr.2035/2014

Şedinţa publică din 15 septembrie 2014

Pe rol pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din data de 05.09.2014, în cauza privind pe reclamantul P.C.S. în contradictoriu cu pârâtele C.C.R. şi C.C.G., având ca obiect anulare act administrativ - suspendare executare act administrativ.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura completă din ziua dezbaterilor.

Mersul dezbaterilor şi cuvântul părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 05 septembrie 2014, când având nevoie de timp pentru a delibera, instanţa a amânat pronunţarea pentru data de 11 septembrie 2014 după care, prin încheierea din data de 11 septembrie 2014,  a amânat pronunţarea pentru data de 15 septembrie 2014, ambele încheieri făcând parte integrantă din prezenta sentinţă.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal la data de ….., sub nr. ……, reclamantul P.C.S. a  chemat în judecată pârâtele C.C.R. şi C.C.G. solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce va pronunţa, să dispună anularea încheierii nr. ….. din data de …. a CCG în ceea ce priveşte soluţionarea contestaţiei înregistrată sub nr. ..../..... comunicată la 04.03.2014 şi anularea parţială a Deciziei CCG nr. ..../....., cu privire la: pct. II lit. b), raportat la pct. I. 1. lit. g), pct. II lit. d), raportat la pct. I. 1. lit. i) şi pct. II lit. f) şi în baza art. 15 alin. 1 din Legea 554/2004 a solicitat suspendarea executării Deciziei CCG nr. …/…. faţă de măsurile arătate până la soluţionarea definitivă a cauzei.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că în perioada 18.09.2013 - 1.11.2013, la UATCS a fost efectuată activitatea de audit financiar asupra contului de execuţie pe anul 2012 de către C.C.G..

În urma controlului efectuat a fost emisă de către C.C.G. decizia nr. ..../..... prin care s-au dispus în sarcina ordonatorului de credite mai multe măsuri.

Decizia nr …a fost menţinută prin încheierea ..... din data de  .....a C.C.G., prin care a fost respinsă contestaţia formulată de către reclamant.

A considerat că atât decizia nr. ……cât şi încheierea nr. …… emise de către pârâte sunt nelegale pentru următoarele argumente:

Prin decizia contestată C.C.G. a dispus în sarcina ordonatorului de credite  aplicarea mai multor măsuri prevăzute la punctele I şi II din aceasta.

Contestaţia formulată vizează următoarele măsuri dispuse în decizie:

1. Măsura impusă la punctul II lit. b), raportat la punctul I. 1. lit. g).

Prin această măsura s-a dispus stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor prevăzute de lege pentru recuperarea plăţilor nelegale (inclusiv a foloaselor nerealizate) reprezentând amenzi şi alte sancţiuni aplicate conform dispoziţiilor legale neîncasate în cadrul termenului de prescripţie şi recuperarea acestuia de la persoanele care nu au luat măsurile legale pentru încasarea lor conform reglementărilor legale în vigoare.

Referitor la această măsură, a arătat că toată documentaţia aferentă urmăririi şi recuperării acestor amenzi a fost întocmită de către persoanele cu atribuţii în acest sens însă, toata această procedură a fost blocată de către primarul în funcţie la acea dată, din motive electorale.

A arătat că au fost întocmite toate înştiinţările de plată pentru recuperarea sumelor din amenzi însă aceste înştiinţări au fost reţinute de către primarul în funcţie la acea dată care a dat şi dispoziţie verbală ca acele înştiinţări de plată să nu fie trimise persoanelor în cauză.

Aceste aspecte reies şi din notele de relaţii date de către angajaţii UATCS, respectiv consilier asistent B.L.G. şi referent D.D. care arată că în anul 2009 au fost întocmite înştiinţări de plată pentru amenzi însă conducătorul instituţiei de la acea vreme nu i-a dat voie referentului D.O. să le transmită contribuabililor, din motive electorale.

Totodată, aceste aspecte rezultă şi din Referatul înregistrat sub nr …/…., formulat de B.L.G. către P.C.S. prin care i-a adus la cunoştinţă că este necesară transmiterea înştiinţărilor de plată către persoanele care figurează cu amenzi neachitate către bugetul local, întrucât riscă să se depăşească termenul de prescripţie.

În atare situaţie practic, persoanele cu atribuţii în recuperarea sumelor provenite din amenzi aplicate au fost împiedicate să ia măsurile legale pentru urmărirea acestora.

În acest sens, a depus Referatul înregistrat sub nr. ..../…., şi notele de relaţii date de persoanele arătate mai sus în timpul efectuării controlului.

Mai mult de atât din verificările efectuate până la data depunerii prezentei cereri de chemare în judecată s-au constatat ca fiind achitată suma de ….. lei urmând ca să se efectueze verificări în continuare.

2.  Măsura impusă la pct. II lit. d), raportat la pct. I.1. lit. i).

Prin această măsură s-a dispus stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor prevăzute de lege pentru recuperarea plăţilor nelegale (inclusiv a foloaselor nerealizate) reprezentând toate prestaţiile de servicii executate şi extinderea verificării la toate plăţile din aceeaşi categorie. În acelaşi timp s-a dispus ca măsură (pct. I. 1. lit. i) din decizie, luarea măsurilor pentru punerea în aplicare a prevederilor hotărârilor consiliului local privind serviciile de salubritate şi alimentare cu apă, urmărirea şi încasarea diferenţelor de preţ de la data intrării în vigoare a hotărârii consiliului local.

Pentru a se lua această măsură s-a reţinut de către organele de auditare în ceea ce priveşte serviciile de salubritate, că entitatea nu a înregistrat şi nu a urmărit şi încasat în toate cazurile, taxa specială prevăzută în HCL nr ….. în sumă de ….. lei/an/gospodărie şi nici nu a calculat majorări de întârziere pentru neplata acesteia.

A considerat că, măsura recuperării taxei de salubritate de la toate gospodăriile de pe raza UATCS este neîntemeiată întrucât nu toate gospodăriile de pe raza entităţii verificate au beneficiat efectiv de serviciul de salubritate, respectiv ridicarea gunoiului de către societatea specializată în acest sens.

Astfel de acest serviciu au beneficiat la nivelul CS în mod efectiv doar 175 de gospodării, care au primit din partea primăriei şi pubele pentru gunoi, ai căror titulari au achitat taxa de salubrizare potrivit documentelor prezentate, respectiv procesul verbal de custodie din 11.09.2009 şi procesul verbal de predare primire din 04.11.2010.

Pentru diferenţa de gospodării cărora nu le-au fost distribuite pubele şi nici nu au beneficiat efectiv de serviciul de salubrizare nu se poate percepe taxa de salubrizare, neputându-se solicita o taxă pentru un serviciu neprestat către contribuabil.

Aceste aspecte rezultă şi din contractul încheiat cu societatea de ridicare a deşeurilor menajere, în care s-a prevăzut ridicarea unei cantităţi de 69 mc deşeuri lunar, în acest sens anexând Contractul încheiat cu societatea de salubrizare nr. ……/….., HCL …./….. şi Situaţia sintetică cu persoanele care au achitat taxa de salubrizare în perioada auditată.

În ceea ce priveşte serviciul de alimentare cu apă s-a reţinut de către organele de audit că UATCS a emis facturi pentru consumul de apă la data plăţii la un preţ de 1 leu/mc, mai mic decât cel aprobat prin HCL nr. …./….. de 1,97 lei/mc.

Referitor la preţul stabilit pentru apă de către UATC S a arătat următoarele:

Prin HCL nr …/….., s-a aprobat de către consiliul local preţul pentru un metru cub de apă distribuit de serviciul public local, conform anexei 1 care face parte integrantă din respectiva hotărâre. În aceasta s-a prevăzut la art. 2 că preţul pentru 1 mc apă distribuit către populaţie şi persoanele juridice este în cuantum de 2,62 lei. La art. 3 din acelaşi act, s-a prevăzut că pentru cantitatea de 30 mc pentru fiecare gospodărie (persoane fizice), contravaloarea unui mc. va fi de 1 leu cu TVA. Ulterior s-a solicitat avizul ANRSC, şi s-a decis prin HCL nr. …./……, conform acestui aviz ca preţul unui mc de apă să fie de 1,97 lei.

Deoarece prin HCL nr. …./…. s-a stabilit numai preţul unui metru cub de apă şi nu s-a revocat art. 3 din anexa ce face parte integrantă din hotărârea anterioară nr …../……, s-a facturat în continuare la preţul de 1 leu/mc în limita a 30 mc de apă consumaţi/gospodărie dispoziţia rămânând aplicabilă.

Având în vedere că hotărârile consiliului local sunt acte administrative cu caracter normativ la nivel local, este imperios necesar ca pentru încetarea aplicabilităţii oricărei dispoziţii din acestea, încetarea să fie prevăzută expres într-o hotărâre ulterioară.

Astfel prevederea din art. 3 din anexa ce face parte integrantă din HCL nr. …./….. nu a fost modificată prin hotărârea ulterioară, respectiv HCL nr. …./…. care a statuat numai cu privire la preţul apei nu şi la reducerile acordate.

Acesta a fost şi motivul pentru care s-a facturat la preţul de 1/leu/mc în limita celor 30 mc de apă prevăzuţi în art. 3 din anexa la HCL nr. …./…... În acest sens au fost întocmite şi contractele pentru furnizarea apei cu utilizatorii, care în anexă prevedeau reducerea de preţ la 1 leu/mc în limita a 30 mc apă consumaţi.

Dispoziţiile art. 3 din anexa la HCL nr. …./….. şi-au încetat aplicabilitatea la data de 31.01.2013 când, prin art. 2 din HCL nr…… s-a dispus în mod expres acest lucru. De la această dată, facturarea s-a făcut la preţul de 1,97 lei / mc.

Astfel a considerat că măsura recuperării diferenţelor de preţ de la 1,97 lei/mc la 1 leu/mc cât s-a perceput este nelegală, nefiind în concordanţă cu hotărârile luate de către consiliul local.

Cu privire la facturarea la data plăţii şi nu la scadenţă a arătat că potrivit contractelor încheiate cu utilizatorii nu se prevede o dată scadentă de facturare din acest motiv facturarea s-a făcut la data când persoanele se prezentau şi efectuau plata.

3. Măsura impusă la pct. II lit. f) .

Prin această măsură s-a dispus analiza cauzelor care au dus la crearea obligaţiilor de plată în favoarea creditorilor pentru suprafeţele nereal ocupate şi în situaţia în care se impune luarea măsurilor pentru recuperarea sumelor plătite, de la persoanele răspunzătoare de cauzarea plăţii acestor obligaţii.

Referitor la luarea măsurilor pentru recuperarea sumelor plătite, de la persoanele răspunzătoare de cauzarea plăţii acestor obligaţii a arătat că sumele datorate de către entitatea verificată UATCS au fost stabilite prin hotărâri judecătoreşti irevocabile care au avut la bază rapoarte de expertiză întocmite de experţi judiciari şi au fost pronunţate în contradictoriu cu P şi CLCS.

Din moment ce aceste hotărâri judecătoreşti au rămas irevocabile nu se mai poate discuta cu privire la caracterul executoriu şi exigibil al acestora. Hotărârile judecătoreşti au fost puse la dispoziţia organelor de control.

Suprafeţele de teren pentru care a fost solicitată contravaloarea lipsei de folosinţă au fost stabilite de către instanţele de judecată după identificarea terenurilor tot prin expertize de specialitate.

Organele de control au interpretat eronat hotărârile judecătoreşti şi procesul verbal de punere în posesie încheiat la data de 11.07.2006 reţinând că „Faptele consemnate puteau fi depistate şi înlăturate la timp dacă reprezentanţii PS şi-ar fi îndeplinit sarcinile de serviciu şi ar fi contestat rapoartele de expertiză ce prezentau suprafeţe nereale şi dacă la momentul punerii în posesie cu suprafeţele stabilite de instanţă, comisia de punere în posesie care a întocmit procesul verbal din data de 11.07.2006 ar fi efectuat măsurarea acestora în realitate.”

S-a arătat că procesul verbal încheiat la data de 11.07.2006, este un act emis în procedura de executare silită, întocmit în cadrul dosarului de executare silită nr. …./…/…. de către executorul judecătoresc, pentru punerea în executare a titlurilor executorii - sentinţa civilă nr. …/….. a Tribunalului Gorj şi Decizia nr …./…. a CAC.

Astfel, la această operaţiune de punere în posesie efectivă, nu a existat o comisie din partea PS pentru punerea în posesie şi care trebuia să măsoare efectiv terenurile ci, au fost prezente persoane din partea primăriei în calitate de debitor în dosarul de executare, persoane care doar au asistat la procedura îndeplinită de executor.

Operaţiunea de punere în posesie şi măsurare a terenurilor s-a efectuat exclusiv de către executorul judecătoresc având la bază titlurile executorii şi rapoartele de expertiză ce au stat la baza pronunţării acestora. Astfel persoanele care au reprezentat primăria nu aveau ce să conteste din moment ce titlurile executorii erau hotărâri judecătoreşti irevocabile fiind cunoscut faptul că împotriva titlurilor executorii ce reprezintă hotărâri judecătoreşti irevocabile nu se poate face contestaţie la executare.

Pentru aceste motive a apreciat că măsura recuperării sumelor plătite, de la persoanele răspunzătoare de cauzarea plăţii acestor obligaţii este nelegală neexistând în opinia sa persoane responsabile pe aceste aspecte şi a solicitat admiterea cererii aşa cum a fost formulată.

În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar, în copie xerox, Raportul de audit financiar al CC, Procesul verbal de constatare al CC, Contractul încheiat cu societatea de salubrizare nr. …./….., HCL …../….., Documente încheiate  cu  Salubris  privind  persoanele  care  efectiv beneficiază de ridicarea gunoiului, HCL nr. …../….., HCL nr…./…., HCL nr. …./…., înştiinţările de plată amenzi şi referatul înregistrat sub nr. …./…., şi notele de relaţii date de persoanele arătate mai sus în timpul efectuării controlului şi documente creditori - sentinţe de retrocedare şi cele privind obligarea la plata chiriei.

 În temeiul art. 205 Cod procedură civilă, a depus întâmpinare pârâta C.C.R. în nume propriu şi pentru C.C.G. prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de suspendare a executării măsurilor impuse prin Decizia nr. ..../..... emisă de C.C.G. iar pe fondul cauzei respingerea ca neîntemeiată a contestaţiei formulată de UATCS.

S-a arătat că, auditorii publici externi din cadrul CCG au desfăşurat misiunea privind „auditul financiar al contului de execuţie bugetară pe anul 2012” la UATCS şi au încheiat Raportul de audit nr. …/…..

Examinând abaterile de la legalitate şi regularitate consemnate în acest act de control a fost emisă Decizia nr. ..../..... prin care la punctele II. b, II. d, şi II. f, au fost dispuse următoarele măsuri :

pct. II. b „Stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor prevăzute pentru recuperarea plăţilor nelegale (inclusiv a foloaselor nerealizate) prezumând amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit dispoziţiilor legale, neîncasate în cadrul termenului de prescripţie şi recuperarea acestuia de la persoanele care nu au luat măsurile legale pentru încasarea lor conform reglementarilor legale în vigoare”.

pct. II. d „Stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor prevăzute pentru recuperarea plăţilor nelegale (inclusiv a foloaselor nerealizate) reprezentând toate prestaţiile de servicii executate şi extinderea verificării la toate unităţile din aceeaşi categorie”.

pct. II. f „Analiza cauzelor care au dus la crearea obligaţiilor de plată în favoarea creditorilor pentru suprafeţe nereal ocupate şi în situaţia în care se impune, luarea măsurilor pentru recuperarea sumelor plătite, de la persoanele răspunzătoare de finalizarea plăţii acestor obligaţii”.

Împotriva măsurilor din decizie, entitatea verificată a formulat Contestaţie înregistrată la C.C.G., contestaţie ce a fost respinsă prin încheierea …./…. emisă de CSCS, menţinând măsurile dispuse prin Decizia nr. ..../.....

În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării măsurilor din decizie, a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată, invocând în esenţă că nu sunt îndeplinite cele două condiţii prevăzute de art. 14 din Legea 554/2004.

În ceea ce priveşte fondul contestaţiei, a arătat că poziţia sa este de respingere ca neîntemeiată a cererii de anulare parţială a celor două acte administrative, Decizia nr…./…. şi încheierea …/…., pentru următoarele considerente:

Cu privire la măsura dispusă la punctul II. b prin Decizia nr. …./….., astfel cum a fost menţinută prin încheierea nr. …./….., prin care s-a dispus recuperarea plăţilor nelegale (inclusiv a foloaselor nerealizate) reprezentând amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit dispoziţiilor legale, neîncasate în cadrul termenului de prescripţie şi recuperarea acestuia de la persoanele care nu au luat măsurile legale pentru încasarea lor conform reglementarilor legale vom arăta următoarele, a arătat că susţinerile reclamantei prin care arată că toată documentaţia aferentă urmăririi şi recuperării acestor amenzi a fost întocmită de către persoanele cu atribuţii acest sens, însă toată această procedură a fost blocată de către primarul în funcţie la acea dată, nu pot fi reţinute de către instanţa de judecată avânt în vedere că la data de 01.12.2012, entitatea nu avea înregistrate în evidenţa contabilă şi nici raportate în bilanţul şi contul de execuţie - venituri, creanţe bugetare din amenzi aplicate potrivit dispoziţiilor legale în valoare totală de …… lei.

Ca urmare, susţinerile invocate de reclamantă cum că răspunderea pentru descrierea dreptului la executare a amenzilor nu ar reveni persoanelor cu atribuţii privind urmărirea şi încasarea veniturilor bugetului local, ci fostului primar care le-a împiedicat să-şi exercite aceste atribuţii, nu sunt de natură să anuleze măsura dispusă prin decizie pentru stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor prevăzute de lege pentru recuperarea acestuia, reprezentând amenzi şi sancţiuni aplicate potrivit dispoziţiilor legale, neîncasate în cadrul termenului prescripţie.

Astfel, în urma controlului a rezultat că din amenzile în valoare totală de ….. lei, a fost încasată valoarea de …. lei, compusă din …. lei amenzi încasate anul 2011 şi …. lei amenzi încasate în anul 2012, iar conform execuţiei bugetare întocmită la data de 31.12.2011 şi respectiv la data de 31.12.2012, a reieşit că încasările din amenzi au fost în valoare de …. lei în anul 2011 respectiv ….. lei în anul 2012, acestea incluzând şi alte amenzi aplicate şi încasate de unitate de la cetăţenii din CS.

De asemenea din evidenţa contabilă, a reieşit că nu au fost înregistrate amenzi în valoare de ….. lei, ce nu au fost urmărite şi încasate în cadrul termenului egal de prescripţie, acestea fiind aplicate de organele abilitate, începând cu luna ianuarie 2006.

 De altfel, după cum reiese şi din contestaţia formulată de reclamantă, aceasta nu contestă existenţa prejudiciului creat bugetului local ca urmare a neurmăriri şi încasării în cadrul termenului legal de prescripţie a unor amenzi, aşa cum s-a reţinut din actul de control.

Prin argumentele invocate se arată doar că prescrierea dreptului de încasare a amenzilor s-a produs urmare a dispoziţiilor fostului primar, aceste argumente nefiind susţinute cu documente din care să rezulte acest lucru, mai mult decât atât, înştiinţările de plată întocmite în anul 2009, ce au fost anexate la Contestaţia depusă de C.C.G., atestă faptul că acestea au fost înregistrate, ştampilate şi semnate de fostul primar V.I. iar sarcina transmiterii lor revenea persoanelor cu atribuţii în acest sens, stabilite prin fişa postului.

Cu privire la recuperarea plăţilor nelegale (inclusiv a foloaselor nerealizate) prezentând toate prestaţiile de servicii executate, măsură ce a fost dispusă la punctul d prin decizia contestată, a arătat următoarele, a arătat că pentru serviciile de salubritate, entitatea nu a înregistrat, urmărit şi încasat, în toate cazurile, taxa specială prevăzută în HCL nr…../…., cu toate că prin această hotărâre, s-a prevăzut instituirea taxei speciale de salubrizare a CS, judeţul Gorj, în sumă de 120 lei /an /gospodărie.

În anul 2012, în baza contractului de prestare a serviciului de salubrizare a localităţilor nr. …./….., activitatea de colectare şi transport a deşeurilor menajere a fost asigurată de SC S.G. SRL, UATCS achitând pentru serviciile prestate, valoarea de …. lei.

În urma controlului efectuat s-a constatat că la nivelul CS, nici Primăria şi nici societatea de colectare a deşeurilor nu au încheiat relaţii contractuale cu utilizatorii serviciului de colectare a deşeurilor menajere - persoane fizice.

Cauzele nepunerii în aplicare a prevederilor HCL nr. …/….., s-a datorat faptului că nu toate gospodăriile deţineau recipiente de colectare, iar operatorul economic nu a colectat deşeurile de la aceste gospodăririi, în timpul controlului neputând fi prezentate documente din care să rezulte numărul gospodăriilor care nu deţin pubele pentru colectarea deşeurilor menajere.

În aceste condiţii, entitatea trebuia să ia măsuri pentru punerea la dispoziţia gospodăriilor aparţinând comunei, a recipientelor corespunzătoare colectării deşeurilor menajere, aspect prevăzut în contractul încheiat cu SC S.G. SRL, printre obligaţiile acesteia regăsindu-se şi cele privind verificarea recipientelor de colectare şi înlocuirea în termen de maxim două zile de la constatare sau de la sesizarea primită în acest sens, dacă acestea nu mai asigura etanşeitatea, dotarea punctelor de colectare cu recipiente de colectare.

Având în vedere nivelul taxei speciale instituită pentru servicii de salubritate, stabilită prin hotărâre de consiliu local şi numărul gospodăriilor beneficiare de aceste servicii, rezultă că în perioada 2011-2012, nu au fost încasate venituri în valoare totală de ……. lei

Similar s-a procedat şi în cazul activităţii de alimentare cu apă, entitatea încălcând prevederile legale, în sensul că nu au fost urmărite şi aplicate prevederile contractuale încheiate cu utilizatorii.

Astfel, UATCS a facturat consumul de apă la data plăţii, fără a urmări clauzele contractuale stabilite cu utilizatorii acestui serviciu. Nefacturarea consumului de apă la termenele prevăzute în contractele de prestări servicii a determinat neînregistrarea în evidenţa contabilă,  a veniturilor de încasat în condiţiile şi termenele contractuale.

S-a mai constatat că, deși prin HCL nr…./….., s-a aprobat un preţ de 7 lei/mc pentru apa distribuită din reţeaua de alimentare cu apă a CS, unitatea a facturat, către utilizatori, consumul de apă la un preţ de 1 leu/mc. Prin facturarea consumului de apă la un preţ mai mic decât cel stabilit prin hotărâre de consiliu local, în perioada 2010-2012 nu au fost încasate venituri din serviciile de alimentare cu apă de la persoane fizice, în sumă de …… lei. Nefacturarea consumului de apă la termenele prevăzute în contractele de prestări servicii a determinat neînregistrarea, în evidenţa contabilă, a veniturilor de încasat, urmărirea şi neîncasarea acestora în condiţiile şi la termenele contractuale.

Nestabilirea şi neîncasarea taxei de salubritate precum şi a consumului de apă la preţul şi în condiţiile prevăzute de hotărârile de consiliu local şi contractele de prestări servicii, a condus la neîncasarea veniturilor în cuantumul legal, respectiv la recuperarea cheltuielilor ocazionate de aceste servicii, activitatea acestora fiind favorabilă din punct de vedere financiar.

Referitor la cauzele care au dus la crearea obligaţiilor de plată în favoarea creditorilor pentru suprafeţe nereale ocupate, a arătat că în urma controlului efectuat de către auditorii C.C.G., s-a constatat supra dimensionarea prin expertize a unor suprafeţe de teren, ce au fost restituite ca urmare a punerii în aplicare a sentinţelor judecătoreşti pronunţate de CAC.

Astfel, prin Decizia nr. …/…..a CAC s-a disput restituirea în natură de către PCS a unor suprafeţe de teren de 460 mp şi respectiv de 3550 mp către reclamanţii C.I., J.E., J.C.M., J.G.A, J.F.D. (actualul primar al UATCS).

Ulterior, pentru că reclamanţii au solicitat şi valoarea lipsei de folosinţă a terenurilor, acestea fiind folosite de PS pentru Teatrul de vară şi pentru construcţia unei Săli de sport, prin Sentinţa nr. …./….. a Tribunalului Gorj, UATCS a fost obligată la plata sumei de …… lei, pentru perioada iulie 2006 şi până la data efectivă a plăţii, sumă care se va actualiza la zi. Sentinţa Tribunalului Gorj nr. …./….. a rămas definitivă şi irevocabilă prin Decizia CAC nr. …/…..

Prin procesul verbal de constatare întocmit de echipa de audit s-a consemnat întocmirea planului de amplasament în vedere delimitării celor două terenuri de 1460 mp şi 3550 mp înscrise în „ Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al CS”, cât şi expertizele realizate în cauzele care au avut ca obiect restituirea în natură a acestor terenuri, au fost realizate de acelaşi expert tehnic C.D., iar din actele întocmite de acesta au rezultat diferenţe mari pentru aceleaşi suprafeţe, determinând posibilitatea ca reclamanţii să fie beneficiarii unor despăgubiri mai mari decât cele real cuvenite.

La data de 31.12.2012, respectiv 31.01.2013, entitatea înregistrată către creditori obligaţie restantă de plată stabilită de experţi de …….. lei.

Entitatea datora la data de 31.01.2013, suma de …… lei, reprezentând arierate neînregistrate în evidenţa contabilă şi neraportate la X Gorj.

În timpul controlului efectuat, prin dispoziţia primarului nr. …./….., s-a instituit o comisie pentru efectuarea măsurătorilor şi determinarea suprafeţei construite şi a terenului aferent, care potrivit Procesului verbal nr. …/…. a constatat că suprafaţa ocupată de construcţia sălii de sport, a platformei pietruite, a drumului de acces, a căminelor de alimentare şi canalizare, a fosei septice şi a clădirii de organizare de şantier este de …. mp, restul terenului din zona obiectivului fiind neocupat.

Rezultă astfel, că între suprafaţa ocupată de Sala de sport a şcolii stabilită prin raportul de expertiza (3.557 mp) şi cea constatată faptic de comisia U.A.T.C.S conform Procesului verbal nr. …./…. (1.547,79 mp) s-a stabilit o diferenţă le 2.009,21 mp.

Referitor la bunul Teatrul de vară, comisia numită prin dispoziţia menţionată mai sus a constatat că suprafaţa totală ocupată de Teatrul de vară este de 726.96 mp, care a se compune din scenă - 88,77 mp, spaţiu acces - 292,65 mp, suprafaţă intrare acces - 236,65 mp şi construcţie teatru 18,62 mp.

Astfel, prin compararea suprafeţei de 1.460 mp stabilită prin Raportul de expertiză pentru Teatrul de vară şi cea constatată de comisia primăriei, conform Procesului verbal nr. …./….., de 726,96 mp rezultă o diferenţă de 733,04 mp.

În concluzie, suprafeţele pentru care creditorii au solicitat valoarea lipsei de folosinţă a terenurilor, în baza suprafeţelor stabilite de expert tehnic C.D. în raportul din data de 05.12.2003, în dosarul nr. …/….., respectiv suprafaţa de 1460 mp pentru Teatrul de vară şi suprafaţa de 3557 mp pentru Sala de sport, sunt mai mari faţă de suprafeţele stabilite de comisia numită prin Decizia ordonatorului nr. …/…., conform Procesului verbal nr. …./…., şi faţă de cele prevăzute în Anexa 55 la Hotărârea nr. …/….. la HG nr…../…. „ Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al CS”.

Astfel, în ceea ce priveşte Sala de Sport, creditorii au solicitat valoarea lipsei de folosinţă a terenurilor, pentru suprafaţa de 3557 mp stabilită prin Raportul de expertiză întocmit de expert C.D., în data de 05.12.2003, faţă de suprafaţa ocupată efectiv de 1547,79 mp stabilită de comisia primăriei.

Prin compararea celor două suprafeţe a rezultat o diferenţa în minus de 2009,21 mp faţă de suprafaţa solicitată de creditori şi stabilită de expert (3557 mp - 1547,79 mp ) şi respectiv cu o diferenţă în minus de 720,21 mp ( 2268 mp - 1547,79 mp), faţă de suprafaţa din Anexa 55 la Hotărârea nr. …./….., la HG nr. …./….. „ Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al Comunei S”.

În ceea ce priveşte Teatrul de vară, creditorii au solicitat valoarea lipsei de folosinţă a terenurilor, pentru suprafaţa de 1.460 mp, suprafaţă stabilită prin raportul de expertiză întocmit de expert C.D., în data de 05.12.2003, iar comisia a constatat o suprafaţă ocupată de 726,96 mp, rezultând o diferenţă de 733,04 mp faţă de suprafaţa solicitată de creditori şi stabilită de expert (1460 mp - 726,96 mp) respectiv cu o diferenţă de 511,04 mp (1460 mp - 7126,96 mp) faţă de suprafaţa din Anexa 55 la Hotărârea nr. …/…., la HG nr…../…. „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al C.S”.

Prin acţiunea formulată de creditori în luna aprilie 2013, s-a solicitat validarea popririi până la concurenţa sumei de ….. lei, acţiune respinsă de JN, la care UATCS a declarat apel la Tribunalul Judeţean Gorj, care s-a finalizat prin respingerea acestuia.

În anul 2013, UATCS a mai achitat către creditori prin executorul judecătoresc, suma de …. lei, iar până la data auditului au fost efectuate plăţi către creditorii stabiliţi de instanţă: C.I., J.E., J.C.M., J.G.A., J.F.D. în valoare totală de …… lei.

La data auditului obligaţia de plată a UATCS faţă de creditori stabiliţi de instanţă, urmare a expertizelor efectuate, era în sumă de …. lei …. lei suma stabilită de expert +…. lei sumă achitată până la data efectuării expertizei - …. lei plăţi efectuate către creditori).

În balanţa de verificare întocmită la data de 30.06.2013, în soldul creditor al reclamantului „Decontări din operaţiuni în curs de lămurire”, s-a reflectat în mod eronat suma de … lei, din care … lei sold iniţial şi …. lei reprezentând plăţi efectuate către creditori în anul 2013.

Faptele consemnate puteau fi depistate şi înlăturate la timp dacă reprezentanţii PS şi-ar fi îndeplinit sarcinile de serviciu şi ar fi contestat rapoartele de expertiză ce prezentau suprafeţe nereale şi dacă la momentul punerii în posesie cu suprafeţele stabilite de instanţă, comisia de punere în posesie care a întocmit procesul verbal din data de 11.07.2006 ar fi efectuat măsurarea acestora în realitate şi dacă s-ar luat măsuri de eliberare a terenului aferent teatrului de vară care era abandonat, fiind in stare tehnică deplorabilă, aşa cum rezultă din Raportul întocmit de expert R.G.

Având în vedere că persoanele care aveau sarcini în acest domeniu nu au intervenit conform atribuţiilor stabilite, au determinat producerea unei cheltuieli nelegale estimate la suma totală de …… lei, care pe măsura plăţii se poate transforma în prejudiciu, pentru cele două terenuri la valoarea calculată de expert în raportul de expertiză anexă la Dosarul nr. …/…/… şi până la data de 30.06.2012 când au fost reactualizate obligaţiile de plată prin expertiza extrajudiciară solicitată de executorul judecătoresc.

Pentru aceste considerente, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acţiunii având ca obiect suspendarea executării măsurilor dispuse la punctele II. b, II. d şi II. f, din Decizia nr. ..../....., precum şi menţinerea actelor administrative atacate, ca fiind temeinice şi legale.

În drept au fost invocate prevederile art. 205 alin.(l) din Legea nr. 134/2010 privind Cod de procedură civilă, precum şi pe celelalte dispoziţii legale la care a făcut referire.

Prin încheierea din data de …….. a fost respinsă cererea formulată de către reclamantul PCS, privind suspendarea executării Deciziei nr. ..../..... emisă de C.C.G., soluţia rămânând definitivă prin nerecurare.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti a fost administrată proba cu înscrisuri.

Examinând contestaţia dedusă judecăţii, prin prisma motivelor de fapt şi de drept invocate de părţi şi în raport de ansamblul materialului probator administrat în cauză, tribunalul o reţine ca fiind întemeiată numai în parte, pentru următoarele considerente:

Ca stare de fapt, tribunalul reţine că la UATCS, auditorii externi din cadrul CCG au efectuat în perioada 18.09.2013 – 01.11.2013 şi respectiv 19.09.2013 – 01.11.2013, auditul financiar asupra conturilor de execuţie bugetară pe anul 2012, iar în urma desfăşurării auditului financiar, au fost constatate mai multe abateri de la legalitate şi regularitate, care au fost menţionate în Procesul verbal de constare şi Raportul de audit financiar din data de ……, ambele înregistrate la C.C.G. sub nr. …/…..

Aceste abateri au fost analizate în Decizia nr. ..../..... emisă de C.C.G., prin care, la punctul II lit. b s-a dispus în sarcina entităţii auditate să stabilească întinderea prejudiciului şi să dispună măsurile prevăzute de lege pentru recuperarea plăţilor nelegale (inclusiv a foloaselor nerealizate), reprezentând amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit dispoziţiilor legale, neîncasate în cadrul termenului de prescripţie şi recuperarea acestuia de la persoanele care nu au luat măsurile legale pentru încasarea lor conform reglementărilor legale în vigoare, la punctul II lit. d, s-a dispus ca aceeaşi entitate să stabilească întinderea prejudiciului şi să dispună măsurile prevăzute de lege pentru recuperarea plăţilor nelegale (inclusiv a foloaselor nerealizate) reprezentând toate prestaţiile de servicii executate şi extinderea verificării la toate plăţile din aceeaşi categorie, iar la punctul II lit. f, s-a dispus ca entitatea auditată să analizeze cauzele care au dus la crearea obligaţiilor de plată în favoarea creditorilor pentru suprafeţe nereal ocupate şi în situaţia în care se impune, luarea măsurilor pentru recuperarea sumelor plătite, de la persoanele răspunzătoare  de cauzarea plăţii acestor obligaţii.

Împotriva acestei decizii, entitatea verificată a formulat contestaţie la C.C.G., înregistrată sub nr. …/…., iar Comisia de soluţionare a contestaţiilor, constituită conform pct. 213 lit. c din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, prin încheierea nr. .../.....a respins contestaţia formulată de contestatoare împotriva Deciziei nr. ..../......

Împotriva încheierii nr. …/…. emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul C.C.G., contestatoarea a formulat contestaţia dedusă judecăţii, solicitând anularea parţială a acesteia şi pe cale de consecinţă şi anularea parţială a …/…./…. respectiv a măsurilor dispuse la punctul II, lit. b, d şi f.

Analizând motivele de anulare a încheierii emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul C.C.G., invocate de contestatoare, cu referire la fiecare dintre măsurile dispuse, tribunalul le apreciază ca fiind nefondate pe cele care vizează măsurile dispuse la punctul II lit. b şi d şi ca fiind fondate pe cele care vizează măsura dispusă la pct. II. lit.f.

Astfel, în ceea ce priveşte măsura dispusă la pct. II lit.b prin raportare la pct. I lit. g din Decizia nr. …/…., tribunalul reţine că în mod corect auditorii din cadrul CCG au constatat că nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă şi nu au fost raportate în bilanţul şi contul de execuție – venituri, creanţe bugetare din amenzi aplicate potrivit dispoziţiilor legale în valoare totală de …. lei, din care …. lei amenzi aplicate în baza proceselor verbale de contravenţie care au fost înregistrate în registratura entităţii în perioada 01.01.2011 – 31.12.20111 şi …. lei amenzi înregistrate în cursul anului 2012 precum şi faptul că în evidenţa contabilă nu au fost înregistrate amenzi în valoare de …. lei şi nu au fost urmărite şi încasate în cadrul termenului legal de prescripţie, amenzi aplicate de organele abilitate începând cu luna ianuarie 2006, transmise reclamantei pentru urmărire şi încasare, fiind astfel prejudiciat bugetul local al entităţii cu această sumă.

În legătură cu aspectele constatate de către auditorii externi, tribunalul reţine că reclamanta nu a contestat veridicitatea acestora, apărarea formulată bazându-se doar pe faptul că răspunderea pentru prescrierea dreptului de executare a amenzilor respective ar reveni fostului primar, care ar fi împiedicat persoanele cu atribuţii în urmărirea şi încasarea veniturilor bugetului local să-şi exercite atribuţiile de serviciu, apărare care nu poate fi primită din următoarele considerente:

Potrivit art. 39 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, în vederea executării amenzii contravenţionale, organele din care face parte agentul constatator, vor comunica din oficiu procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, neatacat cu plângere în termenul legal, în termen de 30 de zile de la data expirării acestui termen, ori, după caz, dispozitivul hotărârii judecătoreşti irevocabile prin care s-a soluţionat plângerea, în termen de 30 de zile de la data la care hotărârea a devenit irevocabilă, pentru sumele care se fac venit integral la bugetele locale, organelor de specialitate ale unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază teritorială domiciliază contravenientul persoană fizică sau, după caz, îşi are domiciliul fiscal contravenientul persoană juridică, executarea urmând să se facă în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale privind executarea silită a creanţelor fiscale.

În conformitate cu dispoziţiile art. 136 alin. 1şi 2 din OG nr. 92/1993 Codul de procedură fiscală, în cazul în care debitorul nu îşi plăteşte de bunăvoie obligaţiile fiscale datorate, organele fiscale competente, pentru stingerea acestora, sunt obligate să procedeze la acţiuni de executare silită, cu excepţia cazului în care există o cerere de restituire/rambursare în curs de soluţionare, iar cuantumul sumei solicitate este egal cu sau mai mare decât creanţa fiscală datorată de debitor, acestea fiind abilitate să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită.

De asemenea, art. 1361 din Codul de procedură fiscală instituie obligaţia în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale să colaboreze şi să efectueze procedura de executare silită a creanţelor fiscale datorate bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, executare silită care se efectuează în temeiul unui titlu executoriu de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu, potrivit art. 141 alin.1 din acelaşi act normativ, şi care începe, în conformitate cu dispoziţiile art. 145 alin. 1, prin comunicare somaţiei.

În legătură cu dreptul de a cere executarea silită a creanţelor fiscale provenind din amenzi contravenţionale, tribunalul reţine acesta, conform art. 131 alin. 1 şi 2 din Codul procedură fiscală se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere acest drept.

Din interpretarea coroborată a dispoziţiilor legale menţionate, rezultă fără echivoc că, persoanele cu atribuţii în urmărirea şi încasarea veniturilor bugetului local, au obligaţia de a demara procedura de executare silită în vederea încasării amenzilor aplicate prin procese verbale de contravenţie, dacă persoanele sancţionate nu achită de bună – voie aceste amenzi, astfel încât să nu intervină prescrierea dreptului de a efectua această executare silită.

Or în cazul reclamantei, dreptul de a efectua executarea silită s-a prescris în cazul mai multor amenzi contravenţionale, în sumă totală de …. lei, ca urmare că persoanele cu atribuţii în urmărirea şi încasarea veniturilor bugetului local, nu au demarat procedura de executare silită în termenul de 5 ani prevăzut de art. 131 din Codul de procedură civilă.

Drept urmare, apărarea prin care se invocă faptul că actele începătoare de executare silită ar fi fost întocmite dar fostul primar al comunei le-ar fi dat acestor persoane dispoziţie verbală să nu le comunice, nu are relevanţă în cauză, atâta vreme cât, prin necomunicarea acestor acte, dreptul de a efectuarea executarea silită s-a prescris, bugetul local al comunei fiind astfel prejudiciat.

Referitor la măsurile dispuse la punctul II lit. b prin raportare la punctul I lit. i, din Decizia nr. …/…., tribunalul reţine că acestea vizează două aspecte distincte, respectiv neîncasarea taxei de salubrizare de la toate gospodăriile din comună şi încasarea unei taxe mai mici pentru serviciile de alimentare cu apă.

În ceea ce priveşte serviciile de salubrizare, aşa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, prin HCLCS cu nr. …/…., s-a instituit taxa specială de salubrizare în CS, în sumă de 120 lei/an/gospodărie, de la plata acestei taxe fiind scutiţi doar veteranii de război şi văduvele veteranilor de război.

Această hotărâre, care este un act administrativ cu caracter normativ, nu a fost anulată şi nici modificată, astfel că efectele acesteia se produc în continuare, taxa fiind datorată de toate gospodăriile, mai puţin cele ale veteranilor şi văduvelor veteranilor de război, indiferent dacă au primit sau nu pubele pentru gunoi.

Drept urmare, apărarea reclamantului în sensul că numai 175 de gospodării datorau taxa de salubritate, întrucât numai acestea au primit pubele de gunoi, va fi înlăturată, cu atât mai mult cu cât, auditorii externi au constatat că în anul 2011 şi în anul 2012,  taxa de salubritate nu a fost încasată în totalitate nici măcar de la gospodăriile care au primit pubele de gunoi, bugetul local fiind astfel prejudiciat.

Un alt argument în combaterea acestei apărări este şi faptul că în anul 2012, un număr de 205 gospodării, deci mai multe decât cele se susţine că au primit gunoi, au achitat o parte din taxa de salubrizare.

În cazul taxei pentru serviciile de alimentare cu apă, tribunalul reţine că auditorii externi au constatat în mod corect că deşi prin HCL nr. …/…., s-a stabilit preţul de 1,97 lei/mc pentru apa distribuită din reţeaua de alimentare cu apă a CS, preţul încasat de la populaţie în cursul anului 2012 a fost de 1 leu/mc.

Susţinerea reclamantului în sensul că prin hotărârea respectivă nu au fost abrogate dispoziţiile art. 3 din anexa HCL nr. …./…. care prevedeau reducerea preţului la 1 leu/mc în limita a 30 mc de apă consumaţi, astfel că acestea şi-au produs efectele în continuare, nu va fi primită, având în vedere că prin HCL nr. ../… nu s-a făcut referire la menţinerea vreunei dispoziţii din HCL …/…, efectele acesteia încetând în totalitate la data intrării în vigoare a noii hotărâri.

Această concluzie rezultă fără echivoc şi din faptul că nici în expunerea de motive, nici în raportul de specialitate, nici în proiectul de hotărâre şi nici în procesul verbal al şedinţei din data de ….. în care a fost adoptată HCL nr. …., nu s-a făcut vorbire de menţinerea vreunei dispoziţii din vechea hotărâre care reglementa preţul pentru apa distribuită de serviciul public local.

Mai mult decât atât, tribunalul constată că în mod corect auditorii externi au reţinut ca şi abatere de la legalitate şi regularitate şi faptul că facturile pentru serviciile de alimentare cu apă nu au fost emise la data de 16 ale fiecărei luni, aşa cum se prevede în art. 8.1 din contractele încheiate cu beneficiarii acestor servicii, neputând fi calculate astfel majorările şi penalităţile de întârziere prevăzute în contract.

De altfel, se observă aşadar că prin decizia contestată şi actele care au stat la baza emiterii acesteia, C.C.G., nu a făcut altceva decât să constate, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. 2 din Legea nr. 94/1992, existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate la entitatea auditată UATCS, cu ocazia evaluării asupra economicităţii, eficienţei şi eficacităţii serviciilor publice de salubritate şi alimentare cu apă şi să stabilească în conformitate cu dispoziţiile art. 43 lit. c din acelaşi act normativ, măsurile care se impun pentru înlăturarea acestor nereguli.

Drept urmare, în raport de dispoziţiile legale menţionate, controlul judecătoresc cu privire la legalitatea acestor acte, nu poate viza decât aspectul referitor la calificarea celor constatate de auditorii CC, ca fiind sau nu abateri de la legalitate şi regularitate şi legalitatea măsurilor dispuse, nu şi prejudiciul estimat de către aceştia că s-ar fi produs în patrimoniul entităţii, această operaţiune căzând în sarcina entităţii auditate, potrivit art. 33 alin. 3 din Legea nr. 94/1992.

Aşa fiind, tribunalul apreciază ca fiind legale măsurile dispuse de pârâtă la punctul II lit. b şi d din Decizia nr. ../…., urmând ca respectivele măsuri din aceasta să fie menţinute.

Cu privire la măsura dispusă la pct. II lit. f din decizie, tribunalul constată că în mod greşit s-a stabilit de către reprezentanţii pârâtei în sarcina reclamantei, obligaţia de a analiza cauzele care au dus la crearea obligaţiilor de plată în favoarea creditorilor pentru suprafeţe nereal ocupate şi în situaţia în care se impune, luarea măsurilor pentru recuperarea sumelor plătite, de la persoanele răspunzătoare de cauzarea plăţii acestor obligaţii.

În acest sens, tribunalul reţine că obligaţiile de plată la care se face referire în decizia contestată şi actele care au stat la baza emiterii acesteia, au fost stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, respectiv sentinţa nr. …/…. pronunţată de Tribunalul Gorj – Secţia Civilă în dosarul …/…., rămasă irevocabilă prin Decizia Curţii de Apel Craiova nr. …./…..

Or în condiţiile în care obligaţiile de plată au fost stabilite print-o hotărâre judecătorească irevocabilă, analizarea de către orice persoană a corectitudinii stabilirii acestor obligaţii, ar conduce la încălcarea autorităţii de lucru judecat şi implicit la încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice, ceea ce este inadmisibil.

Cum prin hotărârea judecătorească menţionată au fost stabilite obligaţiile de plată datorate de entitate pentru întreaga suprafaţă de teren pe care sunt amplasate teatrul de vară şi sala de sport, faptul că numai o parte din respectiva suprafaţă este ocupată efectiv de către aceste construcţii este lipsit de relevanţă în cauza de faţă, nemaiputându-se pune în discuţie pe această cale legalitatea şi temeinicia hotărârii judecătoreşti.

Este adevărat că atât în considerentele deciziei contestate cât şi în actele care au stat la baza emiterii acestora s-a reţinut că există o culpă în legătură cu aceste obligaţii de plată, în sensul că nu a fost demolat teatrul de vară care se află într-o atare avansată de degradare, însă măsura dispusă la punctul II lit. f din decizie, nu vizează acest aspect.

În situaţia în care ar fi vizat şi acest aspect, prin măsura respectivă trebuia să se impună în sarcina entităţii auditate obligaţia de a stabili persoanele care se fac vinovate de nedemolarea teatrului de vară şi implicit eliberarea terenului pe care acesta este amplasat, astfel încât pentru acest teren să nu se mai plătească proprietarilor despăgubiri pentru lipsa de folosinţă, precum şi stabilirea şi recuperarea de la persoanele vinovate a prejudiciului cauzat din acest considerent.

Pentru toate considerentele, tribunalul va admite în parte contestaţia dedusă judecăţii şi va anula în parte Încheierea nr….. din data de …. şi Decizia nr…./…., respectiv cu privire la măsura dispusă la pct. II lit. f din Decizie.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte contestaţia promovată de reclamantul P.C.S. cu sediul în ……, în contradictoriu cu pârâtele C.C.G. cu sediul în …….. şi C.C.R. ……

Anulează în parte Încheierea nr……din data de ….. şi Decizia nr…../……, respectiv cu privire la măsura dispusă la pct. II lit. f din Decizie.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată în şedinţa publică de la 15 Septembrie 2014, la Tribunalul Gorj.

.

.

Domenii speta

Spete similare