Divort

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal, la data de 07.01.2015, sub nr. …../207/2015, reclamanta O. R. M.  a chemat în judecată pe pârâtul O. G., solicitând instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa să se dispună desfacerea căsătoriei încheiată între părţi în principal raportat la prevederile art 373 lit. b Cod Civil din culpa exclusivă a pârâtului, iar într-o teză subsidiară să se constate că sunt despărţiţi de mai mult de 2 ani, fiind incidente prevederile literei c din acelaşi articol; să se stabilească locuinţa minorilor S. G. şi L. M., la mamă; să se dispună ca  autoritatea părintească faţă de cei doi minori să se exercite în comun de cei doi părinţi; să se stabilească  contribuţia la cheltuielile de creştere şi educare ale celor 2 minori, urmând ca reclamanta să îndeplinească această obligaţie în natură, iar pârâtul să fie obligat la plata unei pensii lunare de întreţinere în favoarea acestora, raportat la venitul minim pe economie; să se dispună revenirea sa la numele avut anterior căsătoriei, respectiv acela de „NICOLA".

În fapt, reclamanta arată că s-a căsătorit cu pârâtul la data de 12.05.2002 , căsătoria fiind înregistrată sub nr. 2 / 2002 la Primăria Comunei Stoeneşti, jud. Olt  şi din  relaţia de căsătorie au rezultat minorii L. M., născuta la data de  14.06.2003 şi S. G., nascut la data de 19.12.2007, pe durata căsătoriei având domiciliul în comuna Stoeneşti, în locuinţa părinţilor pârâtului.

Căsnicia a decurs în condiţii normale timp de circa 4 ani, după care relaţia s-a tensionat, problemele pornind de la neajunsurile de ordin material, în condiţiile în care pârâtul nu obţinea nici un venit. Ulterior , situaţia s-a agravat datorită faptului că pârâtul pe fondul consumului de alcool, o agresa fizic pe reclamantă, acest mod de viaţă erodând grav şi ireversibil relaţia de căsătorie.

Reclamanta a precizat  că în perioada 2009-2012 , cu acordul soţului său a muncit în străinătate, câteva luni pe an, iar la revenirea în ţară îşi relua serviciul, în acest interval de timp, pârâtul  obţinând venituri  ocazionale, pe care le folosea în interes personal. La începutul anului 2013 reclamanta a plecat in Spania, pentru onorarea unui contract de durată mai mare, iar după circa o lună s-a produs despărţirea în fapt a părţilor, în prezent căsătoria fiind iremediabil vătămată.

Se mai precizeaza ca celor doi minori, chiar dacă reclamanta lucrează in afara ţării pentru a le asigura cele necesare, le  este favorabilă şederea în locuinţa sa ( a bunicii materne), pârâtul neputându-le oferi material, educaţional condiţii superioare de dezvoltare, fapte care se vor constata prin intermediul anchetelor sociale.

În dovedirea cererii, reclamanta a solicita probele cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului, efectuarea de anchete sociale şi  audierea martorilor N. A. şi M. P..

În  drept au fost invocate art. 373 lit. b , c, cod.civ., art. 397, art 400, 402 c.civ.

Reclamanta  a depus la dosar copia certificatului de căsătorie, certificate de naştere minori, acte de identitate, taxa judiciara de timbru.

Pârâtul O. G. a formulat întâmpinare, depusă la dosar la data de 02.02.2015, solicitând respingerea cererii, întrucât începând cu anul 2013 şi până în prezent a depus diligenţe pentru împăcarea cu reclamanta, nefiind de acord cu divorţul şi  nu acceptă că relaţia dintre soţi este iremediabil vătămată, cu obligarea reclamantei la cheltuieli de judecată.

Pârâtul a solicitat prin cererea reconvenţională, în măsura in care in urma administrării probatoriilor instanţa va considera ca relaţia de căsătorie este compromisa irevocabil, desfacerea  căsătoriei din culpa exclusiva a reclamantei; să se stabilească locuinţa minorei O. L. M. la mama reclamanta, iar locuinţa minorului O. S. G. sa fie stabilita la tată; să se dispună ca autoritatea părinteasca fata de cei doi minori sa fie exercitata in comun de ambii părinţi; reclamanta sa revină la numele avut anterior căsătoriei, acela de „NICOLA", iar în condiţiile in care nu se va stabili locuinţa minorului O. S. G. la pârât, solicită obligarea reclamantei sa-i permita sa aibe legaturi personale cu cei doi minori astfel: sa ia pe minori din locuinţa mamei in primul si al treilea week-end al fiecărei luni, de vineri orele 17 pana duminica la orele 17, in vacanta de vara sa ia pe minori pentru 30 de zile (luna august) si in vacanta de iarna 7 zile.

În susţinerea cererii reconvenţionale, ce are un caracter subsidiar fata de poziţia exprimata in întâmpinare, legat de cererea principala, pârâtul solicită sa fie admisa doar in parte, cat priveşte revenirea reclamantei la numele avut anterior căsătoriei.

In fapt, pârâtul arata ca intr-adevăr părtile s-au casatorit la data de 12.05.2002, căsătorie ce a fost înregistrata in registrul stării civile la nr.2/2002 al comunei Stoenesti, jud.Olt, localitate unde si-au stabilit domiciliul conjugal in casa părinţilor acestuia, iar din relaţia de căsătorie au rezultat doi minori, respectiv Obogeanu L. M., născuta la data de 14.06.2003 care se afla in domiciliul reclamantei si O. S. G., născut la data de 19.12.2007 care se află în domiciliul tatălui de la naştere şi în prezent.

Menţionează pârâtul că, minora a locuit in domiciliul conjugal pâna la vârsta de 7 ani când a mers la Scoala din com.Stoenesti, circa 3 luni de zile, după care parata a considerat ca trebuie sa-i despartă pe cei doi copii prin mutarea domiciliului minorei la bunicii materni si înscrierea acesteia la Scoală din com.Gostavatu, jud.Olt, motivat de faptul ca îi este greu sa-i îngrijească pe amândoi.

Pârâtul a  precizat ca reclamanta dorea desfacerea căsătoriei înca de acum 5 ani când a separat-o pe minora L. M. de fratele sau, S. G. pe care de fapt nici nu a dorit sa-i dea naştere si care a rămas in domiciliul conjugal unde este bine îngrijit de tată si bunicii paterni.

Arată pârâtul că, susţinerile reclamantei nu sunt reale, nici cu privire la activitatea sa, întrucât a prestat de-a lungul anilor diverse munci ocazionale contribuind astfel la creşterea si educarea minorilor împreună cu părinţii săi care sunt pensionari.

Pe de alta parte, parata a plecat la munca in Spania cu acordul său, insa ajunsa acolo a luat legătura foarte rar cu pârâtul si minor, ba mai mult a intrat in relaţii de concubinaj cu mai mulţi bărbaţi, lucru pe care l-a recunoscut, nu a mai revenit niciodată in domiciliul conjugal, astfel comportamentul acesteia nu a făcut decât sa erodeze grav relaţia dintre părţi.

Pârâtul a arătat că, desi a depus numeroase diligente in vederea împăcării si continuarea căsătoriei de dragul minorilor, reclamanta nu a fost de acord si nu a mai dorit sa revină in domiciliul conjugal.

Se mai arată cu privire la solicitarea sa, ca minorului S. G. a sa i se stabilească locuinţa la tată, că acesta  si părinţii săi s-au ocupat de minor, de când a fost părăsit si despărţit de sora sa de către reclamanta, poate sa-i asigure o creştere, educare si dezvoltare optimă, iar din punct de vedere material dispune de condiţii decente pentru creşterea si educarea acestuia.

Cu probatoriile pe care le va administra in cauza, va rezulta fara dubii faptul ca nu a contribuit la destrămarea relaţiei de căsătorie, reclamanta fiind singura vinovată de destrămarea relaţiilor de familie.

În drept, invocă  disp.art. 205 cpc, art.373 lit. b, 397, 400-402 C.civ.

În dovedirea celor susţinute, pârâtul solicita proba cu înscrisuri, interogatoriul  reclamantei, proba cu anchete sociale şi proba cu martorii T. A. si O. E..

Cererea reconvenţională a fost legal timbrată cu taxa judiciara de timbru ( fila 18).

La solicitarea instantei, în cauza au fost efectuate anchetele sociale de catre Autoritatea Tutelara din cadrul Primăriilor comunelor Stoeneşti şi Gostavăţu, jud. Olt.

Pârâtul, fiind prezent în instanţă la termenul din data de  15.04.2015, a declarat că este de acord cu desfacerea căsătoriei prin acordul părţilor.

La acelaşi termen de judecată au fost ascultati în Camera de Consiliu minorii Obogeanu L. M. si Obogeanu Stefan-Gabriel, care au dorit stabilirea locuinţei la domiciliul bunicii materne.

În cauză, au fost audiaţi martorii  N. A.,  T. F. A.,  O. E.  şi M. P., ale căror declaraţii se află consemnate şi ataşate la dosar.

Examinând materialul probator administrat in cauză, instanţa urmează să reţină situaţia de fapt :

Părţile  s-au căsătorit la data de 12.05.2002, căsătorie ce a fost înregistrată în registrul stării civile sub nr.2/2002 al Primăriei comunei Stoenesti, jud. Olt, localitate unde si-au stabilit domiciliul conjugal in casa părinţilor pârâtului, iar din relaţia de căsătorie au rezultat doi minori, respectiv O. L. M., născuta la data de 14.06.2003 si O. S. G., născut la data de 19.12.2007.

În şedinţa publică din 15.04.2015, instanţa a luat act de consimţământul  pârâtului, privind desfacerea căsătoriei pe baza acordului, conform disp. art. 373 lit. a. C.Civ., acord manifestat de asemenea în numele reclamantei de către mandatarul ales al acesteia.

Potrivit disp.art.373 C.civ., este reglementat la litera a, motivul de divorţ şi anume: divorţul poate avea loc prin acordul soţilor, la cererea ambilor soţi, sau a unuia dintre soţi acceptată de celălalt soţ.

De asemenea, potrivit disp.art.374 alin.1 lit. a C.civ., divorţul prin acordul soţilor poate fi pronunţat indiferent de durata căsătoriei şi indiferent dacă există sau nu copii minori rezultaţi din căsătorie.

Astfel, instanţa luând act de singura condiţie prevăzută de noua reglementare şi anume acordul soţilor in desfacerea căsătoriei, urmează să admită acţiunea şi să dispună desfacerea căsătoriei încheiată între părţi la data de 12.05.2002, înregistrata in registrul stării civile sub nr.2/2002 al Primăriei comunei Stoenesti, jud.Olt.

Conform art. 400 alin. 2 NCPC, daca până la divorţ copilul a locuit cu ambii părinti, instanţa-i stabileşte locuinţa la unul dintre ei, tinând seama de interesul său superior.

Potrivit materialului probator administrat in cauza, instanţa a luat act de faptul că de la despărtirea in fapt a părintilor, minora Obogeanu L. M. a locuit in permanenţă cu bunica sa maternă în com. Gostavăţu, jud. Olt, iar minorul Obogeanu S. G. a locuit cu tatăl său, în comuna Stoeneşti, jud. Olt.

Instanţa reţine că la acelaşi termen de judecata din 15.04.2015,  pârâtul a fost de acord, cu stabilirea locuinţei minorei în domiciliul mamei sale,  însă nu şi cu stabilirea locuinţei minorului Obogeanu S. G. în domiciliul bunicii materne din  com. Gostavăţu, jud. Olt.

Fiind ascultati în Camera de Consiliu, ambii minorii au învederat instantei ca doresc stabilirea locuinţei in domiciliul bunicii materne din com. Gostavăţu, sat Slăveni, jud. Olt.

Instanţa consideră că întradevăr, interesul superior al minorei L. M. concordă şi pe viitor cu stabilirea locuinţei acesteia în domiciliul bunicii materne, respectiv domiciliul mamei acesteia din  com. Gostavăţu, sat Slăveni, jud. Olt

Se apreciază că aceasta înţelegere a celor doi părinţi pe timpul cât formau o familie ca minora să locuiască in domiciliul bunicii matern, iar minorul sa rămână sa locuiască in domiciliul tatălui şi bunicilor paterni, a condus în urmă cu 5 ani la o stabilire concretă pentru fiecare minor in privinţa condiţiilor de viaţă, fiecare având ataşament faţă de persoanele cu care a locuit şi care s-au ocupat de creşterea şi îngrijirea acestora.

Deşi, minorul S. G., fiind ascultat în camera de Consiliu la data de 15.04.2015, şi-a manifestat dorinţa de a locui împreuna cu bunica maternă şi sora sa, instanţa apreciază că aceasta nu concordă interesului superior al copilului cât timp mama acestuia nu se află pe teritoriul României, iar bunica maternă se ocupă deja de cresterea si îngrijirea surorii sale.

Pe de altă parte, din materialul probator administrat în cauză, testimonial şi înscrisuri, rezulta că minorul S. G. este bine îngrijit in domiciliul tatalui sau in care a locuit permanent de la naştere şi pana in prezent, avand rezultate bune la Şcoala Generala din Com. Stoenesti, jud. Olt unde este elev în clasa premergătoare, prezentand o dezvolatre in plan fizic, psihic şi educaţional adecvată vârstei sale.

De asemenea, instanţa reţine şi faptul că mama minorilor având  loc de muncă în afara ţării vine rar în România, martorul N. A., mama acesteia, declarand ca ultima data fiica sa a avenit in tară cu ocazia sărbătorilor de Crăciun după circa 2 ani de cand plecase, iar in prezent ar fi încheiat un contract de  muncă în care 6 luni sa muncească pe teritoriul Angliei, iar 6 luni în ţară, în aceste condiţii tot bunica maternă urmand sa se ocupe de îngrijirea minorului S. G., in situaţia in care domiciliul va fi stabilit în locuinţa acesteia.

Se va avea în vedere şi comportamentul bun al tatălui faţă de cei doi minori, cât şi faptul că în prezent cei doi fraţi au o permanentă legătură în sensul că merg fiecare în vizită în limita timpului disponibil, fie în domiciliul unuia, fie în domiciliul celuilalt, păstrând o relaţie firească.

Avand in vedere considerentele mentionate mai sus, instanţa va admite in parte actiunea şi cererea reconvenţională, în sensul că  va stabili  locuinţa minorei  O. L. M., născută pe data de 14.06.2003 în domiciliul mamei sale din comuna Gostavăţu,  Slăveni, judeţul Olt, iar pe cea a minorului  O. S. G., născut pe 19.12.2007, în domiciliul tatălui său din comuna Stoeneşti, judeţul Olt.

Potrivit art. 483 alin. 1 cod.civ autoritatea părinteasca este ansamblul de drepturi si indatoriri, care privesc atat persoana, cât si bunurile copilului şi apartine in mod egal ambilor părtinţi.

Potrivit dispoz. art.483 alin.3 C. civil ambii părinţi răspund pentru creşterea copiilor lor minori.

Cum părinţii exercită autoritatea părinteasca numai in interesul minorului,  instanţa urmeaza sa dispuna exrcitarea in comun a autoritatii părintesti de catre ambii părinti, privind pe cei doi minori.

Cum fiecare părinte are în întreţinerea sa câte un minor, instanţa va compensa cheltuielile de întreţinere datorate celor doi minori .

În baza dispoz. art.383 alin.3 NCC instanţa urmează sa dispună ca reclamanta să-şi reia numele avut anterior încheierii căsătoriei, anume acela de ,,Nicola”.

Instanţa  constată că, potrivit art. 401 NCCiv. părinţii separaţi de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta, iar potrivit alin.2 al textului de lege în caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă decide cu privire la modalităţile de exercitare a acestui drept.

Raportat la cazul de faţă, instanţa apreciază întemeiată cererea reconvenţionala formulata de pârât, urmând să încuviinţeze acestuia să aibe legături personale  cu minora O. L. M. conform  programului: în primul si al treilea week-end al fiecărei luni, de vineri orele 17:00 până duminica la orele 17:00, în vacanţa de vară pentru 30 de zile (luna august) şi în vacanţa de iarnă 7 zile.

Se va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Postat 29.05.2015

Domenii speta

Spete similare